Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

De ce unele vaccinuri țin și 20 de ani, iar cel contra Covid-19 nu? Motivele pentru care doza 3 ar putea fi ultima, iar vaccinarea va deveni inutilă

Publicat

in

Vaccinul pentru rujeolă are efect pentru toată viața. Vaccinul pentru varicelă ține și 20 de ani. Vaccinul DTaP (difteric, tetanic, pertussis) necesită cinci doze până la vârsta de șapte ani, dar oferă apoi protecție cel puțin pentru zece ani. Atunci, de ce presupunem că vom trebui să facem o doză de vaccin contra coronavirusului din șase în șase luni sau anual?, întreabă The Jerusalem Post.

Există motive pentru care oamenii s-ar putea să aibă nevoie de o doză booster contra Covid-19 în fiecare an, dar există și motive pentru care doza a treia s-ar putea să fie – de fapt – ultima.

Primul motiv pentru care am putea avea nevoie de a patra (a cincea sau a șasea) doză este declinul numărului de anticorpi și al răspunsului imun, explică medicul Oren Kobiler de la Facultatea de Medicină a Universității Sackler din Tel Aviv.

De ce avem nevoie de încă o doză de vaccin?

Studiile recente au arătat că vaccinul Pfizer intră în declin după patru-șase luni, ceea ce înseamnă că persoanele devin mai vulnerabile la infecție. Iar doza booster impulsionează anticorpii, oferind o protecție mai mare contra virusului.

Un alt motiv pentru care am putea avea nevoie de alte doze este apariția variantelor. Dacă virusul Sars-Cov-2 se tot schimbă, atunci vaccinurile noastre vor trebui actualizate pentru a ne proteja contra ultimelor amenințări.

Unele virusuri, precum cel al poliomielitei, oreionului sau pojarului nu se schimbă prea mult, așa că vaccinurile continuă să fie eficiente.

În contrast, gripa se schimbă în fiecare an, așa că oamenii care vor să se protejeze contra ei se imunizează în fiecare an.

Coronavirusul face mutații mai rar decât virusul gripei

”Vaccinul este protecția. Perioada de protecție depinde de vaccin și de virus”, explică profesorul Meital Gal Tanamy, șeful laboratorului de virusologie moleculară de la Facultatea de Medicină a Universității Barllan.

”O variantă este un virus care conține mutații și dacă are avantaje evolutive, poate deveni predominant în populație”, a declarat ea, adăugând că așa s-a întâmplat cu varianta Delta.

”Cealaltă întrebare este cât de eficiente vor fi vaccinurile contra acestor variante”, a adăugat Tanamy.

Coronavirusul este un virus RNA, ceea ce înseamnă că se schimbă. Totuși, rata sa de mutație este de trei-patru ori mai mică decât cea a virusului gripei, ceea ce este o veste bună pentru cei care dezvoltă vaccinuri, a precizat aceasta.

Celule de memorie, un element cheie al răspunsului imun

Un alt lucru de luat în considerare este cât de bun este de fapt răspunsul imun indus de vaccin.

”Dacă scopul vaccinului este să prevină infectarea, trebuie să ducă la crearea unui răspuns bun al memoriei celulare – celulele B și T, induse de vaccin, dar care rămân în organismul nostru.

Dacă o persoană se infectează, aceste celule sunt activate și pot crea un răspuns rapid și solid contra agentului patogen, de aceea nu ne îmbolnăvim dacă suntem vaccinați”, a explicat Meital Gal Tanamy.

Întrebarea este dacă avem un răspuns bun sau nu din partea celulelor de memorie cu vaccinurile de care dispunem.

Studiile recente arată că, fie și dacă anticorpii neutralizanți dispar, vaccinul tot a provocat un răspuns bun al celulelor de memorie.

Atunci, de ce să mai facem doza booster?

Deoarece, spune Kobiler, doza booster nu doar oprește forma serioasă a bolii, ci este menit și să prevină infectarea, ceea ce reprezintă un standard ridicat pentru orice vaccin.

”Cele mai multe vaccinuri sunt folosite pentru a preveni o infecție serioasă, nu doar orice infectare. Acum am ajuns să cerem vaccinului să prevină orice îmbolnăvire, toate îmbolnăvirile, să prevină răspândirea infecției”, a declarat acesta.

”Cei mai mulți oameni din lume nu au nevoie de doza booster pentru a nu face forma gravă a bolii, dar au nevoie de ea pentru a nu se infecta cu coronavirus și a nu-l da altor oameni”, a adăugat Kobiler.

Gal Tanamy subliniază că și cei care au primit doar două doze sunt ”încă foarte mult protejați de forma severă a bolii” datorită celulelor de memorie.

Motive pentru care această a treia doză ar putea fi ultima

Multe vaccinuri ale copilăriei sunt făcute în trei inoculări, fără alte doze, precum vaccinul polio sau HPV. Acesta din urmă are trei doze, a doua la o lună după prima și a treia la șase luni, iar apoi durează o viață.

O altă ipoteză este că regimul de administrare ar putea fi modificat pentru a face vaccinurile mai eficiente.

Mai multe cercetări recente sugerează, de exemplu, că vaccinul Pfizer aduce un răspuns imunitar mai robust dacă între primele două doze este lăsat un interval de 12 săptămâni, în loc de trei săptămâni, arată Kobiler.

”Astfel, cu a treia doză efectuată la șase luni după a doua, nu cred că vom mai avea vreodată nevoie de alt booster”, a declarat acesta.

Vaccinarea va deveni probabil inutilă

Există și oameni de știință care cred că, la fel ca la alți coronaviruși, pandemia va deveni până la urmă endemică și mai puțin gravă, iar vaccinarea va deveni nenecesară, a adăugat Kobiler.

”Sunt mai înclinat spre acest punct de vedere datorită a ceea ce știm despre alți coronaviruși. De obicei, sunt luați la vârste mici și provoacă o boală foarte ușoară. Iar cei care sunt expuși la ei de mici tind să nu sufere de forma gravă a bolii la celelalte vârste”, a spus expertul.

Concluzionând, fiecare doză booster provoacă un răspuns imunitar mai bun, atât din punct de vedere al cantității, cât și al calității, față de cea anterioară, potrivit lui Gal Tanamy. Astfel, răspunsul imun devine ”mai precis”, iar anticorpii ”mai eficienți”.

Deci, va trebui să ne vaccinăm contra Covid-19 toată viața?

”Doar timpul va răspunde la această întrebare”, a arătat Kobiler.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

NASA: Capsula Orion, la aproximativ 430.000 km dincolo de Pământ. Ultimele informații ale proiectului Artemis

Publicat

in

De

Capsula Orion a agenţiei spaţiale americane a atins o etapă importantă în misiunea sa demonstrativă în jurul Lunii. Luni, aceasta s-a deplasat la aproximativ 430.000 km dincolo de Pământ – cea mai mare distanţă parcursă până acum de o navă spaţială proiectată pentru a transporta oameni, anunță news.ro.

Nava nu are echipaj cu această ocazie, dar dacă va finaliza zborul actual fără incidente, astronauţii vor fi prezenţi la următoarea ieşire peste doi ani. NASA plănuieşte o serie de misiuni din ce în ce mai complexe cu Orion. Acestea fac parte din programul Artemis al agenţiei, care urmăreşte să readucă oameni pe suprafaţa lunară după o pauză de 50 de ani. Etapa de luni marchează punctul de mijloc al misiunii. „Acest punct intermediar ne învaţă să ne numărăm zilele, astfel încât să putem avea o inimă înţeleaptă”, a declarat Mike Sarafin, managerul misiunii Artemis din cadrul Nasa.

„Momentul de la jumătatea drumului ne oferă posibilitatea de a face un pas înapoi şi apoi să ne uităm la care sunt marjele noastre şi unde am putea fi puţin mai inteligenţi pentru a cumpăra riscuri şi pentru a înţelege performanţa navei spaţiale pentru zborul cu echipaj chiar în misiunea următoare. Orion a transmis câteva imagini video spectaculoase din călătoria sa. Chiar înainte de a atinge distanţa record, a surprins Luna mişcându-se în faţa Pământului.

Capsula a fost lansată de la Centrul Spaţial Kennedy din Florida la 16 noiembrie, într-o misiune de 26 de zile menită să îi extindă sistemele şi să se asigure că este sigură pentru a transporta astronauţi. Orion este împinsă în spaţiu de un modul de servicii furnizat de Agenţia Spaţială Europeană (Esa). Acest vehicul încorporează propulsoarele mari necesare pentru a face manevrele.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Press report: O directoare din Fălticeni s-a premiat pentru o olimpiadă care n-a mai avut loc. Câți bani pot face șoferii Bolt în România. Povestea lui Niculae Bădălău: mână lungă, obraz gros. ​CJ Bistrița-Năsăud face cetățean de onoare un inculpat pentru corupție

Publicat

in

De

​CJ Bistrița-Năsăud face cetățean de onoare un afacerist inculpat pentru corupție O directoare din Fălticeni s-a premiat pentru o olimpiadă care n-a mai avut loc Câți bani pot face șoferii Bolt în România Este identitatea națională desuetă? Clujana intră în faliment Lista bunurilor pierdute și nerevendicate din județul Alba: cel mai valoros bun rămâne suma de 5.000 de euro, găsită într-o toaletă publică „Nouăsprezece veacuri de zbucium”: ce trebuiau să știe românii despre țara lor după Marea Unire Povestea lui Niculae Bădălău: mână lungă, obraz gros Generalul Cristian Radu, adjunctul șefului IGSU, s-a pensionat la 49 de ani Ungaria: Nu carburanții sunt cauza inflației Mituri și adevăruri despre energie După un an împreună. Dedicații PSD pentru PNL: „nu vă iertăm”, „vă destructurăm”

Press reportFoto: Jeppe Gustafsson / Shutterstock Editorial / Profimedia

​CJ Bistrița-Năsăud face cetățean de onoare un afacerist inculpat pentru corupție

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a anunțat că intenționează să acorde 10 titluri de cetățean de onoare al județului.

Printre cele zece persoane care ar urma să fie onorate se numără și Traian Larionesi, administratorul grupului de firme Frasinul. Acesta va primi titlul „pentru aportul de excepție adus mediului de afaceri din județul Bistrița-Năsăud, prin dezvoltarea unor afaceri de succes și pentru realizarea de proiecte inovative”, potrivit motivației Consiliului Județean, scrie PressHub

O directoare din Fălticeni s-a premiat pentru o olimpiadă care n-a mai avut loc. „E doar o răutate a cuiva”

Luminița-Claudia Corbu a fost premiată pentru rezultatele la Olimpiada de economie din anul școlar 2021-2022, însă Inspectoratul Suceava a confirmat, pentru Școala 9, că aceasta n-a avut loc. Directoarea adjunctă a Colegiului „Nicu Gane” din Fălticeni spune că a luat premiul pentru un concurs, însă n-a vrut să îl numească.

La mijlocul lunii iulie, în vara acestui an, zeci de elevi și profesorii lor din Fălticeni, județul Suceava, au fost premiați, în cadrul festivităților organizate de Zilele Municipiului Fălticeni, pentru rezultatele obținute la olimpiadele școlare din perioada 2021-2022.

Ei au obținut, pe lângă recunoștința locală, și premii modeste în bani, între 150 și 500 de lei, în funcție de locul obținut la olimpiadă, etapele județeană și națională, scrie Școala9

Câți bani pot face șoferii Bolt în România

Serviciile de transport alternativ sunt în plină expansiune în România, iar în principalele orașe, platformele mari, precum cele ale Bolt și Uber, au început sau chiar au reușit să se impună în fața clasicelor taxiuri.

Tot mai mulți șoferi din zona de taxi au migrat către aceste platforme, în speranța de a câștiga un ban în plus. Pe lângă aceștia, sunt oameni care au căutat o altă alternativă la joburile lor sau nu au avut de ales, iar varianta de a fi șofer „pe Uber” sau „pe Bolt” a fost varianta de a-și asigura traiul.

Mulți dintre aceștia se țin de o singură platformă, dar încă sunt destul de mulți și cei care merg în paralele pe ambele platforme, scrie Wall-Street.ro

Este identitatea națională desuetă?

Ideea națională, patriotismul, românismul au constituit adevărate obsesii pentru românii gânditori din secolul al XIX-lea, cel al naționalităților. Era vremea când națiunea se agrega, în condițiile unor presiuni puternice din partea Imperiilor înconjurătoare, dacă nu de cotropire, oricum de influențare dramatică, de anihilare a ideii naționale.

În perioada interbelică, evocarea valențelor naționale a fost văzută ca un panaceu împotriva corupției politice, ca o întoarcere la valorile purificatoare strămoșești. Din păcate, această palingenesia, această renaștere prin curățire morală, muncă fizică în folosul comunității și ascultarea fără murmur a cuvântului unui conducător străluminat a degenerat în răfuieli sângeroase, imposibil de justificat, scrie Syntopic.ro

Clujana intră în faliment. Consilierii județeni au votat într-o majoritate covârșitoare

Este oficial. În luna decembrie, fabrica Clujana va intra în faliment. Deja, fabrica simbol a Clujului și-a suspendat activitatea. Clujana are datorii de aproximativ 1 milion de euro către ANAF, furnizori și salarii.

Consilierii județeni au decis intrarea fabricii Clujana în faliment cu 30 de voturi pentru.

În 24 noiembrie, societatea Clujana, prin directorul Oancea Călin, a solicitat aprobarea formulării de către societate a unei cereri, la instanța judecătorească pentru declararea falimentului, scrie Monitorul de Cj

LISTA bunurilor pierdute în județul Alba, NEREVENDICATE de nimeni. Sume mari de bani, carduri, bijuterii și telefoane fără stăpân

La sediile Poliției din Alba Iulia, Blaj sau Sebeș, zeci bunuri pierdute își așteaptă proprietarii. Au fost găsite în diverse locații de către cetățeni cu spirit civic, care le-au predat mai apoi oamenilor legii.

Ulterior însă, nu le-a mai cerut nimeni înapoi. Este posibil ca unii dintre cei care le-au pierdut să își fi asumat paguba, fără să se mai gândească la faptul că ele ar fi putut ajunge la Poliție.

Printre bunurile găsite de la începutul acestui an în municipiul Alba Iulia se numără diverse sume de bani, portofele, un telefon, o verighetă, un ceas, carduri bancare și legături de chei.

Cel mai valoros bun găsit și nerevendicat până în prezent rămâne suma de 5.000 de euro, găsită în anul 2019 într-o toaletă publică amplasată privizoriu pe Câmpia Libertării din Blaj, scrie Alba24.ro

„Nouăsprezece veacuri de zbucium”: ce trebuiau să știe românii despre țara lor după Marea Unire

România era țara cu cele mai frumoase peisaje, cu cele mai multe bogății și cei mai buni oameni. România era atât de bogată încât bogățiile ei erau râvnite de toate puterile. România era a țăranului cinstit, bine îmbrăcat, harnic și direct la vorbă.

În 1919, la doar un an de la Marea Unire, Ion Simionescu punea pe hârtie informații pe care le considera esențiale: orice român ar fi trebuit să le știe despre noua sa țară!

„Paginile ce vor urma sunt puse la îndemâna copiilor și a celor care nu au de unde ști multe despre țara în care trăiesc. E o carte de popularizare” , spunea academicianul în introducerea volumului România de Eri.

Ce era, așadar, fundamental de știut despre țara făurită la 1 decembrie 1918? , întreabă Dela0.ro

Povestea lui Niculae Bădălău: mână lungă, obraz gros. Cum a ajuns fostul ministru PSD la Curtea de Conturi

Curtea de Apel a decis luni arestarea pentru 30 de zile a lui Niculae Bădălău, vicepreședinte al Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi. Fostul ministru al Economiei (noiembrie 2018-noiembrie 2019) este acuzat de dare de mită în formă continuată și trafic de influență.

Potrivit referatului de arestare, care citează dintr-un primar denunțător, Bădălău „și-a dezvoltat un adevărat mod de operare din obținerea de contracte de lucrări de la primăriile din județele Giurgiu și Teleorman pentru firmele controlate de el, prevalându-se de funcțiile anterioare și mai ales de calitatea lui actuală, care îi permite să afirme că neexecutarea lucrărilor nu va fi constatată de organele Curții de Conturi a României.

De asemenea, acesta profită și de faptul că primarii sunt timorați de calitatea sa, temându-se că, în cazul în care nu acceptă cedarea lucrărilor către firmele indicate de el, vor putea fi supuși unor controale din partea Curții de Conturi a României”, scrie Adevărul.

Generalul Cristian Radu, adjunctul șefului IGSU, s-a pensionat la 49 de ani

Președintele Klaus Iohannis a semnat luni, 28 noiembrie, decretul de trecere în rezervă a generalului Cristian Radu, prim-adjunctul inspectorului general al IGSU, a transmis Administrația Prezidențială. Adjunctul șefului IGSU și-a pus șoferul să-și asume un accident în locul său, în anul 2021, faptă pentru care a fost pus sub acuzare, după cum a confirmat Parchetul Militar, în urmă cu aproape două săptămâni, la solicitarea Libertatea.

Generalul Cristian Radu, în vârstă de 49 de ani, și-a depus dosarul de pensionare cu puțin timp înainte de a afla în mod oficial că nu mai este suspect, ci inculpat, au declarat atunci surse din IGSU pentru Libertatea.

Ungaria: Nu carburanții sunt cauza inflației

În urmă cu un an guvernul ungar fixa prețul carburanților, pentru a stopa creșterea inflației, care se apropia de 7%. Măsura era anunțată pentru 3 luni, dar este încă în vigoare, în ciuda problemelor de aprovizionare tot mai mari.

În vara anului trecut, prețurile au început să urce tot mai drastic în Ungaria, depășind de fiecare dată prognozele analiștilor. Dacă ținta Băncii Naționale era menținerea unei rate de 3%, în august ajunsese la 4,9%, în septembrie la 5,5%, doborând recordul ultimilor 9 ani.

Inflația din octombrie a fost publicată pe 8 noiembrie și a depășit din nou previziunile economiștilor, ajungând la 6,5%. Câteva zile mai târziu, guvernul anunța plafonarea prețului carburanților de la 15 noiembrie, mai exact a benzinei CO95 și a motorinei. Cabinetul spera că prin această plafonare, inflația pe noiembrie nu va atinge 7%. Însă măsura s-a dovedit ineficientă, scrie RFI.

Mituri și adevăruri despre energie.

Anul acesta, sectorul energetic a fost în centrul atenției. Prețurile mari și criza de aprovizionare cauzată de reducerea cantităților de materii prime cumpărate din Rusia au născut nu doar analize, ci și speculații.

În aceste condiții, este bine să privim cifrele pe primele nouă luni ale anului, publicate de Institutul de Statistică, și să vedem dacă avem mituri sau adevăruri. Primul mit este: România produce energie și este independentă energetic. Fals. Datele pe primele nouă luni ale anului 2022 arată că România importă masiv țiței, ba chiar putem spune că a fost dependentă de petrolul din import. Astfel, importurile de țiței au fost de trei ori mai mari decât cantitatea extrasă în țară, scrie RFI.

Steinmeier: „Situația din China mă îngrijorează profund”

Președintele Germaniei a vorbit într-un interviu în exclusivitate la DW despre situațiile din China și Ucraina. În opinia sa, discuții despre un armistițiu între Kiev și Moscova nu prea ar avea sens la momentul actual.Frank-Walter Steinmeier privește cu înțelegere protestele populației chineze față de politica foarte dură anti-coronavirus a regimului de la Beijing. „Imaginile din Beijing și din alte orașe chineze mă impresionează”, a spus el pentru DW. Și în Germania, mulți oameni au fost afectați de măsurile anti-pandemie. „Putem doar să ne imaginăm cât de mare este povara suportată de oamenii din China, unde măsurile mult mai stricte și mult mai de durată se aplică încă și azi.”, scrie DW

După un an împreună. Dedicații PSD pentru PNL: „nu vă iertăm”, „vă destructurăm”

Mesajele dure împotriva partenerilor din Coaliția de guvernare au fost exprimate public de liderii PSD în mai multe conferințe județene. Armonia și colaborarea de la centru au fost înlocuite cu amenințări, racolări de primari sau ironii la adresa PNL. Toate în prezența lui Marcel Ciolacu.

Un an de guvernare a Coaliției PSD – PNL – UDMR a fost marcat la nivel central prin declarații despre stabilitate, nevoia de coeziune sau maturitate politică. Pe 25 noiembrie 2021, guvernul Ciucă era învestit de Parlament, iar PNL se reîntorcea la colaborarea cu PSD după etapa USL (2011 – 2014), scrie Europa Liberă.

Analiză-avertisment a BCE – cine cum simte inflația: O creștere de 10% a costului vieții scade cu 20% puterea de cumpărare a gospodăriilor cu venituri mici

Impactul inflației și al creșterii ratelor dobânzii fluctuează semnificativ în funcție de veniturile gospodăriilor, ponderea ”coșului de consum de bază” în bugetul familiilor din zona euro variind de la 15% la aproape 70%, potrivit unei analize a Băncii Centrale Europene (BCE).

”Gospodăriile cu venituri mai mici au puțin spațiu financiar pentru a amortiza prețurile mai mari la alimente și energie, în special în țările în care nivelurile ridicate ale serviciului datoriei se suprapun cu niveluri scăzute de economisire”, avertizează specialiștii BCE, potrivit Curs de Guvernare.

Cum pun judecătorii români bețe în roate fundației germane Konrad Adenauer

Fundaţia Konrad Adenauer este o fundaţie politică apropiată de Uniunea Creştin Democrată din Germania (CDU) şi de Partidul Popular European (PPE). Fundaţia desfăşoară în România, încă din 1991, activităţi de educaţie politică şi consultanţă, iar din 1998 are o reprezentanţă permanentă la Bucureşti. La începutul acestui an, s-a schimbat directorul Fundației, care a optat pentru postul de consilier al președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu. Noul șef al Fundației germane a solicitat instanțelor românești de judecată operarea schimbării intervenite în conducere și modificarea actului constitutiv. A depus documentele în aprilie 2022 și încă nu a rezolvat problema, dosarul plimbându-se între instanțele din Capitală. Următorul termen de judecată a fost fixat pentru 16 februarie 2023, scrie JustNews.ro

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend