Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

De ce trebuie să îl caute Cartea Recordurilor pe Klaus Iohannis – OPINIE

Publicat

in

Scriam, în 2019, despre ”performanțele” primului președinte pe care România îl are dintr-o minoritate etnică și religioasă. Constatam, în articolul de atunci, că președintele ales al României, Klaus Iohannis, cel care a jurat pe Constituție și Biblie că “Jur să respect Constituţia şi legile ţării… Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”, nu doar că le-a încălcat și călcat în picioare, așa cum a constatat, de multe ori, Curtea Constituțională, precum și principalii săi colaboratori, de la Ludovic Orban la Dacian Cioloș și alții, ci s-a situat într-o paradigmă nemaiîntâlnită în Europa democrată din care, cel puțin de facto, și România, încă, mai face parte.

În articolul la care fac referire, titram că Iohannis este singurul șef de stat din Europa, incluzând aici și temuții adversari ai democrației, Vladimir Putin și Aleksandr Lukașenko, care are sentințe de încălcare a legilor țării pe care o conduce și a Constituției sale.

Însă, destul cu trecutul, revenim în prezent. Știm cu toții că președintele nostru are o tolbă de porecle din partea opiniei publice și a adversarilor politici: ”Ficusu’”, ”Dulapu’”, ”Necuvântătoru’”, ”Mutu’”, ”Muțenia Pământului” sau ”Șase case” și multe altele. Unele fac deliciul presei, poate, dar, din nefericire, substratul lor este cu adevărat dureros pentru România.

Klaus Iohannis este un om al recordurilor, iar asta trebuie să o recunoaștem. De la revenirea fabuloasă după primul tur al prezidențialelor din 2014, în fața lui Victor Ponta, la victoria categorică din al doilea tur din 2019, în fața adversarei de atunci, Viorica Dăncilă, Iohannis a stabilit praguri greu de atins în viitor. Tot la capitolul recorduri putem încadra și unele dintre poreclele sale. Lui Ioahnnis nu i se spune degeaba ”Necuvântătoru’”, ”Mutu’” sau ”Muțenia Pământului”. El este de o solitudine rușinoasă în panoplia președinților care au refuzat să vorbească, în atâția ani de mandat, cu presa.

Cartea Recordurilor i-ar putea decerna măcar o diplomă pentru că Klaus Iohannis este singurul președinte al unei țări din Uniunea Europeană care a refuzat să acorde interviuri în cei 7 ani scurși din cei 10 pe care îi are în cont. Iohannis le-a vorbit românilor în vreo două interviuri, aranjate cum zic unii, și în câteva conferințe de presă în care jurnaliștii erau limitați la o singură întrebare, multe dinte ele nefiind altceva decât mingi ridicate la fileu.

Este un record demn de Cartea Recordurilor pentru cele peste 2.600 de zile de mandat, iar poporul român ar trebui să sesizeze prestigioasa instituție pentru ca președintele colecționar de tot felul de titluri, lucru constatat în toată această perioadă, să îl primească pe cel mai îndreptățit și la care muncește de mai bine de 7 ani.

NATIONAL

Maia Sandu și Igor Dodon ar ieși în turul doi la prezidențiale – sondaj

Publicat

in

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, 27,9% din respondenții deciși ai unui sondaj realizat de iData ar vota-o pe Maia Sandu, 13,3% – pe Igor Dodon, 5,7 % – pe Ion Chicu, 4,4% – pe Ion Ceban și 4,3% – pe Irina Vlah. Cât privește organizarea în aceeași zi cu alegerile a referendumului pentru aderarea la UE, 43% ar susține această idee, 43,9% sunt împotrivă, iar 13,1% sunt indeciși sau nu au dorit să răspundă. Datele se conțin în Barometrul iData pentru luna martie 2024, relatează stiripesurse.md

Într-o conferință de presă la IPN, directorul executiv al companiei sociologice iData, Mihai Bologan, a declarat că, cel mai probabil, în cazul alegerilor prezidențiale va fi nevoie de două tururi, deoarece Maia Sandu nu acumulează un procent destul de mare ca să poată câștiga din primul tur. Nu va acumula suficient nici chiar cu voturile din diasporă, chiar dacă se va vota masiv. Cât privește referendumul, datele sociologice arată că moldovenii sunt pro UE.

Barometrul mai arată că în martie 2024, tendințele lunilor precedente în ceea ce privește distribuirea încrederii în politicieni moldoveni rămân aceleași. Primii trei politicieni în care oamenii au cea mai mare încredere sunt: Maia Sandu – cu 24,3%, Ilan Șor – 11,49% și Igor Dodon – 11,2%.

În cazul alegerilor parlamentare, din cei deciși, 36,3% ar vota pentru PAS, 20,0% – pentru PSRM, 18,8% – pentru PP Șansă și 7,6% – pentru PCRM. Partidul politic Partidul Nostru ar obține votul a 4,7% din cei deciși.

Numărul celor care cred că lucrurile în Republica Moldova merg în direcția greșită a scăzut de la 49,5% în ianuarie 2024, la 47,3% în martie 2024. La fel a scăzut și numărul celor care declară că lucrurile merg într-o direcție bună, de la 39,5% în ianuarie 2024 la 37,7% în martie 2024. Numărul celor indeciși a crescut de la 11% în ianuarie la 15% în luna martie 2024.

La întrebarea despre nivelul de fericire, 18,3% din moldoveni s-au declarat foarte fericiți, 30,3% se simt mai degrabă fericiți, 35,4% simt un nivel mediu de fericire, iar nefericiți și deloc fericiți se simt 9,6% și 5,5%  din moldoveni.

Instituțiile cu cea mai mare încredere, conform „ratingului net”, sunt Mitropolia Moldovei și Mitropolia Basarabiei, indicând o încredere substanțială în instituțiile religioase. Poliția vine următoarea, sugerând un nivel relativ ridicat de încredere în forțele de ordine. Instituțiile guvernamentale, cum ar fi Parlamentul și Guvernul, prezintă ratinguri de încredere pozitive, dar sunt mai scăzute decât în cazul instituțiilor religioase sau poliției.

Sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la UE rămâne aproximativ la același nivel, cu o ușoară creștere – 57,4% martie 2024, în comparație cu 56,7% în ianuarie 2024. Concomitent, numărul celor care se declară împotriva integrării europene a scăzut de la 34,4% în ianuarie 2024 , la 32,8% în martie 2024.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1131 persoane din 322 de localități. Perioada de culegere a datelor a fost18-24, iar eroarea maximă de eșantionare este 2,85%.

Citeste mai mult

NATIONAL

Ciolacu: Apartenenţa României la NATO reprezintă o garanţie de securitate pentru ţara noastră

Publicat

in

Premierul Marcel Ciolacu afirmă, la 20 de ani de la aderarea României la NATO, că apartenenţa României la NATO reprezintă o garanţie de securitate pentru ţara noastră, subliniind că România va continua să fie un actor influent şi constructiv în interiorul NATO, informează News.ro.

”Apartenenţa României la NATO reprezintă o garanţie de securitate pentru ţara noastră. În cei 20 de ani de apartenenţă la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, România a devenit un pilon important şi şi-a consolidat poziţia în interiorul alianţei respectându-şi angajamentele de securitate în zona Mării Negre. Vom continua să fim un actor influent şi constructiv în interiorul NATO în vederea consolidării şi dezvoltării alianţei noastre în aşa fel încât garanţiile de securitate colectivă să asigure românilor stabilitatea şi siguranţa de care au nevoie pentru dezvoltarea României!”, a scris Ciolacu pe Facebook.

La 29 martie 2004, România a aderat oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO. Pe baza unei propuneri legislative, începând cu anul 2005, “Ziua NATO în România” se celebrează în prima duminică a lunii aprilie.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend