Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Danemarca intenționează să continue relaxarea restricțiilor antiepidemice, în baza unui ‘paşaport COVID’

Avatar

Publicat

in

Autorităţile daneze au convenit o relaxare a măsurilor antiepidemice începând din aprilie, când se vor putea redeschide frizeriile, centrele de spa şi alte servicii, urmate în luna mai de restaurante şi săli de cinema, cu condiţia deţinerii unui ‘paşaport COVID’, transmite marţi Reuters, potrivit AGERPRES.

Danemarca s-a redeschis gradual pe fondul scăderii ratei de infectare în urma măsurilor de lockdown introduse în decembrie pentru a limita răspândirea unei variante mai contagioase a virusului.

Conform planului convenit luni seară cu parlamentul, începând din 6 aprilie mai mulţi elevi vor putea reveni în şcoli, iar frizeriile, saloanele de tatuaj şi alte servicii vor putea funcţiona din nou.

Citește și: Mihai Mărgineanu: Nu vi se pare ciudat că presa n-a mai dat nimic despre atentatele teroriste?

Multe dintre planurile de deschidere depind de utilizarea unei aşa-numit ‘paşaport corona’, care arată că deţinătorul a fost vaccinat, a trecut prin infecţie sau are un test negativ nu mai vechi de 72 de ore.

Mall-urile se pot redeschide la 21 aprilie, iar cinematografele, sălile de concerte şi restaurantele îşi vor putea relua activitatea la începutul lunii mai.

Guvernul a mai anunţat că va extinde actualele pachete de ajutor economic până în iulie.

Danemarca a raportat 226.277 de cazuri de infectare cu coronavirus şi 2.402 de decese asociate de la debutul pandemiei.

Comenteaza cu profilul de FB

NATIONAL

Uniunea Europeană şi India în discuții pentru un acord de liber schimb

Avatar

Publicat

in

De

Uniunea Europeană şi India au convenit sâmbătă, în timpul unui summit virtual, să reia negocierile pentru un acord de liber schimb, care sunt blocate, şi să promoveze o cooperare mai strânsă pentru combaterea schimbărilor climatice, în condiţiile în care îngrijorările legate de China aduc Bruxelles-ul şi New Dehli mai aproape, transmite Reuters.

Umbrit parţial de criza epidemiei de Covid-19 din India, summitul i-a reunit pentru prima oară pe premierul indian Narendra Modi şi pe toţi liderii celor 27 de state membre ale UE, semn al interesului reînnoit al UE faţă de regiunea Indo-Pacificului.

Summit-urile anterioare ale UE şi Indiei i-au implicat doar pe primul ministru indian, şeful Executivului UE şi preşedintele UE.

“Am convenit să reluăm negocierile pentru un acord comercial care să răspundă provocărilor actuale”, au declarat liderii UE şi indieni într-o declaraţie după discuţii, adăugând că pentru ca negocierile să aibă succes, ambele părţi a trebuit să rezolve problemele de acces pe piaţă.

În paralel, UE şi India vor începe discuţii referitoare la un acord separat de protecţie a investiţiilor şi un acord privind indicaţiile geografice – nume de marcă celebre legate adesea de locurile în care sunt produse mărfurile, de la şampania Franţei până la ceaiul Darjeeling din India.

Ascensiunea Chinei de la un partener comercial benign la o putere rivală cu o prezenţă militară în creştere a alarmat Occidentul şi pe aliaţii săi din regiunea Indo-Pacificului, unde Bruxelles-ul doreşte mai multă influenţă.

”Am convenit că, în calitate de cele mai mari două democraţii ale lumii, UE şi India au un interes comun în asigurarea securităţii, prosperităţii şi dezvoltării durabile într-o lume multipolară”, se spune în declaraţia comună.

Discuţiile comerciale UE-India au fost îngheţate în 2013 din cauza diferenţelor de opinie, inclusiv faţă de reducerile tarifare, protejarea brevetelor, securitatea datelor şi dreptul profesioniştilor indieni de a lucra în Europa.

Liderii blocului, la un summit al UE de la Porto, în Portugalia, s-au confruntat cu presiuni din cauza represiunii guvernului Modi împotriva dizidenţei, grupuri ale societăţii civile, inclusiv Amnesty International, organizând un moment de reculegere cu lumânări în afara locului de desfăşurare a summitului. “Ne-am reafirmat angajamentul de a proteja şi promova toate drepturile omului, inclusiv egalitatea de gen şi promovarea femeilor în toate sferele vieţii”, se spune în declaraţie.

”Am recunoscut importanţa consolidării mecanismelor specifice pentru promovarea drepturilor omului şi a rolului instituţiilor naţionale în domeniul drepturilor omului, al actorilor societăţii civile şi al jurnaliştilor”, afirmă comunicatul.

Un studiu din 2020 realizat de Parlamentul European a stabilit beneficiile unui acord comercial pentru UE cu India până la 8,5 miliarde de euro (10,2 miliarde de dolari), deşi estimarea a fost făcută înainte de plecarea Marii Britanii din blocul european.

UE şi India au convenit, de asemenea, să construiască proiecte de infrastructură comune în întreaga lume, în special în Africa descrise ca un parteneriat de conectivitate.

Acordul rezultă dintr-un acord între UE şi Japonia în 2019, căutând o alternativă la proiectul chinez cunoscut sub numele de Belt and Road Initiative (BRI) (O centură, un drum), care a provocat suspiciuni în Occident şi la Tokyo.

Ambele părţi au promis o cooperare sporită pentru a limita schimbările climatice.

Comunicatul mai afirmă că UE şi India vor organiza întâlniri pentru a colabora în domeniul energiei regenerabile, tehnologiei de stocare a energiei şi modernizării reţelelor electrice, conform news.ro.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Europei: Pandemia a pus la grea încercare Uniunea Europeană

Avatar

Publicat

in

De

Președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj de Ziua Europei și arată că în ultima perioadă, pandemia a pus la grea încercare toate țările Uniunii Europene, de aceea vom ieși mai întăriți din această grea încercare.

”Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis duminică, 9 mai 2021, un mesaj cu prilejul Zilei Europei.

Vă prezentăm în continuare textul mesajului:

Sărbătorim astăzi, 9 mai, Ziua Europei, într-un context încă marcat de pandemia de COVID-19, care a pus la grea încercare Uniunea Europeană și statele sale membre. Este o bună ocazie să reflectăm asupra lecțiilor învățate din experiența ultimului an, dar și un moment potrivit în care, pe fondul eforturilor de redresare și al speranțelor reînnoite, putem realiza o proiecție asupra viitorului Uniunii. Este, așadar, un prilej de analiză, dar și de reafirmare a principiilor și a obiectivelor de bază ale Uniunii.

Unitatea și solidaritatea sunt elementele fundamentale ale Declarației enunțate de către Robert Schuman în urmă cu mai bine de 70 de ani. Aceste două valori comune sunt la fel de relevante și astăzi pentru construcția europeană, pentru adaptarea, dezvoltarea și progresul Uniunii Europene.

Provocările prin care trecem împreună nu diminuează, ci, dimpotrivă, reconfirmă relevanța proiectului european și a unui răspuns unit și solidar al statelor membre și al instituțiilor europene.

Principiile Declarației Schuman inspiră continuu acțiunea europeană. Viziunea de atunci, cu un pronunțat caracter universal, a fost aceea în măsură să asigure depășirea multor momente dificile, prin soluții comune, coordonate, în beneficiul cetățenilor europeni.

Testul pe care Uniunea Europeană îl trece în contextul pandemiei este unul fără precedent. Cu toate acestea, reacția europeană la această criză ne-a oferit exact măsura valorii adăugate incontestabile pe care o aduce pentru noi toți Uniunea. Unitatea, coeziunea și solidaritatea constituie, fără îndoială, forța și esența răspunsului nostru.

Individual, statele membre nu ar fi găsit la fel de rapid soluțiile pe care am reușit să le identificăm împreună. În acest context, din efortul nostru comun s-a desprins nevoia unei Europe reziliente, sub toate aspectele: politic – prin apărarea democrațiilor noastre și a statului de drept, economic – prin consolidarea lanțurilor de aprovizionare și protejarea comerțului liber, digital sau sanitar. Fără cooperarea la nivelul Uniunii, accesul la tratamente și echipamente medicale, la vaccinuri și la asistența financiară pentru susținerea măsurilor economice și sociale ar fi fost mult mai dificil.

În același timp, răspunsul european la încercările ultimei perioade s-a bazat și trebuie să se bazeze în continuare pe respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii, pe forța multilateralismului eficient, cu respectarea dreptului internațional.

Toate aceste valori, alături de măsuri bine fundamentate în planul acțiunii pragmatice, inclusiv consolidarea alianțelor cu acele state și organizații care împărtășesc valorile noastre democratice și atașamentul pentru dreptul internațional, contribuie la întărirea rezilienței noastre strategice.

Nu este deloc întâmplător faptul că susținerea manifestată de români pentru Uniunea Europeană este una ridicată și a rămas constantă în timp. Aceasta demonstrează fără echivoc atașamentul nostru profund pentru familia europeană, pentru valorile și modul de viață european, cu tot ceea ce reprezintă: respectul pentru democrație, statul de drept și libertățile fundamentale, perspectiva prosperității și a securității.

Ca parte a profilului său pro-european, România continuă să susțină o Uniune a coeziunii, mai solidară și mai unită, în vremuri de criză, și nu numai.

Aceștia sunt pilonii indispensabili pe care clădim viitorul Europei. România a gestionat mai eficient efectele pandemiei prin strânsa cooperare la nivelul Uniunii, astfel am stabilit culoare verzi pentru libera circulație a persoanelor și a mărfurilor, am achiziționat vaccinuri centralizat, am adoptat Planul de relansare economică.

Realitatea ne-a evidențiat ceea ce deja știam: suntem mai puternici atunci când lucrăm împreună. Ghidați de valoarea fundamentală a solidarității europene, am oferit asistență atât statelor membre, cât și celor aflate în vecinătatea Uniunii Europene, precum Republica Moldova.

Suntem mândri de faptul că, în această criză, România a fost parte a acestui efort solidar, în condițiile în care țara noastră nu doar că a beneficiat de sprijin, dar și-a asumat, prin acțiune concretă, partea sa de responsabilitate.

În ciuda dificultăților actuale generate de pandemie, asistăm astăzi, în mod simbolic, la lansarea, la nivel european, a unui nou dialog cu cetățenii Uniunii, în cadrul Conferinței privind viitorul Europei.

Prin această Conferință ne propunem să vedem care sunt așteptările cetățenilor noștri și să găsim împreună soluții pentru a le transforma în realitate. Aspirațiile cetățenilor sunt esențiale pentru edificarea unei Uniuni Europene unite, puternice, pregătite pentru viitor.

Lecțiile generate de pandemie, dar și marile transformări, evoluția tehnologică accelerată și eforturile de combatere a schimbărilor climatice vor figura, cu siguranță, printre temele cele mai importante în definirea acțiunii Uniunii pe termen mediu și lung.

România susține o abordare în deplin acord cu Declarația de la Sibiu, adoptată la 9 mai 2019. Ceea ce numim cu mândrie „Spiritul de la Sibiu”, care definește contribuția României la construcția europeană, își păstrează deplina relevanță și poate orienta în continuare dezbaterea privind viitorul Europei.

Suntem pregătiți să contribuim activ la acest dialog, care să ne ajute să definim împreună priorități și soluții comune. Doar așa putem avea garanția că Uniunea Europeană de mâine va rămâne una a rezilienței, a incluziunii și a echității, care să asigure crearea de oportunități egale pentru noi toți.

Ne dorim ca, la finele acestui exercițiu de reflecție, Uniunea Europeană să fie echipată cu instrumentele necesare creșterii rezilienței sale. În același timp, dorim o Uniune pregătită deplin pentru exercitarea rolului său de pol de prosperitate și stabilitate la nivel regional și global.

Răspunsurile trebuie căutate în consolidarea instrumentelor Uniunii, conform competențelor sale, în sfere importante, precum Piața Internă, mai ales în ceea ce privește ridicarea barierelor care afectează încă deplina sa funcționare, în construirea unor sisteme de sănătate europene robuste, dar și în pregătirea societății pentru economia viitorului. În această ecuație, investițiile continue în educație și în formare profesională adaptată pieței muncii vor fi o componentă extrem de importantă.

Ne dorim, de asemenea, să vedem o abordare europeană strategică asupra vecinătății și Balcanilor de Vest. Într-adevăr, este necesar ca reziliența Uniunii să fie sprijinită de o vecinătate sigură, stabilă, prosperă, ferm angajată în reforme politice și economice.

Va urma o perioadă de dialog direct și activ cu cetățenii și, în perspectivă, de acțiune concretă. Ne dorim o participare cât mai largă la Conferința privind viitorul Europei și sperăm că românii vor avea o voce puternică în dezbaterea despre cum va arăta Europa în care vor să trăiască ei și generațiile care vor urma.

Este momentul să ne amintim de trecut, să reflectăm la provocările actuale, dar și să ne angajăm în construcția viitorului.

La mulți ani, Europa! La mulți ani, România!”, scrie Klaus Iohannis.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend