Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

De ce unele vaccinuri țin și 20 de ani, iar cel contra Covid-19 nu? Motivele pentru care doza 3 ar putea fi ultima, iar vaccinarea va deveni inutilă

Publicat

in

Vaccinul pentru rujeolă are efect pentru toată viața. Vaccinul pentru varicelă ține și 20 de ani. Vaccinul DTaP (difteric, tetanic, pertussis) necesită cinci doze până la vârsta de șapte ani, dar oferă apoi protecție cel puțin pentru zece ani. Atunci, de ce presupunem că vom trebui să facem o doză de vaccin contra coronavirusului din șase în șase luni sau anual?, întreabă The Jerusalem Post.

Există motive pentru care oamenii s-ar putea să aibă nevoie de o doză booster contra Covid-19 în fiecare an, dar există și motive pentru care doza a treia s-ar putea să fie – de fapt – ultima.

Primul motiv pentru care am putea avea nevoie de a patra (a cincea sau a șasea) doză este declinul numărului de anticorpi și al răspunsului imun, explică medicul Oren Kobiler de la Facultatea de Medicină a Universității Sackler din Tel Aviv.

De ce avem nevoie de încă o doză de vaccin?

Studiile recente au arătat că vaccinul Pfizer intră în declin după patru-șase luni, ceea ce înseamnă că persoanele devin mai vulnerabile la infecție. Iar doza booster impulsionează anticorpii, oferind o protecție mai mare contra virusului.

Un alt motiv pentru care am putea avea nevoie de alte doze este apariția variantelor. Dacă virusul Sars-Cov-2 se tot schimbă, atunci vaccinurile noastre vor trebui actualizate pentru a ne proteja contra ultimelor amenințări.

Unele virusuri, precum cel al poliomielitei, oreionului sau pojarului nu se schimbă prea mult, așa că vaccinurile continuă să fie eficiente.

În contrast, gripa se schimbă în fiecare an, așa că oamenii care vor să se protejeze contra ei se imunizează în fiecare an.

Coronavirusul face mutații mai rar decât virusul gripei

”Vaccinul este protecția. Perioada de protecție depinde de vaccin și de virus”, explică profesorul Meital Gal Tanamy, șeful laboratorului de virusologie moleculară de la Facultatea de Medicină a Universității Barllan.

”O variantă este un virus care conține mutații și dacă are avantaje evolutive, poate deveni predominant în populație”, a declarat ea, adăugând că așa s-a întâmplat cu varianta Delta.

”Cealaltă întrebare este cât de eficiente vor fi vaccinurile contra acestor variante”, a adăugat Tanamy.

Coronavirusul este un virus RNA, ceea ce înseamnă că se schimbă. Totuși, rata sa de mutație este de trei-patru ori mai mică decât cea a virusului gripei, ceea ce este o veste bună pentru cei care dezvoltă vaccinuri, a precizat aceasta.

Celule de memorie, un element cheie al răspunsului imun

Un alt lucru de luat în considerare este cât de bun este de fapt răspunsul imun indus de vaccin.

”Dacă scopul vaccinului este să prevină infectarea, trebuie să ducă la crearea unui răspuns bun al memoriei celulare – celulele B și T, induse de vaccin, dar care rămân în organismul nostru.

Dacă o persoană se infectează, aceste celule sunt activate și pot crea un răspuns rapid și solid contra agentului patogen, de aceea nu ne îmbolnăvim dacă suntem vaccinați”, a explicat Meital Gal Tanamy.

Întrebarea este dacă avem un răspuns bun sau nu din partea celulelor de memorie cu vaccinurile de care dispunem.

Studiile recente arată că, fie și dacă anticorpii neutralizanți dispar, vaccinul tot a provocat un răspuns bun al celulelor de memorie.

Atunci, de ce să mai facem doza booster?

Deoarece, spune Kobiler, doza booster nu doar oprește forma serioasă a bolii, ci este menit și să prevină infectarea, ceea ce reprezintă un standard ridicat pentru orice vaccin.

”Cele mai multe vaccinuri sunt folosite pentru a preveni o infecție serioasă, nu doar orice infectare. Acum am ajuns să cerem vaccinului să prevină orice îmbolnăvire, toate îmbolnăvirile, să prevină răspândirea infecției”, a declarat acesta.

”Cei mai mulți oameni din lume nu au nevoie de doza booster pentru a nu face forma gravă a bolii, dar au nevoie de ea pentru a nu se infecta cu coronavirus și a nu-l da altor oameni”, a adăugat Kobiler.

Gal Tanamy subliniază că și cei care au primit doar două doze sunt ”încă foarte mult protejați de forma severă a bolii” datorită celulelor de memorie.

Motive pentru care această a treia doză ar putea fi ultima

Multe vaccinuri ale copilăriei sunt făcute în trei inoculări, fără alte doze, precum vaccinul polio sau HPV. Acesta din urmă are trei doze, a doua la o lună după prima și a treia la șase luni, iar apoi durează o viață.

O altă ipoteză este că regimul de administrare ar putea fi modificat pentru a face vaccinurile mai eficiente.

Mai multe cercetări recente sugerează, de exemplu, că vaccinul Pfizer aduce un răspuns imunitar mai robust dacă între primele două doze este lăsat un interval de 12 săptămâni, în loc de trei săptămâni, arată Kobiler.

”Astfel, cu a treia doză efectuată la șase luni după a doua, nu cred că vom mai avea vreodată nevoie de alt booster”, a declarat acesta.

Vaccinarea va deveni probabil inutilă

Există și oameni de știință care cred că, la fel ca la alți coronaviruși, pandemia va deveni până la urmă endemică și mai puțin gravă, iar vaccinarea va deveni nenecesară, a adăugat Kobiler.

”Sunt mai înclinat spre acest punct de vedere datorită a ceea ce știm despre alți coronaviruși. De obicei, sunt luați la vârste mici și provoacă o boală foarte ușoară. Iar cei care sunt expuși la ei de mici tind să nu sufere de forma gravă a bolii la celelalte vârste”, a spus expertul.

Concluzionând, fiecare doză booster provoacă un răspuns imunitar mai bun, atât din punct de vedere al cantității, cât și al calității, față de cea anterioară, potrivit lui Gal Tanamy. Astfel, răspunsul imun devine ”mai precis”, iar anticorpii ”mai eficienți”.

Deci, va trebui să ne vaccinăm contra Covid-19 toată viața?

”Doar timpul va răspunde la această întrebare”, a arătat Kobiler.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

FIFA a anunțat nominalizările pentru cel mai bun portar al lumii în 2021

Publicat

in

De

The Best FIFA Men’s Goalkeeper a ajuns la faza nominalizării celor cinci finaliști. Aceștia sunt Alisson, Donnarumma, Mendy, Neuer și Schmeichel. Doi dintre cei cinci nominalizați, Alisson Becker și Manuel Neuer, au mai câștigat premiul, informează Mediafax.

Site-ul oficial al FIFA a publicat o evaluare a a candidaților, analizând performanțele acestora.

Alisson

Contribuțiile portarului lui Liverpool la campaniile din Premier League și UEFA Champions League din sezonul trecut i-au adus un loc în FIFA FIFPRO Men’s World XI, pentru a doua oară în cariera sa. De asemenea, el a fost esențial pentru Brazilia, care a ajuns în finala Copa America și s-a calificat la Cupa Mondială FIFA Qatar 2022, cu șase meciuri înainte de finalul campaniei preliminare.

Alisson a intrat recent într-un top select al portarilor brazilieni, devenind al șaselea goalkeeper care a ajuns la 50 de selecții pentru Brazilia.

Gianluigi Donnarumma

Donnarumma a jucat un rol important în triumful Italiei la UEFA EURO 2020, neprimind gol în cele trei meciuri din grupă și excelând la loviturile de departajare care au decis semifinala cu Spania și finala cu Anglia.

El a fost recompensat pentru eforturile sale cu premiul pentru jucătorul turneului, fiind pentru prima dată când acesta a fost acordat unui portar.

În ultimul său sezon la AC Milan, înainte de a se alătura echipei Paris Saint-Germain, Donnarumma a primit al treilea cel mai mic număr de goluri în Serie A, ajutându-și echipa să ocupe locul al doilea.

Edouard Mendy

Atât de mult a contribuit Mendy la câștigarea Ligii Campionilor de către Chelsea în sezonul trecut, încât a fost desemnat portarul sezonului în cadrul turneului. De asemenea, el a fost vital pentru Senegal, care a ajuns în runda finală a competiției africane de calificare pentru Qatar 2022.

Mendy a încheiat fără gol 9 dintre cele 12 meciuri din Liga Campionilor pe care le-a jucat sezonul trecut, egalând recordul competiției, deținut de Santiago Canizares (2000/01) și Keylor Navas (2015/16).

Manuel Neuer

Ajutând-o pe Bayern Munchen să câștige Bundesliga în sezonul trecut, cel mai bun portar în versiunea FIFA, în 2020, a stabilit un nou record all-time al competiției în ceea ce privește numărul de meciuri fără gol primit. A ajuns în sferturile de finală ale Ligii Campionilor cu clubul său și în 16-imile de finală ale EURO 2020 cu Germania și, de asemenea, și-a ajutat țara să devină prima națiune europeană care se califică pentru Qatar 2022.

Neuer a fost între buturi în șase dintre cele zece meciuri de calificare ale Germaniei pentru finala mondială de anul viitor, terminând de partea câștigătoare în fiecare dintre ele, fără să primească gol. În acest an, a devenit, de asemenea, primul portar german care a ajuns la 100 de selecții pentru echipa națională.

Kasper Schmeichel

Schmeichel s-a remarcat în ultimul an pentru Danemarca. Nu doar că a contribuit în mod decisiv la calificarea în semifinalele EURO 2020, ci a încheiat opt dintre cele zece meciuri ale acestei țări în preliminariile pentru Qatar 2022, fără să primească niciun gol, ajutându-i pe danezi să devină a doua națiune europeană care se califică la turneul final. În plus, Schmeichel a câștigat și Cupa Angliei cu Leicester City.

La EURO 2020, Schmeichel a făcut 18 parade reușite, al doilea cel mai mare număr de parade din turneu, după elvețianul Yann Sommer, care a ajuns la cota 21.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Patriarhia Română reacționează la decizia CE de a elimina denumirea de Crăciun: ‘Compromiterea morală a celor ce încearcă utopic falsificarea realității’

Publicat

in

De

Comisia Europeană dorește eliminarea oricărei formule de adresare care face referire la „sex, etnie, rasă, religie, dizabilități și orientare sexuală”. Astfel – scrie Bruxelles-ul în noile sale linii directoare – apelativele „Miss, Mrs” (domnişoară sau doamnă) trebuie să dispară, fiind înlocuite cu un mult mai generic „Ms”, scrie agenția italiană ANSA.

Nici de sărbători nu vor trebui să mai existe referiri cu conotații religioase, cum ar fi Crăciunul, ci acestea vor fi citate într-un mod generic: spunând, de exemplu „sărbătorile sunt stresante” și nu „Crăciunul este stresant”, precizează documentul pentru o „comunicare corectă” furnizat de Comisie şi intitulat „Union of Equality” – Uniunea Egalității.

Citește și: Comisia Europeană stârnește un nou scandal: Termenul ‘Crăciun’ trebuie evitat, pentru că îi ofensează pe necreștini

Comisia Europeană a emis un așa-numit ”decalog”, însă, deocamdată, el nu este obligatoriu, dar nu este exclus ca, într-un orizont de timp, să devină normative.

Într-o precizare pentru STIRIPESURSE.RO, Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, deferlează ”păsăreasca ideologică” a Comisiei Europene și punctează că ”lupta ideologilor cu realitatea are mereu același plictisitor rezultat: compromiterea morală a celor ce încearcă utopic falsificarea realității.”

”Păsăreasca ideologică din care sunt izgonite cuvinte pe al căror conținut s-a fondat Europa și chiar Uniunea Europeană însăși nu va fi niciodată vorbită și înțeleasă în țările care au trecut timp de decenii prin suferința atroce provocată de ideologia anticreștină și antiumană a socialismului.

Citește și: Imagini nemaivăzute în politică: ‘Clanul Marelui Alb’ lovește din nou

Europa reală este și va rămâne Europa creștină, multiculturală, desigur, întrucât aceasta este natura ei profundă, cristalizată definitiv în istorie.

Lupta ideologilor cu realitatea are mereu același plictisitor rezultat: compromiterea morală a celor ce încearcă utopic falsificarea realității.”, precizează Vasile Bănescu.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend