Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Dacian Cioloș se declară foarte bucuros că Roșia Montană a intrat în patrimoniul UNESCO / Ce poziție a avut însă când a fost premier

Publicat

in

”Roșia Montană a intrat, astăzi, în Patrimoniul Mondial UNESCO. Este o veste mare și nici că putea să existe un cadou mai nimerit de care să mă bucur de ziua mea”, a scris Dacian Cioloș pe pagina sa de Facebook. Ce a omis să spună însă Cioloș, este faptul că, pe când a fost premier al României, s-a opus până în ultima clipă trimiterii dosarului la UNESCO. Dosarul a fost depus atunci de fostul ministru al Culturii Corina Șuteu, pe 4 ianuarie 2017, în ultima zi de mandat a Guvernului Cioloș.

”Comunitatea din Roșia Montană, pe care o cunosc, merita această șansă de multă vreme, pentru că oamenii de acolo, dar și alte organizații civice din țară s-au bătut ani în șir pentru această recunoaștere. E o șansă unică la dezvoltare durabilă, o șansă pe care sper să putem să o exploatăm din plin. Este victoria tuturor celor care, prin implicarea lor civică, au salvat una dintre cele mai de preț comori ale istoriei vechi a românilor. Însă dincolo de prestigiul de a fi parte a Patrimoniului UNESCO, este vorba în primul rând de găsirea unor soluții economice și sociale viabile și durabile, de dezvoltare turistică. Toate acestea, gândite pe profilul zonei, vor aduce bunăstare pentru oamenii din regiune. Felicitări tuturor celor care au crezut în această șansă și care au făcut posibil momentul de azi!”, spune Cioloș.

Cercetătorul Mădălin Hodor îi amintește lui Cioloș că își arogă nemeritat depunerea dosarului la UNESCO deoarece a tergiversat cât a putut de mult înscrierea.

”Înțeleg ca cel mai mult se bucura domnul Ciolos. Bravo! Din păcate mai sunt unii pe care memoria nu i-a părăsit de tot. De exemplu, eu îmi aduc aminte ca în calitate de prim-ministru domnia sa a refuzat pana în ultima clipa sa semneze dosarul de includere in Patrimoniul UNESCO, motiv de scandal cu Ministerul Culturii (de demisie și amenințări reciproce) și chiar ulterior motiv de retragere invocat de guvernul Dancila. Care Dancila, ce spunea când a retras dosarul? Ca LIPSEAU AVIZELE de la ministere. Care avize lipseau din cauza tergiversarilor domnului prim-ministru. Domnul, ați ghicit, Ciolos. Ba mai voia PSD sa facă și ceva dosare penale pe motiv de “depunere ilegala”.”, a scris Hodor pe Facebook.

Și fostul ministru de Externe din cabinetul Cioloș, Adrian Cioroianu, confirmă că Dacian Cioloș a tergiversat cât de mult a putut depunerea dosarului, ba chiar se hotărâse să nu-l mai depună.

Cioroianu a fost sunat de Dacian Cioloș în 2016, prim-ministru la acea vreme, și a fost întrebat: „Domnule ambasador, ce ziceti, dacă depunem dosarul, îl mai putem retrage?”. Acesta ar fi raspuns: „Da, îl putem retrage oricând până în primăvara anului 2018, când va fi răspunsul”. „Există o serie de opinii divergente la nivelul Guvernului, nu știu ce să facem, să-l depunem, să nu-l depunem?”, i-ar fi transmis premierul, potrivit Digi24.

Fostul prim-ministru s-a reasigurat că dosarul poate fi retras și conversația s-a încheiat. „Dupa cinci minute, sună din nou telefonul”, a continuat Cioroianu. „Domnule Cioroianu, am avut discuții cu mai multi miniștri, nu depunem dosarul”. „Domnule prim-ministru, cum ziceti’”.

În 2019, Dacian Cioloş şi-a asumat în faţa membrilor USR intrarea Roşiei Montane în UNESCO în anul 2021, în timpul discuţiilor şi negocieri finale care au avut loc între USR şi PLUS, pentru constituirea alianţei electorale. “Îmi asum că în 2021 Roşia Montană va intra în UNESCO!”, a afirmat Dacian Cioloş în faţa membrilor Comitetului Politic al USR, în urma unei întrebări adresate de senatorul USR de Cluj, Mihai Goţiu – potrivit unui comunicat al USR Cluj transmis duminică și citat de Agerpres.

La sfârșitul lunii iunie, într-un răspuns pentru comunitatea Declic, copreședintele USR-PLUS, Dacian Cioloș, a afirmat că premierul Cîțu „ţine foarte mult la această retragere şi la a restrânge cererea de protecţie UNESCO doar pentru minele romane, ceea ce e un pic absurd.

Nu poţi să spui că dai jos tot dealul şi să protejezi totuşi minele din interiorul dealului. (…) Noi în coaliţie evident ne opunem retragerii, însă se pare că iarăşi suntem singuri. Şi UDMR-ul susţine poziţia PNL. Noi am tot explicat că protecţia sitului respectiv este dată de legislaţia naţională, nu de UNESCO. Deci nu pot folosi argumentul că dacă Roşia Montană intră în UNESCO, România pierde arbitrajul internaţional cu compania minieră”, a declarat Dacian Cioloş.

Ce presupune înscrierea Roșia Montană în patrimoniul UNESCO

Într-un articol publicat de revista National Geographic se spune că ”Roşia Montană conţine cele mai mari şi mai importante tuneluri miniere din lume, cu rarităţi cum ar fi tablele scrise şi roţi de apă, care odată controlau debitul de apă în galerii, potrivit lui Andrew Wilson, profesor de arheologie din Oxford, care a participat la un studiu al comorilor zonei.

Piscuri înalte, situri vechi, biserici şi alte situri arheologice completează comunitatea, care este, astfel, o bijuterie naturală şi istorică”, susţin ziariştii de la National Geographic.

De altfel, Roșia Montană a fost trecută în lista monumentelor istorice a Imperiului Austro-Ungar încă din 1906.

UNESCO a spus că România trebuie să implementeze mai multe recomandări pentru includerea sitului în Patrimoniul Universal. Printre acestea se numără:

Stoparea aprobărilor privind permisele de exploatare minieră.

Elaborarea de posibile măsuri pentru controlul planificării sub forma unui Plan Urbanistic General și a unui Plan Urbanistic Zonal.

Aprobarea unui plan de conservare a vestigiilor romane susținut la nivel internațional.

O strategie pentru gestionarea turismului.

Implicarea părților interesate în gestionarea sitului.

Un angajament privind resursele umane și financiare necesare.

Elaborarea unui plan de inspecții și întreținere pentru a garanta stabilitatea iazurilor colectoare.

Dezvoltarea și punerea în practică a programului.

Scurt istoric

Proiectul minier de la Roșia Montană a stat la baza unora dintre cele mai profunde și longevive mișcări civice care au avut loc în România în ultimii 20 de ani.

Primele proteste au început în 2003 când s-a înființat Asociația Alburnus Maior al cărui scop era lupta împotriva proiectului minier bazat pe cianuri dezvoltat de Roșia Montană Gold Corporation.

În 2005 au fost organizate primele flashmob-uri împotriva ministrului mediului de atunci, Rovana Plumb, și a încercării de emitere a unui aviz de mediu pentru Roșia Montană.

Protestele s-au generalizat în 2013, odată cu încercarea de reglementare legislativă a exploatării miniere. Zecile de mii de oameni ieșiți în stradă sub sloganul „Uniți Salvăm!” au reușit să blocheze legea care permitea exploatarea zăcămintelor de la Roșia Montană.

Comenteaza cu profilul de FB

NATIONAL

Americanii recunosc și își cer scuze pentru EROARE. Atacul cu dronă din Kabul a ucis 10 nevinovați, nu jihadiști ai ISIS-K

Publicat

in

De

Ministrul american al apărării, Lloyd Austin, a prezentat vineri scuze pentru eroarea forţelor americane de la Kabul, produsă cu puţin timp înaintea retragerii şi în urma căreia şi-au pierdut viaţa zece civili, informează AFP preluat de agerpres.

“Ofer cele mai profunde condoleanţe rudelor supravieţuitoare ale celor care au fost ucişi”, a declarat, într-un comunicat, şeful Pentagonului, care a recunoscut că bărbatul vizat era “doar o victimă nevinovată, la fel ca celelalte persoane ucise în mod tragic”.
“Ne cerem scuze şi vom face tot posibilul să învăţăm din această greşeală oribilă”, a adăugat el.

Tot vineri, un general american a recunoscut că atacul cu dronă din 29 august de la Kabul, care a ucis zece civili, printre care până la şapte copii, a fost “o greşeală tragică”.

“Nicio armată nu lucrează la fel de mult ca a noastră pentru a evita victimele civile. Când avem motive să credem că am luat vieţi nevinovate investigăm şi, dacă acest lucru este adevărat, îl recunoaştem”, a declarat generalul Kenneth McKenzie, şeful forţelor americane în Afganistan.

“Este puţin probabil ca vehiculul şi cei care au murit să fi avut legături cu gruparea jihadistă Stat Islamic-Khorasan (ISIS-K) sau să reprezinte “o ameninţare directă pentru forţele SUA”, a declarat presei generalul Kenneth McKenzie.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Alexandru Rafila critică formalitățile privind acordul părinților la testarea copiilor: ‘Nu e nimica invaziv în chestiunea asta’

Publicat

in

De

Medicul Alexandru Rafila afirmă că testele pentru depistarea infecţiei cu SARS-CoV-2 nu sunt manevre medicale invazive, el susţinând ideea că statul trebuie să asigure testarea populaţiei. ”Nu e nimica invaziv în chestiunea asta. Invaziv înseamnă să-ţi facă o injecţie, să îţi introducă un cateter (…) O testare de genul ăsta (…) nu e un act medical în sine”, susţine medicul.

”În şcoală, copiii trebuie să poată fi testaţi periodic. Nu e niciun fel de problemă, nu e niciun fel de filosofie. Am început iar cerem voie, testări invazive. Nu e nicio testare invazivă. Dacă te doare gâtul, eu ţin minte când eram copil, ne lua un tampon, un exudat faringian din gât. Se poate lua din gât sau din nas. Nu e nimica invaziv în chestiunea asta. Invaziv înseamnă să-ţi facă o injecţie, să îţi introducă un cateter, să îţi facă o manevră invazivă. Nu e nimic invaziv. Ajungem la nişte discuţii datorită acestei mentalităţi de a folosi tot timpul termeni ameninţători şi atunci există contra-reacţia: nu vreau să-mi las copilul să testeze invaziv”, a afirmat Alexandru Rafila vineri seară, la Digi 14, potrivit news.ro.

Acesta a arătat că, în contextul în care în România are ”cel mult un medic la zece şcoli”, există persoane care pot fi instruite, în cadrul şcolii să realizeze testarea rapidă pentru depistarea infecţiei SARS-CoV-2, el arătând că ”nu e nicio filosofie” în acest sens.

”O testare de genul ăsta (…) nu e un act medical în sine, este pur şi simplu o manevră în care iei un produs de la un copil, iei exudat nazal sau faringian şi îl utilizezi. Deci trebuie să existe accesibilitatea testării”, a explicat Rafila.

Medicul consideră statul ”trebuie să asigure accesibilitatea testării”, el arătând că discuţia despre cine plăteşte testarea periodică a unor categorii profesionale este una ”stupidă”.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend