Conecteaza-te cu noi
(function (document, window) { var a, c = document.createElement("script"); c.id = "CleverCoreLoader48572"; c.src = "//scripts.cleverwebserver.com/9fa80e175795759b2749da4ab953784d.js"; c.async = !0; c.type = "text/javascript"; c.setAttribute("data-target", window.name); c.setAttribute("data-callback", "put-your-callback-macro-here"); try { a = parent.document.getElementsByTagName("script")[0] || document.getElementsByTagName("script")[0]; } catch (e) { a = !1; } a || (a = document.getElementsByTagName("head")[0] || document.getElementsByTagName("body")[0]); a.parentNode.insertBefore(c, a); })(document, window); ">

NATIONAL

Curtea Supremă a Statelor Unite permite instanțelor să intervină împotriva legii foarte restrictive a avortului din Texas

Publicat

in

Curtea Supremă a Statelor Unite a permis vineri instanței federale să intervină împotriva unei legi sever restrictive a avortului din Texas, fără a ajunge până la suspendarea acesteia, potrivit AFP.

Decizia înlătură obstacolele procedurale care i-au împiedicat până acum pe judecătorii de la curțile federale să blocheze legea din Texas, care încalcă jurisprudența Înaltei Curți.

De la 1 septembrie, femeilor din Texas li se interzice avortul după șase săptămâni de sarcină, în timp ce Curtea Supremă garantează dreptul de a avorta în primele două trimestre.

Activiștii antiavort fac presiuni asupra curții, cerându-le judecătorilor ”să protejeze copiii nenăscuți”, însă experții atrag atenția asupra consecințelor nefaste pe care le-ar avea o astfel de restrângere a drepturilor femeii. Creșterea ratei mortalității infantile este principalul efect invocat de aceștia.

Ambele tabere implicate în acest caz cunoscut drept Dobbs versus Jackson Women’s Health Organization consideră dezbaterea ca fiind definitorie pentru problema dreptului la avort.

Avocații care pledează în favoarea legii din Mississippi au cerut curții să anuleze alte două decizii mai vechi care au constituit puncte de cotitură esențiale în ce privește avortul.

Este vorba despre decizia din 1973 în cazul Roe versus Wade, cea care le-a dat femeilor din SUA dreptul absolut la avort în primele 3 luni de sarcină, limitând însă acest drept în trimestrul al doilea.

A doua decizie a fost pronunțată în 1992 în cauza Planned Parenthood versus Casey. În această cauză, curtea a decis că statele nu pot restrânge drepturile femeilor care doresc întreruperea sarcinii înainte de 24 de săptămâni.

O eventuală decizie în favoarea restrângerii dreptului la avort nu ar fi o surpriză având în vedere actuala componență a Curții Supreme dominate de conservatori, dintre care 3 au fost numiți de fostul președinte american Donald Trump cu scopul explicit de a răsturna decizia din cauza Roe versus Wade.

Excepția americană a avortului. Evoluția legislației

Alături de Beijing și Phenian

În absența unei reglementări federale, Curtea Supremă a Statelor Unite a fost cea care a garantat în 1973 dreptul femeilor americane de a avorta. Acesta există până la „viabilitatea” fătului, adică capacitatea acestuia de a supraviețui în afara uterului, între 22 și 24 de săptămâni de sarcină.

La o ședință de miercuri, care ar putea marca un punct de cotitură istoric, cea mai înaltă instanță a țării a părut să vrea să revină asupra acestui termen.

Liderul său, conservatorul John Roberts, s-a declarat „îngrijorat” că „Statele Unite împart cu China și Coreea de Nord limita viabilității”, în timp ce restul lumii este mai restrictiv.

Folosind același argument, fostul vicepreședinte Mike Pence, un creștin ultra-conservator, a cerut Curții Supreme cu o zi înainte „să scoată America din marginile radicale și să o readucă în gândirea occidentală”.

De fapt, Statele Unite se numără printre țările cu cele mai coborâte termene limită.

Potrivit unui studiu al Centrului pentru Drepturile Reproductive, doar 67 de țări, în principal occidentale, permit întreruperea voluntară a sarcinii fără justificare.

Și Statele Unite se numără printre cele zece țări cu cea mai joasă limită, alături de China, dar și Marea Britanie (24 de săptămâni)

Însă aceste limite sunt înșelătoare pentru că, în mai multe țări, există excepții largi „economice, sociale sau medicale” care permit femeilor de a avorta în orice moment al sarcinii, potrivit avocatei Julie Rinkelman care a apărat miercuri status quo-ul la Curtea Supremă.

Diferențe mari în privința dreptului la avort în SUA de la stat la stat

Important, a adăugat avocatul în răspunsul ei către judecătorul Roberts, „nu e genul de bariere pe care le avem aici”.

Statele conservatoare din centrul și sudul țării au crescut într-adevăr legile restrictive în ultimii ani, forțând multe clinici să se închidă încât a mai rămas doar una.

De la 1 septembrie, Texas a interzis și avorturile încă de la șase săptămâni de sarcină, iar Curtea Supremă nu a spus încă nimic. În schimb, avortul este foarte accesibil în statele de coastă progresive, precum California sau New York.

Puține țări au diferențe geografice atât de multe.

Contra curent: mai multe măsuri restrictive

„Suntem o aberație în ceea ce privește evoluția dreptului la avort”, mai crede Nancy Northup, care conduce Centrul pentru drepturile reproductive: „de 25 de ani tendința a fost spre relaxare, cu progrese recente în Mexic, în Argentina și Benin”.

Totuși, fără să cunoască măcar decizia Curții Supreme care probabil nu va fi pronunțată înainte de iunie, „Statele Unite ale Americii se află într-o fază regresivă cu peste 100 de restricții adoptate chiar anul acesta”, notează ea.

Cetățenii americani, foarte duri în privința avortului

În comparație cu alte democrații occidentale, America se remarcă și prin duritatea dezbaterilor despre avort.

75% dintre suedezi, 65% dintre britanici, 64% dintre francezi, 61% dintre italieni sau spanioli… cred că avortul ar trebui autorizat de îndată ce o femeie dorește, în timp ce doar 42% dintre americani împărtășesc această opinie, potrivit un sondaj Ipsos din 2021.

Și în aceste țări, care uneori au cunoscut mobilizări puternice când avortul a fost legalizat, dezbaterile s-au stins.

În Statele Unite, dimpotrivă, după decizia din 1973, climatul s-a înrăutățit, în special pentru că Partidul Republican a folosit lupta împotriva avortului pentru a mobiliza alegătorii religioși.

Donald Trump întruchipează această strategie până la extrem: în 1999, miliardarul s-a declarat în favoarea dreptului femeilor de a „alege”, dar a câștigat alegerile prezidențiale din 2016 promițând că va numi judecători care se opun avortului la Curtea Supremă.

În timpul mandatului său, el a reușit să aducă trei magistrați conservatori în templul legii, iar această strategie pare gata să dea roade.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Cu Udrea `captivă` la bulgari CAB reia judecata în mega-dosarul Hidroelectrica – Instanța verifică îndeplinirea OEA și dacă o poate audia pe aceasta

Publicat

in

De

Curtea de Apel București reia, marți, discuțiile în dosarul de mare corupție al fostului ministru Elena Udrea, privind modalitatea de încasare a unor sume de bani pentru partid de la omul de afaceri din Energie, Bogdan Buzăianu, pe fondul tunului politic pus pe compania acestuia, Energy Holding.

La termenul de marți al procesului instanța va relua demersul de a o audia pe Elena Udrea, care în prezent este încarcerată în Bulgaria, țară în care a fost prinsă exact când încerca să fugă în Grecia, chiar la câteva ore după reactivarea efectelor deciziei definitive din dosarul Gala Bute.

Anterior instanța e emis un ordin european de anchetă pentru care însă nu a primit detalii la termenul anterior, din 9 mai, și a decis continuarea lui în speranța că se va putea crea legătura directă între instanțe pentru audierea fostului demnitar prin videoconferință.

Este de amintit că fostul ministru Udrea a solicitat la finalul administrării probelor anchetatorilor DNA în acest dosar să fie audiată, cerere ce face parte din arsenalul inculpatului privind dreptul la apărare.

Pe parcursul procesului magistratul de la CAB i-a oferit în repetate rânduri posibilitatea Elenei Udrea de a da o declarație dar aceasta a arătat mereu că dorește să uzeze de acest drept după administrarea tuturor probelor testimoniale.

Astfel, la acest moment cazul Hidroelectrica stă blocat în dreptul Eleni Udrea de a da o declarație și în faptul că aceasta este „blocată„ în alt stat.

Curtea de Apel București a stabilit, în 9 mai, emiterea unui ordin european de anchetă în vederea îdentificării precise a locației în care se află încarcerată Elena Udrea pe teritoriul Bulgariei, pentru audierea acesteia prin videoconferință în mega-dosarul Hidroelectrica.

La termenul respectiv al acestui mare proces de corupție în care Elena Udrea urma să fie audiată în calitatea sa de inculpat instanța a constatat că Tribunalul București,  instanța de la care a solicitat informații cu privire la localizarea persoanei condamnate Elena Udrea a arătat că nu are date concludente.

Mai precis, Tribunalul București este instanța de executare în cazul sentinței definitive a ICCJ din dosarul Gala Bute în care Elena Udrea a rămas cu cei șase ani de închisoare cu executare.

Astfel, Tribunalul este instanța care trebuie să pună în executare acea deciziei definitivă a ICCJ și de asemenea instanța care primește datele operative privind executarea efectivă a încarcerării.

Sechestre menținute

La finalul lunii martie judecătorul care are în analiză dosarul Hidroelectrica a verificat din oficiu starea sechestrelor puse de procurorii DNA în dosar și a stabilit că există în continuare motivele și temeiurile pentru care acestea au fost luate.

Astfel sechestrele puse pe bunurile fostului ministru în acest caz au fost menținute.

„În temeiul art.2502 Cod de procedură penală, menţine măsura asiguratorie a popririi luată fa?ă de inculpata UDREA ELENA-GABRIELA prin ordonanța din 15.12.2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, Secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție ?i măsura sechestrului asigurator instituită fa?ă de aceea?i inculpată prin încheierea din data de 01.10.2018, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară al Cur?ii de Apel Bucure?ti, în dosarul nr.9725/2/2017/a1, definitivă prin încheierea nr.902 din 15.11.2018 a unui Complet de cameră preliminară din cadrul Înaltei Cur?i de Casa?ie ?i Justi?ie – Sec?ia Penală. În temeiul art.275 alin.3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Executorie. Cu drept de contestaţie în 48 de ore de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică”, se arată în minuta Curții.

Dosar blocat la final

Dosarul Hidroelectrica, în care fostul demnitar este judecat pentru modalitatea în care o sumă de aproape patru milioane de dolari ar fi ajuns la PDL în perioada în care liderii formațiunii atacau contractele dintre stat și compania Energy Holding a afaceristului Bogdan Buzăianu este aproape de final.

În acest dosar judecătorul de caz a stabilit audierea Elenei Udrea după care urmau peldoariile finale înainte de rîmânearea în pronunțare.

„Afacerea” Hidroelectica

Curtea de Apel București a respins, luni, din scaun, o serie de solicitări făcute de apărarea Elenei Udrea, în apropierea finalului procesului de mare corupție în care este judecată privind modalitatea în care ar fi ajuns la partid o geantă cu bani pentru încetarea „demonizării„ în spațiul public a contractelor Hidroelectrica cu firma omului de afaceri Bogdan Buzăianu.

Concret, judecata se află spre final, după ce instanța a epuizat de audiat toți martorii acuzării dar și pe cei ai apărării,

Astfel, avocații Elenei Udrea au cerut la termenul de luni al procesului punerea la dispoziție a mai multor sesiuni audio -video înregistrate ale unora dintre martorii acoperiți ai procurorilor DNA, precum omul de afaceri Buzăianu sau șefa contabilității acestuia, Lavinia Țicu, dar și astfel de sesiuni audio-video ale declarațiilor unor martori ce nu au fost conspirați vreodată în dosar, din sfera politică.

Astfel, Elena Udrea ar fi vrut să dețină înregistrările audio-video cu declarațiile de martori date la DNA de Sulfina Sarbu, Gheorghe Răzvan Murgeanu, Gheorghe Flutur, Emil Boc sau Ioan Oltean.

„Aceste declarații înregistrate video nu ne-au fost înmânate”, au insistat avocații.

Procurorul DNA prezent la ședință s-a opus administrării acestor probe, care se află la ofițerul însărcinat cu documentele clasificate ale dosarului. Acesta a explicat instanței de judecată că instanța a ridicat deja identitățile protejate ale martorilor acoperiți, aceștia au fost audiați în mod public în instanță, momente la care apărarea Elenei Udrea a luat contact direct cu ei punând întrebări și confruntându-i, astfel că deținerea efectivă a declarațiilor lor nu este necesară și nici utilă.

De asemenea DNA a explicat că declarațiile demnitarilor solicitate de apărarea fostului ministru Udrea de asemenea nu se impune pentru că declarațiile lor scrie sunt la dosarul cauzei și sunt publice.

Instanța a respins scurt cererile avocaților și a atras atenția ca Elena Udrea să fie pregătită în 14 martie să dea declarația de inculpat în dosar, aceasta fiind una dintre ultimele etape înainte de pledoariile finale din proces.

După ce instanța a respins probele, unul dintre avocații Elenei Udrea, Veronel Rădulescu, a insistat că este deținător de certificat ORNISS, act necesar studierii sau deținerii actelor clasificate, și a cerut instanței să îi permită accesul la probele audio-video invocate.

Instanța l-a lămurit pe avocat că s-a pronunțat deja cu privire la cererea sa privind respectivele probe audio-video și că o altă procedură la care acesta poate apela este cea strict administrativă, respectiv o cerere la ofițerul de informații al instanței.

Audieri pe bandă rulantă

Până la acest moment Curtea a audiat zeci de martori ai DNA, inclusiv pe cei care în timpul anchetei de amploare a procurorilor anticorupție au avut identitate protejată la solicitarea anchetatorilor.

În acest dosar de mare corupție, Elena Udrea, membru al Guvernului la data faptelor, este judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și spălare a banilor.

Alături de ea este judecat și Dan Cătălin Andronic, om de afaceri pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă.

În rechizitoriul transmis judecătorilor Curții procurorii DNA notau că în cursul anului 2011, inculpata Udrea Elena Gabriela a acceptat promisiunea făcută de un om de afaceri, prin intermediari, de a primi suma de 5.000.000 USD.

Banii ar fi fost primiți de fostul demnitar din Guvern pentru a-și exercita influența asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei și a celor din cadrul SC Hidroelectrica SA, în vederea menținerii, în condițiile deja negociate (preț și cantitate de energie furnizată), contractele pe care societatea omului de afaceri Bogdan Buzăianu le încheiase cu SC Hidroelectrica SA.

Din suma promisă, inculpata a primit, în noiembrie 2011, în scopul arătat, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar și o creanță de 900.000 de euro; creanța reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terț și care era garantată cu părți sociale ale unei societăți comerciale care deținea două publicații.

Pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanței de 900.000 euro (care i-ar fi conferit pe cale de consecință și puterea de a influența activitatea societății cu activitate media), Udrea Elena Gabriela a preluat creanța de la firma controlată de omul de afaceri, prin interpunerea unei alte firme paravan, aparținând unei cunoștințe.

Cu ocazia audierii sale ca martor, inculpatul Dan Cătălin Andronic a făcut afirmații mincinoase, cu privire la aspectele esențiale ale cauzei. De exemplu, Dan Cătălin Andronic a declarat mincinos:

– că nu a avut cunoștință de împrejurarea că Elena Gabriela Udrea este beneficiara reală a creanței amintite, care i-ar fi permis acesteia să controleze societatea media, să dobândească părți sociale, să se implice în politica editorială a unui cotidian deținut de această societate;

– că îi comunica Elenei Udrea date privind situația financiară a cotidianului deținut de societatea media și indicatori de performanță, doar pentru a se lăuda, pentru a o încunoștința că publicației îi „merge bine”;

– că nu i-a cerut Elenei Udrea acordul pentru a publica anumite articole, ci doar s-a consultat cu aceasta pentru a „verifica veridicitatea” informațiilor obținute.

Separat, față de inculpatul Budeanu Radu Ioan s-au continuat cercetările iar finalmente anchetatorii au încheiat cu acesta un acord de recunoaștere a vinovăției.

Acordul a fost aprobat și de către judecătorul Tribunalului București, investit cu analizarea sa, astfel că afaceristul a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la trafic de influenţă în dosarul Hidroelectrica.

Este de menționat că DNA nu a dat publicității informația privind încheierea acestuia acord de recunoaștere a vinovăției, motivul fiind Ghidul de Bune Practici dintre Mass-Media și sistemul judiciare revizuit de Consiliul Superior al Magistraturii.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Nou scandal între Euroins, liderul din RCA cu peste 2 milioane de clienți, și service-uri: Acuzații de faliment mascat și amenințări cu Tribunalul

Publicat

in

De

Service-urile COTAR afirmă că Euroins plătește doar 10% din daune și că are o situație similară cu cea a City Insurance (fost lider al pieței, acum în faliment) în timp ce asigurătorul bulgar răspunde că are o relație execelentă cu sute de service-uri, că plătește mai repede ca niciodată și că va da în judecată COTAR pentru aceste afirmații.

Războiul dintre cele două entități este vechi, iar Economica a relatat cu numeroase ocazii desfășurarea sa. În esență, este vorba despre situații în care service-uri au facturat la un anumit nivel reparațiile unor mașini lovite de șoferi cu RCA la Euroins, iar compania de asigurări nu a acceptat valoarea indicată de service, plătind doar parțial sau deloc factura.

Sunt deja mii de cazuri în care service-urile au dat în judecată asigurătorul. În general, procesele sunt câștigate de către unitățile reparatoare, însă nu în fond, ci pe diverse probleme de procedură. Acum, COTAR, care are în componență și circa 1.500 de service-uri, suține că Euroins plătește chiar mai puțin decât în trecut, scrie Economica.net.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend