Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

De ce delăsarea lui Trump în privința lui Putin constituie o problemă

Avatar

Publicat

in

Președintele Trump s-a răzgândit în multe privințe. Dar există o temă a președinției sale de o consecvență remarcabilă: strania lui considerație pentru omologul său rus, Vladimir Putin, potrivit romania-actualitati.ro.

Am putut s-o vedem iarăși în noul interviu acordat de Trump lui Jonathan Swan de la Axios, în care a refuzat din nou să-l critice pe președintele rus pentru că le-ar fi oferit unor luptători talibani recompense pentru uciderea de soldați americani, și în care a justificat de asemenea înarmarea talibanilor de către Rusia, argumentând că: „Păi și noi le-am vândut arme când luptau cu Rusia. Talibanilor, în Afganistan […] Eu doar zic: și noi am făcut-o”. (Notă: Mișcarea talibană, înființată în 1994, nu a luptat niciodată cu forțele sovietice, care părăsiseră țara cu cinci ani mai devreme.)

Publicitate

Noi deja știam că Trump a evitat să abordeze chestiunea la o serie de convorbiri telefonice pe care le-a avut cu Putin în ultimele luni.

Citește și: Cozmin Gușă aruncă bomba: Să-mi confirme dacă este adevărat că este homosexual. Am o serie de informații în acest sens!

Refuzul încăpățânat al lui Trump de a-l critica pe Putin rămâne un mister. Însă daunele aduse de această poziție intereselor SUA sunt cunoscute și ar putea deveni chiar și mai mari pe viitor. Cel mai îngrijorător e că poziția lui Trump referitoare la Putin – adesea în contradicție și cu politicile propriei sale administrații – creează o ambiguitate care în sine este distructivă.

Am învățat care este pericolul incertitudinii pe vremea războiului rece. Iosif Stalin l-a „citit” greșit pe Harry S. Truman atunci când a încercat să sugrume Berlinul în 1948. După întâlnirea lor de la Viena din 1961, Hrușciov i-a subestimat tăria de caracter lui Kennedy, o greșeală care câteva luni mai târziu avea să contribuie la precipitarea crizei rachetelor din Cuba.

Să ne imaginăm, doar pentru o clipă, că Trump va fi reales în noiembrie. El va putea atunci să pretindă că electoratul american i-a validat instinctele de politică externă – instincte care deja includ un angajament mai lax față de aliații noștri din NATO și îmbrățișarea fără ezitare a lui Putin. Aceste semnale de slăbiciune l-ar putea îndemna pe Putin să testeze credibilitatea angajamentului lui Trump față de NATO.

Ce-ar fi, de pildă, ca Putin să ordone forțelor speciale rusești să atace o mână de oameni în Estonia pe baza vreunui pretext fabricat (cum ar fi uciderea sau rănirea unui rus localnic) – iar apoi să le retragă? Sau dacă niște interpuși ai lui Putin izbutesc să dea o lovitură de stat – lucru pe care se pare că l-au și încercat deja – în Muntenegru, care e membru NATO? Va veni Trump în ajutorul aliaților noștri din NATO? Poate că da. Sau poate că nu.

Însăși ambiguitatea răspunsului lui Trump este factorul destabilizator. Având în vedere lipsa totală de reacție la agresiunile trecute ale lui Putin, cuplate cu ostilitatea fățișă pentru NATO, Putin ar putea presupune pe bună dreptate că Trump nu va face nimic. Dacă Putin își va face corect calculele, în joc este viitorul NATO; dacă Putin va calcula greșit, în Europa ar putea izbucni involuntar un război convențional.

Din fericire, aceste scenarii nu sunt și probabile. Dar ce e tragic și înspăimântător este faptul că, atâta vreme cât Trump va rămâne în Casa Albă, ele nu sunt totodată nici complet improbabile.

Deși îmbrățișarea fără rezerve a unui dictator rus de către Trump este fără precedent, el nu este primul președinte american care încearcă să-și construiască o relație personală cu un conducător rus. E foarte posibil ca Trump să creadă că o „relație bună” cu Putin este un obiectiv bun în sine, iar nu un mijloc de a obține unele beneficii concrete pentru poporul american.

Și totuși, deși pretinde că modul său de operare e tranzacțional, Trump nu a încheiat nici măcar o singură tranzacție demnă de menționat cu președintele rus. Cei doi conducători n-au semnat vreun acord nou de control al armamentului nuclear și nici măcar n-au prelungit Tratatul New START deja existent, care va expira în februarie.

Putin nu l-a ajutat pe Trump să împiedice Iranul să obțină arma nucleară și nici pe frontul diplomatic cu Coreea de Nord. Și e clar că Putin nu facilitează obiectivele americane diplomatice și militare din Afganistan. În conflictele noastre cu China Putin e de partea președintelui Xi Jinping. Trump nu a reușit să pună capăt sprijinului acordat de Putin insurecției din estul Ucrainei, dar a provocat în schimb pagube majore relației noastre cu Ucraina prin presarea guvernului de la Kiev pentru a-l ajuta în campania sa de realegere.

SUA și Rusia nu au semnat nici vreun acord comercial. Trump n-a reușit să-l convingă pe amicul său rus să le permită din nou americanilor să adopte orfani ruși și nici să-l elibereze din închisorile rusești pe Paul Whelan, condamnat pe nedrept. Săptămâna trecută fostul pușcaș marin american Trevor Reed a fost condamnat la nouă ani de închisoare pe baza celui mai șubred probatoriu posibil. Din câte știm noi, Trump nu a abordat niciodată cu Putin această chestiune a tratamentului abuziv aplicat unui cetățean american.

Și e chiar mai rău de atât. Trump a luat câteva decizii de politică externă spre beneficiul lui Putin. Anul trecut a ordonat soldaților americani să plece din Siria, permițându-i lui Putin să revendice o victorie militară a Rusiei în lupta cu teroriștii de acolo. Anul acesta Trump a propus ca Rusia să participe la conferința G7 programată în 2020 în SUA, decizie nesprijinită de vreun alt lider G7. Luna trecută Trump și-a formalizat decizia de a retrage 12.000 de trupe americane din Germania.

Având în vedere istoricul său consecvent de susținere a lui Putin, n-ar trebui să fie surpinzător dacă Putin va evalua eronat angajamentul lui Trump față de NATO sau față de descurajare în general. Cel mai nou semnal de slăbiciune transmis de Trump – refuzul de a aborda măcar chestiunea acțiunilor rusești contra trupelor americane din Afganistan – nu poate decât să întărească dubiile lui Putin cu privire la angajamentul Americii. Astfel de dubii, la rândul lor, pot da naștere unui aventurism periculos.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Dan Tudorache: Greșeala noastră a fost că nu am bătut cu pumnul în masă pentru alianță cu Pro România și ALDE

Avatar

Publicat

in

De

Dan Tudorache, candidatul PSD pentru un nou mandat la primăria Sectorului 1 din Capitală, a declarat luni la Digi24, despre primăriile pierdute de social-democrați în București, că greșeala a fost candidatura pe propriile picioare.

„Greaseala noastra a fost ca nu am batut cu pumnul in masa sa mergem pe o alianta cu Pro Romania si cu alte partide pe partea stanga. Am mers singuri. Daca noi am fi mers cu Pro Romania si cu ALDE cu siguranta altul a fost rezultatul. PNL au mers in alianta cu USR si au avut castig de cauza”, a declarat Dan Tudorache.

Publicitate

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

ANOFM: Rata şomajului a fost în august de 3,30%, în creștere ușoară față de iulie

Avatar

Publicat

in

De

La sfârşitul lunii august, rata şomajului înregistrată la nivel naţional a fost de 3,30%, mai mare cu 0,03% decât cea din luna anterioară şi cu 0,26% mai mare decât cea din luna august a anului 2019.

Numărul total de şomeri a fost de 286.662 de persoane. Practic, a crescut cu 2.723 de persoane faţă de cel de la finele lunii anterioare.

Publicitate

Din totalul şomerilor înregistraţi, 94.924 au fost şomeri indemnizaţi şi 191.738 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 8.294 de persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a scăzut cu 5.571 persoane faţă de luna precedentă.

Pe medii de rezidenţă, numărul şomerilor la finele lunii august se prezintă astfel: 101.937 şomeri provin din mediul urban şi 184.725 de şomeri provin din mediul rural.

Cei mai mulţi şomeri au între 40 – 49 de ani (76.147), urmaţi de cei din grupa de vârstă 50 – 55 de ani (54.423), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (14.461).

Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii si cei cu nivel de instruire primar au o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (23,45%). Şomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezintă 26,98% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 6,43 %.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend