Președintele Chinei se află sub presiune pe plan intern și, în același timp, triumful politicii sale externe se clatină, remarcă Die Welt. Acest lucru este valabil mai ales în Europa, unde așa-numita inițiativă „17+1” se prăbușește vertiginos. Pentru asta Xi trebuie să-i mulțumească aliatului său, Vladimir Putin, citează Capital.gr și Rador.

Milos ZemanFoto: Agerpres

Ziarul german îl dă ca exemplu pe primarul orașului Praga, Zdeněk Hřib, căruia îi place să plaseze într-un loc vizibil pe biroul său steagul Tibetului. Politicianul ceh nu scapă nicio ocazie de a arăta de partea cui este: de partea popoarelor oprimate și amenințate de Republica Populară Chineză, comentează Die Welt.

Îi place de asemenea să arboreze steagul tibetan în fața primăriei și a vizitat deja de două ori statul insular Taiwan, care nu este recunoscut de Beijing și care, în caz de contestare, ar urma să fie încorporat în teritoriul chinez prin forță militară. Hřib se întâlnește cu oponenți ai puterii de la Beijing – chiar recent, reprezentanți ai parlamentului tibetan în exil au fost invitații săi-, iar orașul a găzduit Congresul Mondial al Uigurilor.

Hřib, șeful Noii Primării din 2018, este criticul numărul unu al Chinei în Cehia. Cea mai mare lovitură a sa este încetarea parteneriatului dintre Praga și Beijing, iar la scurt timp după aceea semnarea unui acord de parteneriat cu capitala Taiwanului, Taipei. Hřib pur și simplu nu agreează clauza politică „o singură China” din tratatul cu Beijingul. În opinia lui, politicienii europeni nu ar trebui să-i refuze în acest fel Taiwanului dreptul de a exista.

Hřib a trebuit să plătească prețul angajamentului său: a primit amenințări și presiuni, inclusiv din partea administrației prezidențiale cehe. Președintele Miloš Zeman a fost mult timp forța motrice din spatele apropierii Cehiei de China. El vrea, așa cum a spus, să facă din țara sa „poarta de intrare a Chinei către UE”.

Ca atare, în 2016 l-a primit pe omologul său chinez, Xi Jinping, în cadrul unei ceremonii la Cetatea din Praga. Acesta, la rândul său, a promis că va investi miliarde de euro în țara cu 10 milioane de locuitori.

Politicieni precum Hřib au avut o perioadă grea în Cehia în anii care au urmat. „În timpul crizei financiare globale, Cehia s-a aliniat mai puternic cu Asia, în special cu China”, spune Ivana Karaskova, expert în probleme legate de China în cadrul think tank-ului ceh Amo.

Dar vremurile s-au schimbat. Se pare că nu Hřib a fost cel care a trebuit să se adapteze scenei politice cehe, ci aceasta din urmă a urmat linia lui Hřib. De când guvernul lui Petr Fiala a preluat conducerea în decembrie 2021, există o stare de spirit diferită față de Beijing, nu doar din cauza existenței unor miniștri din partea Partidului Piraților, critici față de China.

„Înainte ca Jan Lipavský să devină ministru de externe, am avut o coordonare strânsă în ceea ce privește atitudinea noastră față de China. Faptul că acest lucru este crucial și astăzi nu este întâmplător”, explică primarul Hřib într-un interviu pentru Die Welt.

La începutul anului 2023, președintele Zeman își va încheia și el mandatul. Nu va mai avea voie să candideze pentru un nou mandat, iar un succesor al acestuia prietenos față de China nu există pregătit în culise.

Investițiile nu reușesc să se materializeze, neîncrederea crește

În politica cehă, are loc un fel de competiție pentru a vedea cine este mai critic la adresa Chinei, spune Karaskova. Expertul estimează chiar că Praga va părăsi în viitorul apropiat grupul „17+1” format de China.

Inițiativa chineză, denumită inițial „16+1” și extinsă ulterior la „17+1”, avea ca scop, de fapt, aprofundarea relațiilor Republicii Populare cu șaptesprezece state din Europa Centrală și de Est. A fost văzută drept o piatră de temelie a proiectului Drumul Mătăsii, prin care Beijingul investește la nivel global și își extinde influența.

În 2012, țărilor din estul UE, dar și Serbiei sau Muntenegrului, care nu sunt membre ale Uniunii, li s-au promis investiții de miliarde de euro din Orientul Îndepărtat în schimbul participării lor la inițiativă.

Între timp, s-a instaurat frustrarea în mai multe capitale din cauza lipsei investițiilor respective. În plus, tot mai mulți factori de decizie cred că, prin înaintarea lor pe teritoriul european, chinezii vor să dezbine UE între est și vest și să exercite o influență politică.

Anul trecut, Lituania a fost prima țară care a părăsit grupul, urmată anul acesta de Letonia și Estonia, reducând efectiv inițiativa la „14+1”. Acum și Cehia ar putea întoarce spatele Chinei. Aceasta ar fi o lovitură amară pentru Beijing. Țara prezintă un interes strategic pentru China datorită poziției și orientării sale puternice către economia germană.

Odată cu retragerea Republicii Cehe, inițiativa ar putea fi îngropată, iar China și-ar pierde vizibil influența în estul UE – și asta într-o perioadă în care protestele în masă împotriva politicii Zero Covid dusă de Beijing reprezintă o provocare chiar și pentru Partidul Comunist. Imaginea puternicei puteri mondiale se fisurează.

Dezintegrarea în continuare sau eșecul inițiativei „17+1” ar reprezenta, de asemenea, o pierdere semnificativă de prestigiu pentru Beijing. Ar fi un exemplu care ar arăta că China are dificultăți în a crea structuri internaționale și în a exercita astfel influență politică, în final.

Pe lângă lipsa investițiilor și riscul exercitării unei influențe politice, există și un alt motiv pentru creșterea scepticismului față de China în Europa Centrală și de Est: războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Terorismul rus a luat prin surprindere mulți oameni, spune primarul orașului Praga, Zdeněk Hřib.

„Este o reamintire pentru ei să păstreze distanța față de alte state neliberale și agresive precum China”, spune el. Țările baltice și în special Polonia se văd direct amenințate de războiul Rusiei, dar există îngrijorări și în Cehia, Slovacia sau România cu privire la extinderea războiului. Mulți văd China ca pe un aliat al Rusiei, țara care îi amenință. În acest context, aproape nimeni nu mai vrea un parteneriat privilegiat cu Beijingul.

Războiul Rusiei a „înrăutățit masiv” imaginea Chinei în Republica Cehă, confirmă și expertul Ivana Karaskova. Ea subliniază că publicul ceh nu a susținut niciodată pe deplin deschiderea către China pe care politicienii o promovează de mult timp. „Situația drepturilor omului și tot ceea ce face China determină starea de spirit din țară. Oamenii nu vor mai multă cooperare cu China, ci mai puțină”, spune ea.

Guvernul lui Petr Fiala reacționează la această stare de fapt, iar noul președinte va face același lucru – clasa politică urmând, în sfârșit, exemplul primarului Hřib.

(preluare Rador)