Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Cum se va transforma sectorul de retail banking: Băncile comerciale europene vor aplica planuri de restructurare în următorii ani. Provocări în plus pentru instituțiile financiare din România

Publicat

in

​​Instituțiile bancare europene ar urma ca în 2022 și 2023 să pună în practică planurile de restructurare anunțate anul trecut, după ce au rămas în alertă și prudente din perspectiva riscului pe durata pandemiei, arată raportul “Retail Banking Monitor” realizat de PwC și strategy&, departamentul de strategie globală din rețeaua PwC.

Pandemia a dus la transformarea agendei de retail banking, băncile fiind nevoite să remodeleze tot ce ține de vânzări, marketing, produse și prețuri. De asemenea, acestea au readus în discuție strategiile de reducere a costurilor, care implică închiderea de sucursale și regândirea serviciilor oferite de unitățile rămase, orientarea către client și o acoperire digitală cât mai mare.

Astfel, în următorii ani este așteptată o raționalizare suplimentară a rețelelor de sucursale bancare din Europa cu până la 40%. Dar, cea mai mare schimbare nu se referă neapărat la numărul de sucursale și densitatea rețelei, ci la modul în care băncile comerciale vor reuși să găsească mixul potrivit între consilierea în sucursală și serviciile digitale, pentru a răspunde cererii și așteptărilor ridicate ale clienților.

De asemenea, este așteptată și o creștere a comisioanelor (la conturi și carduri) și o concentrare pe dezvoltarea relațiilor existente cu clienții, mai degrabă decât pe cheltuielile pentru altele noi. În 2020, doar jumătate dintre băncile intervievate în cadrul raportului au reușit să-și reducă costurile, dar și acestea cu un nivel în conformitate cu scăderea constantă a veniturilor din ultimii ani. Costurile de operare ale băncilor comerciale europene au scăzut cu 2% anul trecut, la 334 de euro per client. Cu toate acestea, trei din patru bănci prezintă încă raporturi cost-venit înrăutățite pentru 2020. Astfel că, scăderile de costuri de anul trecut nu sunt suficiente, deoarece instituțiile se află doar la începutul programelor de transformare, iar în următorii 2-3 ani imaginea se va schimba substanțial.

Rezultatele financiare din 2020 au fost mai bune decât se estima, dar în următoarea perioadă sunt așteptate mai multe insolvențe

Mulți specialiști din piața europeană de retail banking se așteptau ca scăderea veniturilor băncilor să fie de două cifre, însă cele mai pesimiste scenarii nu s-au concretizat. Analiștii PwC s-au rezumat la estimări ale pierderilor de 9%, însă venitul mediu operațional obținut de băncile comerciale per client a ajuns în 2020 la 527 de euro, în scădere cu doar 4,2% față de 2019, în timp ce valoarea depozitelor a crescut cu 9% datorită reducerii cheltuielilor consumatorilor.

Continuarea creditării ipotecare, depozitele în creștere și investițiile au sporit randamentul, dar nu au putut compensa veniturile pierdute din reducerea tranzacțiilor internaționale și cu carduri de credit, a tranzacțiile de schimb valutar și a altor tipuri de finanțări pentru consumatori. Iar această situație pare că va continua. În plus, pericolul creșterii insolvențelor și a ratei șomajului planează asupra sectorului bancar european. Estimările arată creșteri exponențiale ale insolvențelor începând cu acest an în rândul afacerilor mici și al companiilor care activează în industrii puternic afectate de criza sanitară. Spre exemplu în Franța numărul de insolvențe ar urma să crească cu 80%, în Austria cu 73% și în Belgia cu 61%. Fără intervenția guvernelor, insolvențele din Europa aproape s-ar fi dublat anul trecut.

Băncile din România, preocupări în plus: cerințele fiscale și creșterea ratei creditelor neperformante

Rămânând în aceeași notă, nevoia de eficientizare, reducere a costurilor și digitalizare sunt comune și băncilor din România. Dar pe lângă acestea, instituțiile de credit locale se vor confrunta începând de anul viitor și cu alte provocări: reglementările prudențiale, cerințele fiscale și creșterea ratei creditelor neperformante (NPL).

Articol semnat de Diana Coroabă, Partener, Lider servicii financiare, PwC România

Citește mai mult pe blogul PwC România

Articol susținut de PwC România

NATIONAL

Chișinăul denunță noile măsuri îndreptate împotriva școlilor în limba română, luate unilateral de regimul separatist de la Tiraspol

Publicat

in

Contrar celor convenite anterior în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană, de a crea un mediu predictibil și prielnic desfășurării procesului educațional în cele 8 școli cu predare în limba română din regiune, de-a lungul timpului Tiraspolul sub diferite pretexte, de altfel nefondate, refuză abordarea atât în esență, cât și de principiu, a majorității subiectelor de actualitate din domeniul educațional. Aceștia refuză inclusiv convocarea de aproape doi ani a ședinței grupurilor de lucru pentru educație unde sunt antrenați experți de pe ambele maluri, precizează un comunicat al Guvernului Republicii Moldova, relatează stiripesurse.md

Subiectele reîntoarcerii sediilor instituțiilor de învățământ sau oferirii altora potrivite procesului de studii și necesităților, transmiterii citațiilor ilegale tinerilor din cele 8 școli și care sunt luați la evidență militară pe malul drept, ori solicitărilor către administrațiile instituțiilor de învățământ de a rezenta liste nominale a tinerilor pentru a fi luați la evidență militară ori pentru a fi înrolați în așa zisele structuri de forță, barierelor artificiale în calea liberii circulații pentru profesori/personalul instituțiilor de învățământ menționate și bunurilor pentru acestea, constituie o mică parte din problemele majore întâmpinate.

Având în vedere că autoritățile constituționale de nenumărate ori au comunicat pe toate platformele disponibile despre necesitatea asigurării accesului la educație, fără interferențe politice și acțiuni unilaterale din partea Tiraspolului (inclusiv și din prisma executării deciziilor CEDO pe acest subiect, speța Catan și alții), constatăm că în anul 2024 în mod unilateral exponenții din regiunea transnistreană au revenit la noile măsuri de impunere la plăți diferențiate pentru prestarea serviciile comunale.

Mai exact, mai multor instituții de învățământ din cele menționate supra le-au fost majorate taxele pentru serviciile comunale după cum urmează:

Energie electrică – de la 0,76 lei pentru un kwh la 1,75 lei pentru un kwh (altor instituții până la 2.53 lei);

Energie termică – de la 353,18 lei/ 392,2 lei pentru o Gcal la 937,15 lei/943,24 lei pentru  o Gcal (altor instituții până la 1425,4 lei);

Gaze naturale – de la 0,38 lei pentru 1 m³ la 3,52 lei pentru un 1 m³ (altor instituții până la 6,13 lei);

Apă și canalizare – de la 14,9 lei pentru 1 m³ la 23,04 lei pentru 1 m³.

Măsurile unilaterale ale Tiraspolului față de instituțiile de învățământ cu predare în limba română din regiunea transnistreană, aplicate diferențiat față de alte instituții de învățământ din regiune, constituie noi acțiuni abuzive și discriminatorii în dosarul școlilor.

Biroul politici de reintegrare și Ministerul Educației și Cercetării vor interveni cu măsurile de suport necesare, inclusiv pentru a compensa cheltuielile adițional suportate, iar problemele înfruntate de școli vor rămâne pe agenda formatelor de negocieri privind reglementarea transnistreană până la soluționarea definitivă a acestora.

Citeste mai mult

NATIONAL

Turcia a crescut importurile de gaze naturale. În sectorul energetic, concurența puternică a fost asigurată de sursele regenerabile

Publicat

in

Consumul de gaze naturale în Turcia a crescut în ianuarie 2024, determinat de cererea industrială și de sectorul utilităților. Cu toate acestea, în sectorul energetic, concurența puternică a fost asigurată de sursele regenerabile (SRE) – generarea hidraulică și eoliană, scrie neftegaz.ru.

Acest lucru a fost anunțat de Consiliul de Reglementare a Pieței Energetice (EPDK) din țară.

Potrivit EPDK:

Turcia a achiziționat în ianuarie 2024 un total de 6,520 miliarde m3 de gaze naturale (prin conducte și sub formă de GNL), ceea ce reprezintă cu 7,8% mai mult decât în prima lună a anului 2023;

• importurile au crescut pentru a 4-a lună consecutiv, după 1,5 ani de scădere continuă înainte de aceasta.

Achizițiile active și vremea blândă au fost motivul pentru care, în ianuarie 2024, Turcia a consumat doar 141 milioane m3 de gaz din rezervele din depozitele subterane de gaze (UGS), ceea ce este de 3 ori mai puțin decât în 2023.

În ianuarie 2024, un singur cumpărător a importat gaze, societatea de stat BOTAS.

În ianuarie 2024, temperatura aerului din republică a fost peste norma climatică, ceea ce a permis consumatorilor să cheltuiască mai puține resurse pentru încălzire.

Februarie 2024 s-a dovedit a fi, de asemenea, destul de caldă.

Să reamintim că în decembrie 2023, Turcia a achiziționat un total de 6,063 miliarde m3 de gaze naturale (prin conducte și sub formă de GNL), ceea ce reprezintă cu 8% mai mult decât în ultima lună a anului 2022.

Consum de energie electrică și gaz

Potrivit EPDK:

• consumul de energie electrică în ianuarie 2024 a crescut cu 5,6% față de ianuarie 2023:

➢ Producţia hidrocentralelor (HPP) a crescut de 3 ori,

➢ Producția centralelor eoliene (WPP) a crescut cu 50%.

➢ sarcina centralelor termice pe gaz a scăzut cu 47%,

➢ Producția de cărbune a scăzut cu 11%;

• consumul total de gaze din Turcia a crescut cu 2,9%, la 6,260 miliarde m3:

➢ consumul de energie a scăzut cu 41%, la 831 milioane m3,

➢ consumul de gaze în sectorul locuințelor și serviciilor comunale a crescut cu 16%, la 3,266 miliarde m3,

➢ Consumul de gaze în industrie a crescut cu 23%, la 1,26 miliarde m3.

Scăderea prețurilor la gaz a avut un impact pozitiv asupra utilizării acestuia în industria republicii.

În ianuarie 2024, contractele futures pe gaz la hub-ul TTF (Olanda) s-au tranzacționat la o medie de 290 USD/1000 m3, după 395 USD/1000 m3 în decembrie 2023, 479 USD/1000 m3 în noiembrie 2023 și 1258 USD/1000 m3 în noiembrie.

Provizii

Potrivit EPDK:

• Importurile de gaze prin conducte în ianuarie 2024 au crescut cu 38%, la 4,431 miliarde m3 (după 3,217 miliarde m3 în 2023):

➢ Turcia a primit 2,682 miliarde m3 de gaze din conducte de la Gazprom rusesc, ceea ce este cu 30% mai mult decât în 2023,

➢ În țară a sosit și 1 cisternă cu gaz natural lichefiat (GNL) rusesc.

➢ livrările totale de combustibil rusesc – 2,782 miliarde m3 – au fost aproape de un record;

• 1 cisternă supraîncărcat a fost acceptat din Franța (la ale cărui terminale GNL se poate efectua transbordarea, inclusiv GNL rusesc);

• Au fost primite aproximativ 20 de transporturi de GNL din SUA;

• din Algeria – 7;

• Azerbaidjanul a furnizat 878 milioane m3 ( aproape la fel ca în 2023);

• Importurile de gaze iraniene s-au apropiat de maximele tehnice – 871 milioane m3.

• EPDK a remarcat că achizițiile totale de GNL s-au ridicat la 2,089 miliarde m3, ceea ce este cu 26% mai puțin decât în 2023.

În octombrie 2023, Turcia a importat un total de 3,358 miliarde m3 de gaze naturale, ceea ce este cu 4% mai mult decât în octombrie 2022. În iunie 2023,

Turcia a crescut importurile de petrol la 3,1 milioane de tone, ceea ce este cu 25,6% mai mult decât în mai, dar cu 2,6% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2022.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend