Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene: România trebuie să se abţină de la măsuri care ar risca să compromită rezultatul

Publicat

in

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit, marţi, că decizia de instituire a Mecanismului de Coperare şi Verificare este obligatorie pentru România în toate aspectele sale, iar ”România trebuie să se abţină să adopte sau să menţină în vigoare în domeniile acoperite de obiectivele de referinţă măsuri care ar risca să compromită rezultatul pe care îl prevăd aceleaşi cerinţe şi recomandări”, scrie news.ro

”Şase cereri de decizie preliminară au fost formulate în faţa Curţii de instanţe române în cadrul unor litigii între persoane juridice sau persoane fizice, pe de o parte, şi autorităţi sau organe precum Inspecţia Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte. Litigiile principale se înscriu în contextul unei reforme de anvergură în domeniul justiţiei şi al luptei împotriva corupţiei din România, reformă care face obiectul unei monitorizări la nivelul Uniunii Europene din anul 2007, în temeiul mecanismului de cooperare şi de verificare instituit prin Decizia 2006/9281 cu ocazia aderării României la Uniune (denumit în continuare „MCV”)”, a transmis, marţi, CJUE, într-un comunicat de presă.

Sursa citată a menţionmat că, în contextul aderării sale la Uniune, România a adoptat în cursul anului 2004 trei legi, aşa-numitele „legi ale justiţiei”, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii, în scopul ameliorării independenţei şi a eficienţei justiţiei.

În cursul anilor 2017-2019, legilor menţionate le-au fost aduse modificări prin legi şi ordonanţe de urgenţă ale guvernului adoptate în temeiul Constituţiei României. Reclamanţii din litigiile principale contestă compatibilitatea cu dreptul Uniunii a unora dintre aceste modificări legislative. În susţinerea acţiunilor formulate, aceştia fac referire la anumite avize şi rapoarte întocmite de Comisia Europeană privind progresele înregistrate de România în temeiul MCV, care, în opinia acestora, critică dispoziţiile adoptate de România în cursul anilor 2017-2019 din perspectiva cerinţelor de eficacitate a luptei împotriva corupţiei şi de garantare a independenţei puterii judecătoreşti. În acest cadru, instanţele de trimitere ridică problema naturii şi a efectelor juridice ale MCV, precum şi a sferei de aplicare a rapoartelor întocmite de Comisie în temeiul acestuia. Potrivit acestor instanţe, conţinutul, natura juridică şi întinderea temporală a mecanismului menţionat ar trebui considerate ca fiind circumscrise Tratatului de aderare, iar cerinţele formulate în aceste rapoarte ar trebui să aibă caracter obligatoriu pentru România. În această privinţă, totuşi, instanţele respective menţionează o jurisprudenţă naţională potrivit căreia dreptul Uniunii nu ar prevala asupra ordinii constituţionale române, iar Decizia 2006/928 nu ar putea constitui o normă de referinţă în cadrul unui control de constituţionalitate întrucât această decizie a fost adoptată anterior aderării României la Uniune, iar problema dacă conţinutul, caracterul şi întinderea temporală ale acesteia intră în domeniul de aplicare al Tratatului de aderare nu a făcut obiectul niciunei interpretări a Curţii”, a mai transmis Curtea.

Potrivit comunicatului, Curtea, întrunită în Marea Cameră, constată că Decizia 2006/928 şi rapoartele întocmite de Comisie pe baza acestei decizii constituie acte adoptate de o instituţie a Uniunii, care pot fi supuse unei interpretări în temeiul articolului 267 TFUE.

În continuare, Curtea statuează că decizia menţionată intră, în ceea ce priveşte natura sa juridică, conţinutul său şi efectele sale în timp, în domeniul de aplicare al Tratatului de aderare, întrucât constituie o măsură adoptată în temeiul Actului de aderare care este obligatorie pentru România de la data aderării sale la Uniune. În ceea ce priveşte efectele juridice ale Deciziei 2006/928, Curtea constată că aceasta are caracter obligatoriu în toate elementele sale pentru România de la data aderării sale la Uniune şi o obligă să atingă obiectivele de referinţă, de asemenea obligatorii, care figurează în anexa la aceasta”, se mai arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, obiectivele respective, definite ca urmare a deficienţelor constatate de Comisie înainte de aderarea României la Uniune, urmăresc, printre altele, să asigure respectarea de către acest stat membru a valorii statului de drept.

România are astfel obligaţia de a lua măsurile adecvate în vederea realizării obiectivelor menţionate şi de a se abţine să pună în aplicare orice măsură care riscă să compromită atingerea aceloraşi obiective. În ceea ce priveşte efectele juridice ale rapoartelor întocmite de Comisie în temeiul Deciziei 2006/928, Curtea precizează că acestea formulează cerinţe în privinţa României şi adresează „recomandări” statului membru menţionat în vederea atingerii obiectivelor de referinţă. În conformitate cu principiul cooperării loiale, România trebuie să ţină seama în mod corespunzător de cerinţele şi de recomandările menţionate şi trebuie să se abţină să adopte sau să menţină în vigoare în domeniile acoperite de obiectivele de referinţă măsuri care ar risca să compromită rezultatul pe care îl prevăd aceleaşi cerinţe şi recomandări”, se mai arată în comunicat.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

Kelemen: Nici eu nu accept şi nu este corect să fie pensia mai mare decât salariul / Dar nici populismele… dom'le, omorâm primarii

Publicat

in

De

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat marți seară, la TVR1, că rezolvarea problemei pensiilor speciale de care beneficiază unele categorii profesionale printr-o discuţie cu toate partidele, nu doar a celor aflate la guvernare. El afirmă că acele categorii care au restricţii privind profesia, cum sunt magistraţii, ar trebui să primească un supliment în ceea ce priveşte contributivitatea, însă concomitent cu creşterea vârstei de pensionare, potrivit News.ro.

“Eu am o abordare deloc populistă şi o abordare, zic eu, principială. În primul rând, ar trebui să avem o discuţie în zona politică – nu neapărat doar cei care sunt la guvernare, cu toţi factorii politici şi cu instituţiile statului – care sunt acele categorii socio-profesionale unde în perioada serviciului public există interdicţii, există incompatibilităţi şi atunci se poate ajunge la o soluţie, aşa cum se face şi la nivelul Uniunii Europene, se face în multe ţări. Magistraţii, procurorii şi judecătorii au interdicţii? Da, interdicţii brutale. E adevărat că ies la pensie foarte repede. Sunt în serviciul public? Da. Atunci trebuie să stabileşti dacă peste contributivitate mai dau un punct, un punct şi jumătate, două puncte pentru acea perioadă cât sunt în serviciul public, dar acest lucru înseamnă că şi vârsta de pensionare trebuie crescută, fiindcă nu e acceptabil să ieşi la 50 de ani cu o pensie care e mai mare decât salariul”, a afirmat Kelemen Hunor, marţi seară, la TVR.

El a susţinut că trebuie discuţii şi pentru zona militară, a serviciilor sau a politicii, unde există restricţii impuse de cariera profesională.

“Dacă statul român este în măsură să stabilească care sunt acele categorii socio-profesionale, atunci demagogia, populismul, dispare şi atunci ştii regulile jocului. Nici eu nu accept şi nu este corect să fie pensia mai mare decât salariul. Şi acest lucru se întâmplă cu preponderenţă într-o anumită zonă şi nu se poate. Acest lucru nu este corect, nu este drept faţă de cetăţeni. Dar nici populismele… dom-le, omorâm primarii, omorâm ăştia care nu pot să reproşeze în niciun fel, dar la ceilalţi nu se poate, că nu avem curaj, nu avem viziune”, a adăugat Kelemen.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Sinteza unui “dialog al surzilor”: Biden îl amenință pe Putin cu sancțiuni dure, președintele rus își menține cerințele

Publicat

in

De

Dialogul de două ore a fost „util”, potrivit consilierului american pentru securitate națională, Jake Sullivan, și „franc și profesionist”, potrivit Kremlinului, într-un vocabular care nu emană căldură excesivă.

Joe Biden nu a făcut „promisiuni sau concesii” în fața cererilor lui Vladimir Putin, care ar dori în special ca NATO să-i închidă ușa Ucrainei, a asigurat marți Sullivan.

Parcă pentru a ilustra mai bine gravitatea mizei, președintele american a condus ședința din „Situation Room”, această cameră de criză ultrasecurizată a Casei Albe, de unde Statele Unite își lansează cele mai sensibile acțiuni.

Președintele rus, care i-a răspuns din reședința sa din Soci, o stațiune de pe litoral la Marea Neagră, a cerut „garanții legale sigure, excluzând o extindere a NATO în Est”, potrivit unui comunicat al Kremlinului.

Acesta pare un dialog al surzilor, în timp ce Statele Unite, NATO și Kievul acuză Moscova că adună trupe la granița cu Ucraina pentru a ataca țara.

„Soldații ruși sunt pe teritoriul lor, nu amenință pe nimeni, așa a spus președintele (Putin)”, a asigurat însă consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov.

Pentru Washington, însă, scenariul amintește de 2014 și de anexarea rusă a peninsulei Crimeea, apoi de izbucnirea în estul Ucrainei a unui conflict armat care a făcut peste 13.000 de morți. Dar „lucrurile pe care nu le-am făcut în 2014, suntem gata să le facem astăzi”, a spus Jake Sullivan.

Washingtonul promite, în cazul unui atac, să-și sporească sprijinul militar pentru Ucraina, să-și întărească „capacitățile” cu aliații săi NATO din Europa de Est și, mai ales, să impună sancțiuni economice mult mai grele decât cele de până acum.

Nord Stream 2, o pârghie pentru occidentali

Statele Unite au fluturat însă o cârpă roșie: cea a gazoductului „Nord Stream 2”, prin care Rusia, foarte dependentă de exporturile sale de hidrocarburi, vrea să-și dubleze livrările de gaze naturale către Germania.

Menționând că această conductă nu este încă în funcțiune, Jake Sullivan a spus: „Dacă Vladimir Putin dorește ca viitorul Nord Stream 2 să transporte gaz, s-ar putea să nu-și asume riscul de a invada Ucraina”. Aceasta este, prin urmare, o „pârghie” disponibilă occidentalilor, a adăugat el.

Cu condiția coordonării meticuloase a oricărei sancțiuni cu europenii, și în special cu Germania, unde se termină celebra conductă submarină. Joe Biden renunțase în primăvară să blocheze proiectul, tocmai pentru a-și păstra relația cu Berlinul.

Președintele SUA a mai discuat telefonic, odată cu încheierea summit-ului său virtual, cu președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel și premierii italieni Mario Draghi și prim-miniștrii britanici Boris Johnson. Toți și-au reiterat angajamentul față de „integritatea teritorială” a Ucrainei și au promis că vor rămâne „în strânsă legătură”, potrivit Casei Albe.

Joe Biden îl va suna joi pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Partea rusă s-a oferit să elimine toate restricțiile acumulate asupra funcționării misiunilor diplomatice, ceea ce ar putea contribui la normalizarea altor aspecte ale relațiilor bilaterale”, a spus Kremlinul într-un comunicat.

Putin și Biden au vorbit, de asemenea, marți despre securitatea cibernetică și despre „lucrarea lor comună pe subiecte regionale precum Iranul”, potrivit Statelor Unite.

Washingtonul acuză Moscova că închide ochii la atacuri ransomware majore împotriva companiilor americane din această vară, operate de pe teritoriul său.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend