În perioada stării de urgență, numeroase evenimente au fost și vor fi anulate (cu toate că ne apropiem de finalul perioadei declarate inițial, președintele urmează să decreteze prelungirea acesteia în curând). Avansul plătit de cel care închiriază un spațiu pentru un eveniment, cu eventualele pregătiri este o chestiune mai mult decât comună – ce se întâmplă însă cu avansul dacă evenimentul nu mai poate avea loc din cauza stării de urgență?

Multe întrebări au fost ridicate pe această temă de la începutul stării de urgență și până acum. De cele mai multe ori, oamenii spun că firmele nu vor să le mai dea banii înapoi, că nu au resursele financiare să o facă. În alte cazuri, li se propun alte date pentru evenimentele respective, adică o reprogramare care presupune că avansul rămâne la firmă și nu există nici costuri suplimentare (care, în mod normal, în cazul unei amânări, ar fi existat).

În momentul de față, adică pe perioada stării de urgență, evenimente precum nunți, botezuri ș.a. asemenea nu pot avea loc atâta vreme cât presupun adunarea laolaltă a atât de multor persoane. Situația nu este însă imputabilă nici celui care plătește pentru organizare, nici celui care organizează – vorbim de măsuri impuse de stat, ce vizează sănătatea publică.

Avansul este din punct de vedere juridic o pare din preț – prețul total al contractului făcut cu firma care se ocupă de organizarea evenimentului respectiv (care poate să însemne fie doar închirierea acelui local, fie și alte servicii conexe, precum furnizarea mâncării, băuturii, muzicii ș.a.m.d.).

Ca în orice altă discuție, atâta timp cât există un contract semnat între părți, la clauzele acestui contract trebuie să ne uităm prima dată. Nu este exclus ca în contract să scrie că avansul nu se restituie aproape niciodată sau se restituie doar în condiții extrem de dificile. Atâta timp cât a fost asumat de părți, el produce efectele respective.

Notă: Deși se discută foarte mult în situația actuală despre forță majoră, aplicarea sa nu este atât de simplă și nu orice eveniment poate fi calificat ca atare pentru toate contractele

În cazurile în care este propusă o reprogramare, majoritatea opiniilor pe care le-am văzut exprimate de avocați în forumul avocatnet.ro au mers în aceeași direcție: avansul nu se restituie.

Desigur, situațiile sunt diferite și niciun răspuns nu poate oferi o soluție general valabilă. Cert este că renegocierea contractului respectiv este punctul de pornire – o negociere care ar trebui să se desfășoare, în mod ideal, în scris (prin schimb de e-mailuri), astfel încât, dacă se ajunge acolo, să poată fi probată în instanță. Reprogramarea este, practic, soluția ideală pentru a nu pierde avansul.

Lucrurile devin însă ceva mai dificile dacă avansul a fost plătit fără să existe vreun contract – în schimbul sumei plătite, să zicem, persoana a primit o chitanță care nu spune foarte multe. Într-o atare situație, fără ajutorul unui avocat, banii sunt greu de recuperat dacă nu există bunăvoința organizatorului. Cel mai probabil, se ajunge la instanță (după terminarea stării de urgență).

O sumă de bani ce poate fi restituită – arvuna (garanție)

Din start, arvuna și avansul sunt două chestiuni diferite din punct de vedere juridic. Arvuna funcționează ca o garanție, dar părțile pot să o privească și ca pe o parte din prețul plătit, la final. Arvuna este tratată în Codul civil alături de clauza penală, fiind de două tipuri: confirmatorie și penalizatoare. “Arvuna se restituie când contractul încetează din cauze ce nu atrag răspunderea vreuneia dintre părți“, prevede Codul civil.

“Arvuna este un sistem de garantare apropiat ca regim unei clauze penalizatoare si reprezintă o suma de bani pe care o parte o plăteşte celeilalte pentru garantarea angajamentului său contractual, adică pentru garantarea asumării, iar uneori, şi a executării obligaţiilor negociate (…) În cazul nefinalizării contractului sau neexecutării sale din partea celui căruia arvuna i-a fost plătita, ea acţionează penalizator, obligând pe acesta la plata unei sume duble celei primite. Aşadar, instituţional, plata arvunei se face anterior încheierii contractului, în vederea garantării încheierii sau/şi executării sale, daca in acest caz părţile i-au dat aceasta semnificaţie“, sublinia judecătora Bistrița într-un caz ceva mai vechi.

De pildă, așa cum arăta cineva recent, arvuna a fost definită expres în contract ca fiind o sumă plătită cu titlu de garanție și care se va restitui la final.

În concluzie, fiecare trebuie să parcurgă cu atenție termenii contractuali și să vadă ce și în ce condiții poate cere banii înapoi.