Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Dacă în România premier e un fost militar, în Albania șeful armatei a ajuns preşedinte al ţării: cine este generalul-maior Bajram Begaj

Publicat

in

Parlamentul albanez l-a votat sâmbătă pe şeful armatei din Albania pentru poziția de preşedinte al ţării, informează Mediafax.

Cu 78 de voturi în favoarea sa în parlamentul cu 140 de locuri, Bejram Begaj va conduce cea mai înaltă funcţie din Albania pentru următorii cinci ani, scrie Reuters.

Generalul-maior, în vârstă de 55 de ani, a devenit şeful apărării forţelor armate ale Albaniei în 2020, după ce a deţinut diferite funcţii în cadrul armatei, în principal în domeniul medicinei. Begaj va prelua funcţia în iulie de la preşedintele demisionar Ilir Meta. El a fost ales în al patrulea tur de scrutin, după ce în cele trei tururi anterioare nu s-a ajuns la un consens.

În timpul primelor trei tururi, era nevoie de o majoritate de trei cincimi din voturi pentru a vota noul preşedinte. Begaj a fost ales cu o majoritate simplă cu voturile Partidului Socialist al premierului Edi Rama, aflat la putere.

Rolul preşedintelui este în mare parte simbolic, deşi are anumite puteri asupra sistemului judiciar şi a armatei.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Accidentul de la 2 Mai: posibile audieri ale părinților victimelor

Publicat

in

De

Un nou termen în dosarul în care este judecat Vlad Pascu, autorul accidentului de la 2 Mai, în urma căruia doi tineri şi-au pierdut viaţa, este programat, joi, de la ora 10.00, la Judecătoria Mangalia. La acest termen ar putea fi audiaţi părinţii tinerilor morţi în evenimentul rutier. De asemenea, este posibil ca acesta să fie şi ultimul termen de judecată înainte de pronunţare, scrie news.ro.

Judecătoria Mangalia ar putea introduce în această cauză, la acest termen, Fundaţia Română pentru Asistarea Victimelor Accidentelor. De asemenea, vor fi citate părţile civile din acest dosar, este vorba de părinţii tinerilor morţi în accidentul rutier şi de tinerii răniţi, pentru a fi audiaţi. Totodată, instanţa va cita şi un martor pentru audiere.

Judecătoarea din acest dosar va fi şi la acest termen Ioana Ancuţa Popovociu. Inspecţia Judiciară solicitase Consiliului Superior al Magistraturii suspendarea acesteia din funcţie până la finalizarea procedurilor disciplinare. Inspectorii judiciari au apreciat că exercitarea în continuare a funcţiei de către judecător ar putea afecta desfăşurarea cu imparţialitate a procedurilor disciplinare şi ar fi de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiţiei.

Cererea se afla pe ordinea de zi a şedinţei CSM de miercuri, iar judecătoarea a cerut o amânare, aceasta fiind acordată pentru 24 aprilie atunci când va fi discutată situaţia sa.

Avocaţii familiilor victimelor accidentului de la 2 Mai au cerut în urmă cu câteva săptămâni recuzarea judecătoarei Ioana Ancuţa Popovociu, iar cererea lor a fost respinsă. De asemenea, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia au solicitat Curţii de Apel Constanţa strămutarea dosarului, dar şi această cerere a fost respinsă.

Primul termen în procesul lui Vlad Pascu a avut loc pe 22 februarie, la ora 9.00, la Judecătoria Mangalia. Dosarul a fost amânat pentru ora 12.30 deoarece Pascu avea termen şi la Tribunalul Constanţa, pentru a scăpa de arestul preventiv, dar acea cerere a fost respinsă.

La reluarea procesului, judecătoarea din dosar a constatat că Vlad Pascu nu are apărare deoarece unul dintre avocaţi s-a retras din dosar, iar celălalt a menţionat că protestează, fiind solidar cu acţiunea declanşată de Baroul Bucureşti şi a cerut ca următorul termen să fie acordat după 29 februarie.

Judecătoarea a dispus ca următorul termen să aibă loc pe 14 martie şi a emis o adresă către Baroul Constanţa, în vederea desemnării unui apărător din oficiu pentru Vlad Pascu, pe toată durata procesului.

Părinţii victimelor din accidentul provocat de Vlad Pascu au fost nemulţumiţi de atitudinea pe care aceasta a avut-o în sala de judecată. Astfel, ei au declarat jurnaliştilor că atunci când ea a intrat în sală ar fi mestecat gumă. Ulterior, judecătoarea a cerut buletinul tânărului mort în accidentul rutier despre care nu ştia că a decedat.

Al doilea termen de judecată a avut loc în 14 martie. Tatăl tinerei ucise în accidentul produs de Vlad Pascu şi-a exprimat nemulţumirea pentru că Vlad Pascu nu a fost adus la acel termen.

Tatăl tânărului ucis în accident a mers cu fotografia fiului său în sala de judecată şi cu toate acestea judecătoarea l-a întrebat cine este

Avocatul Adrian Cuculis, care reprezintă familia tinerei care a murit, a declarat, la ieşirea din sala de judecată, că solicitarea sa de schimbare a încadrării juridice nu a fost dezbătută la acest termen, dar că lui Vlad Pascu i-a fost admisă cererea de a fi judecat în procedură simplificată şi astfel beneficiază de o reducere cu o treime a pedepsei.

La termenul următor de judecată, în 4 aprilie, Judecătoria Mangalia a respins cererea de schimbare a încadrării juridice în omor calificat.

În 19 august 2023, Vlad Pascu a condus un autoturism pe DN 39, iar în jurul orei 5.25, în apropiere de 2 Mai, a intrat într-un grup de pietoni. În urma impactului, doi tineri şi-au pierdut viaţa şi alţi trei au fost răniţi.

Vlad Pascu a fugit de la locul accidentului şi a fost găsit apoi de poliţişti în Vama Veche. Anchetatorii au stabilit că el se afla sub influenţa mai multor substanţe interzise, printre care cocaină, amfetamină şi metamfetamină.

Vlad Pascu a fost trimis în judecată, în luna octombrie, pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, părăsirea locului accidentului şi conducerea unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive.

Citeste mai mult

NATIONAL

Șoc în Europa: Comisia Europeană dă în judecată Germania. Ursula von der Leyen se judecă cu propria țară

Publicat

in

De

Comisia Europeană ar urma să dea în judecată Germania pentru că a perceput vecinilor săi o taxă suplimentară pentru cumpărarea de gaze din depozitele sale, considerând că a încălcat regulile UE privind piaţa unică, au declarat două surse familiare cu chestiunea, transmite Reuters, informează News.ro.

Sursele au spus că procesul, cunoscut ca o procedură de încălcare a dreptului comunitar, ar putea fi lansat încă din următoarele zile.

Taxa germană este o moştenire a crizei energetice europene care a atins apogeul în 2022, după ce Moscova a redus fluxurile de gaze către Europa şi o explozie subacvatică a închis conducta Nord Stream din Rusia către Germania – ruta care asigura 15% din importurile de gaze ale Europei.

Pentru a recupera miliardele de euro pe care le-a cheltuit pentru cumpărarea de gaz non-ruse la preţuri ridicate, pentru a-şi umple rezervoarele de stocare, Germania, cea mai mare dintre toate ţările UE, a introdus ceea ce a numit ”o taxă de neutralitate” pentru vânzările de gaze către vecinii săi.

Taxa suplimentară a Germaniei

Taxa suplimentară s-a triplat de când a fost introdusă în octombrie 2022, despre care unele guverne au spus că contravine regulilor pieţei unice a UE care interzic orice tarif pentru comerţul dintre ţările blocului.

”Rămânem în legătură cu autorităţile germane în această chestiune, inclusiv la nivel politic… nu speculăm cu privire la posibila deschidere a procedurilor de încălcare a dreptului comunitar”, a spus un purtător de cuvânt al Comisiei.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei şi Climei din Germania a declarat că taxa este nediscriminatorie, iar alte ţări UE au beneficiat de faptul că Germania şi-a umplut rapid vastele depozite de gaze.

”Această măsură a adus o contribuţie decisivă la securitatea europeană a aprovizionării şi la stabilizarea preţurilor”, a declarat purtătorul de cuvânt într-un comunicat trimis prin e-mail.

Procedura oficială a UE începe cu o notificare prin care se solicită informaţii, urmată de o solicitare de a se conforma legislaţiei UE, înainte ca chestiunea să fie trimisă Curţii Europene de Justiţie.

Procedura poate dura luni de zile

În special Republica Cehă, Austria, Slovacia şi Ungaria au presat Comisia să ia măsuri împotriva taxei germane.

Autoritatea de reglementare a energiei din UE, ACER, a declarat că astfel de taxe au dus la preţuri mai mari la gaze în unele ţări şi nu ar trebui aplicate comerţului transfrontalier.

Comisarul pentru Energie, Kadri Simson, a declarat luna trecută că taxa a pus în pericol solidaritatea blocului şi a afectat eforturile de a reduce dependenţa UE de gazul rusesc.

”Comerţul dintre statele membre nu este restricţionat de taxe, aşa că nu există nicio justificare pentru trecerea la gazul rusesc”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Economiei şi Climei din Germania.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend