Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Cum ar trebui să procedeze Occidentul pentru ca Rusia să plătească despăgubiri Ucrainei – Raport

Publicat

in

Retorica occidentală și ucraineană care susține că Rusia va trebui să plătească despăgubiri pentru daunele cauzate de invazia sa în Ucraina nu este susținută de o foaie de parcurs coerentă bazată pe dreptul internațional pentru a obține dreptate pentru victimele ucrainene, avertizează un nou raport elaborat de grupul de reflecție britanic Ceasefire, citat de The Guardian.

Orașul Mariupol, după bombardamentele ruseștiFoto: Mikhail Tereshchenko / TASS / Profimedia

Raportul, unul dintre primele studii detaliate privind modul în care ar putea funcționa reparațiile pentru Ucraina, afirmă că în practică s-au înregistrat puține progrese în ceea ce privește crearea unui mecanism global care să impună Rusiei să plătească despăgubiri și avertizează că este imperativ ca această întârziere să înceteze.

Raportul afirmă că este remarcabil cât de mult întârzie planurile în comparație cu numărul de investigații privind crimele de război care sunt lansate, chiar dacă istoria sugerează că numărul soldaților sau politicienilor ruși care ar putea fi urmăriți penal este scăzut.

Raportul Ceasefire spune că plata despăgubirilor de stat este bine stabilită în dreptul internațional, dar că întrebările de bază rămân fără răspuns.

Întrebările la care trebuie să se răspundă includ:

  • Ce formă ar trebui să ia aceste reparații?
  • Cui ar trebui să fie făcute și în baza cărei autorități?
  • Ce fel de mecanism ar putea fi încredințat pentru a prelua sarcina de a acorda și administra reparații la o asemenea scară?
  • De unde vor proveni banii?

Directorul Ceasefire, Mark Lattimer, propune ca o adunare generală a ONU sau un mecanism multilateral să fie înființat pentru a se ocupa de administrarea reparațiilor către reclamanții civili, iar Marea Britanie și alte guverne naționale să folosească legislația națională și internațională pentru a aplica sancțiuni asupra activelor pentru a determina Rusia să plătească.

Borodyanka, alt oraș distrus de trupele de invazie

„Obligația legală de a plăti reparații cade cel mai mult în sarcina Rusiei, dar în mod evident aceasta nu va plăti de bună voie. Cu toate acestea, exemplul tribunalului de despăgubiri Iran-SUA, înființat în urma crizei ostaticilor din ambasada SUA, arată că activele sancționate pot fi folosite ca pârghie pentru a se asigura că reparațiile sunt plătite – sau, în subsidiar, aceste active ar putea fi folosite pentru a plăti direct reparațiile.”

Raportul „Ceasefire” constată, din motive diferite, că nici Curtea Internațională de Justiție, nici Curtea Penală Internațională și nici Curtea Europeană a Drepturilor Omului „nu sunt în măsură să acorde reparații în viitorul apropiat, cu amploarea și amploarea cerute de conflictul din Ucraina”.

Raportul sugerează că Adunarea Generală a ONU are puterea, după exemplul Siriei, de a înființa un organism de anchetă pentru a stabili despăgubirile, dar chiar și în acest caz organismul ONU nu ar avea puterea de a le aplica.

„Puterea de veto a Rusiei înseamnă că Consiliul de Securitate al ONU – și, odată cu acesta, sistemul ONU – este efectiv împiedicat să ia măsuri de executare împotriva Rusiei”.

Lipsa consensului privind reparațiile a determinat legislativele naționale individuale să demareze proceduri ad-hoc. Atât SUA, cât și Canada au început să ia măsuri legale prin care ar putea fi plătite despăgubiri, prin repunerea în circulație a activelor înghețate, inclusiv iahturi și proprietăți, deținute în străinătate de oligarhii ruși.

Până în prezent, UE a stabilit planuri care se concentrează în mare parte pe răspunderea penală, spre deosebire de despăgubirile financiare, pentru crimele de război și alte încălcări ale dreptului umanitar comise de Rusia. Numai Germania, de exemplu, susține că a înghețat active rusești în valoare de 4,5 miliarde de euro (3,9 miliarde de lire sterline) începând cu luna mai, potrivit The Guardian.

Rusia ar trebui forțată să accepte „voluntar” plata daunelor / „Nu confiscați bunurile altora pe baza unei judecăți politice”

A doua sursă de venituri potențiale este reprezentată de rezervele de 300 de miliarde de dolari (250 de miliarde de lire sterline) ale băncii centrale rusești deținute în teritoriile G7.

Există rezistență în Europa, și în cercurile conservatoare britanice, la simpla confiscare a rezervelor bancare rusești. Fostul ministru de externe conservator Sir Malcolm Rifkind, un susținător puternic al Ucrainei, a recunoscut că este îngrijorat de impactul asupra încrederii în sistemul financiar global.

El a declarat: „Suntem o țară care crede în statul de drept și în respectarea procedurilor legale. Nu confiscați bunurile altora pe baza unei judecăți politice pe moment, doar pentru că vă pare rău pentru oameni. Se creează un precedent foarte, foarte îngrijorător. Consecințele merg mult dincolo de Ucraina.”

O bombă neexplodată în fața unei clădiri distruse din Mariupol, Ucraina (foto: STRINGER / AFP / Profimedia)

Rusia a apreciat luni că folosirea rezervelor sale valutare, blocate în exterior, pentru a acoperi costurile reconstrucţiei Ucrainei ar fi ilegală şi ar eroda încrederea în Uniunea Europeană, după o opinie în acest sens exprimată de şeful diplomaţiei comunitare, Josep Borrell, transmit EFE și Agerpres.

Ar reprezenta „distrugerea fundamentelor în sine ale relaţiilor internaţionale, iar aceste decizii, dacă sunt luate, îi vor afecta chiar pe europeni, sistemul financiar şi ar eroda încrederea în Europa şi în Occident în general, pentru că aceasta reprezintă o anarhie totală sau, mai bine zis, legea junglei”, a declarat viceministrul de externe rus Aleksandr Gruşko, citat de agenţia TASS.

Deși SUA au confiscat în trecut active de stat în cazurile Afganistanului, Irakului, Iranului sau Venezuelei, SUA nu au declarat încă Rusia drept stat sponsor al terorismului, ilegitim sau adversar într-un război declarat, bazele juridice anterioare pentru confiscarea activelor de către SUA.

Raportul Ceasefire propune că ar fi mai bine mâna Rusiei să fie forțată pentru a o determina să plătească reparațiile „voluntar”, prin condiționarea ridicării sancțiunilor globale de plată, spre deosebire de o clauză simplă într-un acord de pace umilitor.

Acest lucru ar putea urma modelul folosit după invazia irakiană din Kuweit în 1990 și ar putea fi o parte din veniturile din petrol pentru a plăti costurile de reconstrucție, scrie The Guardian.

Nevoia unei victorii rapide pentru a da p șansă reconstrucției

Nevoia de a obține urgent victoria – sau cel puțin de a forța trupele ruse în retragere pe un front vast, astfel încât Moscova, iar nu Kievul, să fie cea care cere pacea – e agravată de faptul că timpul nu e neapărat de partea Occidentului.

Sancțiunile contra Rusiei poate că provoacă daune de lungă durată capacității ei de dezvoltare economică. Dar sancțiunile au numai un efect imediat limitat când vine vorba de a știrbi capacitatea Rusiei de a distruge, scrie New York Times.

Și fix aceleași sancțiuni provoacă pagube și restului lumii, iar prețul pe care restul lumii e pregătit să-l plătească pentru solidaritatea cu Ucraina nu este nelimitat.

Penuria critică de alimente, energie și fertilizatori, alături de perturbarea aprovizionării și creșterea prețurilor care-i urmează inevitabil, nu pot fi suportate la nesfârșit de societățile democratice, care au o toleranță scăzută pentru asemenea neajunsuri.

Între timp, Putin nu pare să plătească vreun preț prea mare pentru războiul său, fie că vorbim de venituri din energie (care au crescut, datorită creșterii prețurilor), fie că vorbim de susținere publică (și ea a crescut, datorită unei combinații de naționalism, propagandă și frică).

Werner Hoyer (foto: Comisia Europeana)

Reconstrucția Ucrainei va fi costisitoare

Dacă Ucraina poate respinge armata lui Putin și își poate menține independența, va avea nevoie de infuzii mari de numerar pentru reconstrucție. Și comunitatea internațională trebuie să oblige Rusia să plătească toate facturile.

Preşedintele Băncii Europene de Investiţii, Werner Hoyer, afirmă că Ucraina va avea nevoie de mii de miliarde de euro pentru reconstrucţia post-conflict şi argumentează că Uniunea Europeană nu poate fi lăsată singură în acest efort, fiind necesare contribuţii ale întregii comunităţi internaţionale.

„Cât va costa reconstrucţia Ucrainei? Sunt vehiculate multe cifre, dar un lucru mi se pare clar: nu vorbim de milioane de euro, ci de mii de miliarde”, a declarat Werner Hoyer pentru agenţia Reuters.

Evan Criddle, profesor de drept internațional la William & Mary Law School scrie în Politico că, din punct de vedere istoric, învingătorii în războaie au cerut întotdeauna despăgubiri de la agresorii învinși. De obicei, aceste plăți erau impuse sub amenințare.

Așa, s-a întâmplat, de exemplu, cu Germania după Primul și Al Doilea Război Mondial. Războiul din Ucraina este o altă problemă.

Chiar dacă Rusia decide să-și reducă pierderile și să se retragă, Ucraina nu o poate forța să plătească despăgubiri pentru tot ce a distrus în Herson, Harkov, Kiev, Mariupol și alte orașe.

surse: The Guardian, Politico, New York Times

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Miza vizitei lui Recep Erdogan în Ucraina: ce speră ‘sultanul’ la întâlnirea cu Volodimir Zelenski – FOTO-VIDEO

Publicat

in

De

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, şi-a început deja întâlnirea bilaterală cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la Palatul Potocki din oraşul Liov (Lviv), în vestul Ucrainei, a transmis joi agenţia turcă Anadolu, citată de EFE.

Erdogan s-a deplasat cu avionul de la Ankara până în oraşul polonez Rzeszow, situat la circa 80 km de graniţa cu Ucraina, iar de acolo cu maşina până la Liov, o călătorie de aproximativ 150 de km în total, potrivit agenţiei de presă turce.

După ce a depus o jerbă de flori la cimitirul-muzeu Lychakiv, una dintre cele mai impunătoare necropole din Europa, Erdogan s-a întâlnit cu Zelenski cu puţin timp înainte de amiază pentru a discuta despre relaţiile bilaterale.

Erdogan a sosit în Ucraina însoţit nu doar de cinci miniştri – de externe, al apărării, energiei, agriculturii şi comerţului – dar şi de Haluk Bayraktar, directorul general al companiei turce Baykar, fabricantul dronei Bayraktar TB2, una dintre armele pe care Ucraina le foloseşte cel mai eficient pentru a opune rezistenţă agresiunii ruse.

Începând cu 13:00 GMT, cei doi preşedinţi se reunesc cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, pentru a discuta despre măsuri diplomatice destinate să pună capăt războiului Rusiei în Ucraina, precum şi situaţia îngrijorătoare de la centrala nucleară din Zaporojie, care în ultimul timp a fost vizată de atacuri, pentru care Rusia şi Ucraina se acuză reciproc. De asemenea, se va face o evaluare a programului privind exportul ucrainean de cereale, conform acordului semnat între Kiev şi Moscova luna trecută.

Biroul lui Erdoğan a declarat că acesta va aborda modalitățile de creștere a exporturilor de cereale și măsurile care ar putea fi luate pentru a pune capăt războiului dintre Ucraina și Rusia prin mijloace diplomatice.

La începutul acestei luni, liderul turc s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin.

În martie, Turciei a găzduit o rundă de discuții între negociatorii ruși și ucraineni, care au discutat despre un posibil acord pentru a pune capăt ostilităților. Discuțiile au eșuat după întâlnirea de la Istanbul, ambele părți acuzându-se reciproc.

Erdoğan s-a angajat într-un act de echilibru, menținând relații bune atât cu Rusia, cât și cu Ucraina.

Turcia a criticat invazia Moscovei și a furnizat Ucrainei arme, inclusiv drone, care au jucat un rol semnificativ în descurajarea unui avans rusesc la începutul conflictului, refuzând în același timp să se alăture Occidentului în impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei – o poziție despre care spune că a ajutat eforturile sale de mediere să dea rezultate.

Turciei se bazează din ce în ce mai mult pe Rusia pentru comerț și turism. Gazul rusesc acoperă 45% din nevoile energetice ale Turciei, iar agenția atomică rusă construiește prima centrală nucleară din Turcia.

În timpul întâlnirii lor de la Soci din această lună, Putin și Erdoğan au convenit să consolideze legăturile energetice, financiare și de altă natură dintre țările lor.

Potrivit presei turce, Guterres va efectua vineri o vizită la Odesa, oraş-port în sudul Ucrainei, iar sâmbătă se va deplasa la Istanbul pentru o vizită la Centrul Comun de Coordonare (JCC), înfiinţat luna trecută în metropola de pe Bosfor pentru a inspecta navele implicate în programul menţionat.

Volodimir Zelenski a vizitat joi un spital militar din Liov înaintea discuţiilor sale cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a relatat DPA.

Preşedintele ucrainean a vorbit cu soldaţi răniţi şi cu medici de la un spital din Liov, conform fotografiilor difuzate de serviciul său de presă.

El a adus un omagiu combatanţilor, numindu-i ‘eroi’, şi le-a înmânat decoraţii unora dintre ei.

‘Rusia nu va câştiga acest război. Vă mulţumesc pentru că aţi apărat pământul ucrainean’, le-a transmis Zelenski, conform canalului său Telegram.

În acelaşi timp, Ministerul rus de Externe a respins joi propunerea secretarului general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, privind instituirea unei zone demilitarizate în jurul centralei nucleare din Zaporojie, controlată în prezent de ruşi, în sudul Ucrainei, transmite Reuters.

În cursul unei conferinţe de presă, un purtător de cuvânt al MAE rus, Ivan Neciaev, a declarat că această propunere este ‘inacceptabilă’ din perspectiva Moscovei, care consideră că aplicarea unei astfel de iniţiative ‘va face mult mai vulnerabilă situaţia centralei’.

Moscova speră – a spus el – ca centrala din Zaporojie să fie vizitată ‘cât de curând’ de experţi ai Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA).

Centrala nucleară din Zaporojie a fost ocupată de forţele ruse în luna martie, la scurt timp după declanşarea invaziei ruse în Ucraina la 24 februarie. Unitatea rămâne aproape de linia frontului şi a fost vizată în mod repetat de atacuri în ultimele săptămâni, stârnind temeri privind un dezastru nuclear.

Săptămâna trecută, Guterres le-a cerut tuturor celor implicaţi în conflictul din Ucraina să ‘dea dovadă de bun simţ şi raţiune şi să nu ia nicio măsură care ar putea pune în pericol integritatea fizică, securitatea sau protecţia centralei nucleare, cea mai mare de acest fel din Europa’, aminteşte agenţia de presă EFE.

‘Este necesar să se ajungă urgent la un acord la nivel tehnic asupra unui perimetru de demilitarizare sigur pentru a garanta securitatea zonei’, a subliniat secretarul general al ONU.

Rusia a declarat joi că exploatarea centralei din Zaporojie ar putea fi suspendată dacă atacurile pe care Moscova le atribuie forţelor Kievului nu încetează.

Igor Kirillov, comandantul trupelor de apărare nucleară, biologică şi chimică a Rusiei, a declarat că Moscova ar putea studia posibilitatea închiderii reactoarelor 5 şi 6 ale centralei din Zaporojie.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Zilele Culturii Maghiare, în acest weekend, la Oradea

Publicat

in

De

O nouă ediţie a evenimentului Zilele Culturii Maghiare se va desfăşura în acest sfârşit de săptămână la Oradea, în Piaţa Unirii şi în Cetate.

”Weekend-ul acesta va fi dedicat comunităţii maghiare şi vor fi promovate tradiţiile, specificul şi istoria comună pe care le împărtăşim. Ediţia 2022 se desfăşoară pe parcursul a trei zile şi cuprinde activităţi dedicate întregii familii: muzică, dansuri cu specific maghiar, meşteri populari, bunătăţi culinare, food-trucks şi mult aşteptatele care alegorice”, se arată într-un comunicat al organizatorilor transmis AGERPRES.

Parada carelor alegorice are loc duminică pe străzile Oradiei şi va cuprinde 4 care: unul al oraşelor Oradea şi Debreţin, coroana Sfântului Ştefan, carul Teatrului Naţional Maghiar şi carul Centrului pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional Debreţin.

”Cu această ocazie, carul alegoric al oraşelor Oradea şi Debreţin simbolizează unul dintre detaliile clădirii iconice din Oradea – Cetatea Oradea. Totodată, face referire şi la relaţia dintre cele două oraşe prin ornamentele zoomorfe: a grifonilor şi păsării Phoenix. Sala cu Grifoni este una dintre cele mai frumoase săli ale cetăţii şi înfăţişează opt animale mitice. (…) Coroana Sfântului Ştefan este cea mai importantă relicvă naţională a maghiarilor. Conform însemnărilor regelui Sfântului Ştefan coroana simbolizează ţara, împărăţia, credinţa, biserica, calităţile domnitorului şi virtuţile acestuia”, precizează sursa citată.

Carul alegoric al Teatrului Naţional Maghiar va sărbători lumea teatrului şi artele spectacolului şi va face trimitere la Olimpiada de Teatru care are loc în 2023. „Întreaga lume este un teatru”, iar această lume va fi simbolizată prin Arca lui Noe, care salvează viitorul, spun organizatorii.

Centrul pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional Debreţin militează pentru dezvoltarea tehnologică, viitor verde şi protecţia mediului. De aceea, compoziţia cu flori din această ediţie va conţine 11 albine, care simbolizează actorii importanţi ai ecosistemului şi totodată importanţa protejării acestora, mai arată sursa citată.

Organizatori sunt Asociaţia pentru promovarea turismului din Oradea şi regiune (Visit Oradea) şi Primăria Municipiului Oradea.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend