Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Cu Udrea `captivă` la bulgari CAB reia judecata în mega-dosarul Hidroelectrica – Instanța verifică îndeplinirea OEA și dacă o poate audia pe aceasta

Publicat

in

Curtea de Apel București reia, marți, discuțiile în dosarul de mare corupție al fostului ministru Elena Udrea, privind modalitatea de încasare a unor sume de bani pentru partid de la omul de afaceri din Energie, Bogdan Buzăianu, pe fondul tunului politic pus pe compania acestuia, Energy Holding.

La termenul de marți al procesului instanța va relua demersul de a o audia pe Elena Udrea, care în prezent este încarcerată în Bulgaria, țară în care a fost prinsă exact când încerca să fugă în Grecia, chiar la câteva ore după reactivarea efectelor deciziei definitive din dosarul Gala Bute.

Anterior instanța e emis un ordin european de anchetă pentru care însă nu a primit detalii la termenul anterior, din 9 mai, și a decis continuarea lui în speranța că se va putea crea legătura directă între instanțe pentru audierea fostului demnitar prin videoconferință.

Este de amintit că fostul ministru Udrea a solicitat la finalul administrării probelor anchetatorilor DNA în acest dosar să fie audiată, cerere ce face parte din arsenalul inculpatului privind dreptul la apărare.

Pe parcursul procesului magistratul de la CAB i-a oferit în repetate rânduri posibilitatea Elenei Udrea de a da o declarație dar aceasta a arătat mereu că dorește să uzeze de acest drept după administrarea tuturor probelor testimoniale.

Astfel, la acest moment cazul Hidroelectrica stă blocat în dreptul Eleni Udrea de a da o declarație și în faptul că aceasta este „blocată„ în alt stat.

Curtea de Apel București a stabilit, în 9 mai, emiterea unui ordin european de anchetă în vederea îdentificării precise a locației în care se află încarcerată Elena Udrea pe teritoriul Bulgariei, pentru audierea acesteia prin videoconferință în mega-dosarul Hidroelectrica.

La termenul respectiv al acestui mare proces de corupție în care Elena Udrea urma să fie audiată în calitatea sa de inculpat instanța a constatat că Tribunalul București,  instanța de la care a solicitat informații cu privire la localizarea persoanei condamnate Elena Udrea a arătat că nu are date concludente.

Mai precis, Tribunalul București este instanța de executare în cazul sentinței definitive a ICCJ din dosarul Gala Bute în care Elena Udrea a rămas cu cei șase ani de închisoare cu executare.

Astfel, Tribunalul este instanța care trebuie să pună în executare acea deciziei definitivă a ICCJ și de asemenea instanța care primește datele operative privind executarea efectivă a încarcerării.

Sechestre menținute

La finalul lunii martie judecătorul care are în analiză dosarul Hidroelectrica a verificat din oficiu starea sechestrelor puse de procurorii DNA în dosar și a stabilit că există în continuare motivele și temeiurile pentru care acestea au fost luate.

Astfel sechestrele puse pe bunurile fostului ministru în acest caz au fost menținute.

„În temeiul art.2502 Cod de procedură penală, menţine măsura asiguratorie a popririi luată fa?ă de inculpata UDREA ELENA-GABRIELA prin ordonanța din 15.12.2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, Secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție ?i măsura sechestrului asigurator instituită fa?ă de aceea?i inculpată prin încheierea din data de 01.10.2018, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară al Cur?ii de Apel Bucure?ti, în dosarul nr.9725/2/2017/a1, definitivă prin încheierea nr.902 din 15.11.2018 a unui Complet de cameră preliminară din cadrul Înaltei Cur?i de Casa?ie ?i Justi?ie – Sec?ia Penală. În temeiul art.275 alin.3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Executorie. Cu drept de contestaţie în 48 de ore de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică”, se arată în minuta Curții.

Dosar blocat la final

Dosarul Hidroelectrica, în care fostul demnitar este judecat pentru modalitatea în care o sumă de aproape patru milioane de dolari ar fi ajuns la PDL în perioada în care liderii formațiunii atacau contractele dintre stat și compania Energy Holding a afaceristului Bogdan Buzăianu este aproape de final.

În acest dosar judecătorul de caz a stabilit audierea Elenei Udrea după care urmau peldoariile finale înainte de rîmânearea în pronunțare.

„Afacerea” Hidroelectica

Curtea de Apel București a respins, luni, din scaun, o serie de solicitări făcute de apărarea Elenei Udrea, în apropierea finalului procesului de mare corupție în care este judecată privind modalitatea în care ar fi ajuns la partid o geantă cu bani pentru încetarea „demonizării„ în spațiul public a contractelor Hidroelectrica cu firma omului de afaceri Bogdan Buzăianu.

Concret, judecata se află spre final, după ce instanța a epuizat de audiat toți martorii acuzării dar și pe cei ai apărării,

Astfel, avocații Elenei Udrea au cerut la termenul de luni al procesului punerea la dispoziție a mai multor sesiuni audio -video înregistrate ale unora dintre martorii acoperiți ai procurorilor DNA, precum omul de afaceri Buzăianu sau șefa contabilității acestuia, Lavinia Țicu, dar și astfel de sesiuni audio-video ale declarațiilor unor martori ce nu au fost conspirați vreodată în dosar, din sfera politică.

Astfel, Elena Udrea ar fi vrut să dețină înregistrările audio-video cu declarațiile de martori date la DNA de Sulfina Sarbu, Gheorghe Răzvan Murgeanu, Gheorghe Flutur, Emil Boc sau Ioan Oltean.

„Aceste declarații înregistrate video nu ne-au fost înmânate”, au insistat avocații.

Procurorul DNA prezent la ședință s-a opus administrării acestor probe, care se află la ofițerul însărcinat cu documentele clasificate ale dosarului. Acesta a explicat instanței de judecată că instanța a ridicat deja identitățile protejate ale martorilor acoperiți, aceștia au fost audiați în mod public în instanță, momente la care apărarea Elenei Udrea a luat contact direct cu ei punând întrebări și confruntându-i, astfel că deținerea efectivă a declarațiilor lor nu este necesară și nici utilă.

De asemenea DNA a explicat că declarațiile demnitarilor solicitate de apărarea fostului ministru Udrea de asemenea nu se impune pentru că declarațiile lor scrie sunt la dosarul cauzei și sunt publice.

Instanța a respins scurt cererile avocaților și a atras atenția ca Elena Udrea să fie pregătită în 14 martie să dea declarația de inculpat în dosar, aceasta fiind una dintre ultimele etape înainte de pledoariile finale din proces.

După ce instanța a respins probele, unul dintre avocații Elenei Udrea, Veronel Rădulescu, a insistat că este deținător de certificat ORNISS, act necesar studierii sau deținerii actelor clasificate, și a cerut instanței să îi permită accesul la probele audio-video invocate.

Instanța l-a lămurit pe avocat că s-a pronunțat deja cu privire la cererea sa privind respectivele probe audio-video și că o altă procedură la care acesta poate apela este cea strict administrativă, respectiv o cerere la ofițerul de informații al instanței.

Audieri pe bandă rulantă

Până la acest moment Curtea a audiat zeci de martori ai DNA, inclusiv pe cei care în timpul anchetei de amploare a procurorilor anticorupție au avut identitate protejată la solicitarea anchetatorilor.

În acest dosar de mare corupție, Elena Udrea, membru al Guvernului la data faptelor, este judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și spălare a banilor.

Alături de ea este judecat și Dan Cătălin Andronic, om de afaceri pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă.

În rechizitoriul transmis judecătorilor Curții procurorii DNA notau că în cursul anului 2011, inculpata Udrea Elena Gabriela a acceptat promisiunea făcută de un om de afaceri, prin intermediari, de a primi suma de 5.000.000 USD.

Banii ar fi fost primiți de fostul demnitar din Guvern pentru a-și exercita influența asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei și a celor din cadrul SC Hidroelectrica SA, în vederea menținerii, în condițiile deja negociate (preț și cantitate de energie furnizată), contractele pe care societatea omului de afaceri Bogdan Buzăianu le încheiase cu SC Hidroelectrica SA.

Din suma promisă, inculpata a primit, în noiembrie 2011, în scopul arătat, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar și o creanță de 900.000 de euro; creanța reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terț și care era garantată cu părți sociale ale unei societăți comerciale care deținea două publicații.

Pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanței de 900.000 euro (care i-ar fi conferit pe cale de consecință și puterea de a influența activitatea societății cu activitate media), Udrea Elena Gabriela a preluat creanța de la firma controlată de omul de afaceri, prin interpunerea unei alte firme paravan, aparținând unei cunoștințe.

Cu ocazia audierii sale ca martor, inculpatul Dan Cătălin Andronic a făcut afirmații mincinoase, cu privire la aspectele esențiale ale cauzei. De exemplu, Dan Cătălin Andronic a declarat mincinos:

– că nu a avut cunoștință de împrejurarea că Elena Gabriela Udrea este beneficiara reală a creanței amintite, care i-ar fi permis acesteia să controleze societatea media, să dobândească părți sociale, să se implice în politica editorială a unui cotidian deținut de această societate;

– că îi comunica Elenei Udrea date privind situația financiară a cotidianului deținut de societatea media și indicatori de performanță, doar pentru a se lăuda, pentru a o încunoștința că publicației îi „merge bine”;

– că nu i-a cerut Elenei Udrea acordul pentru a publica anumite articole, ci doar s-a consultat cu aceasta pentru a „verifica veridicitatea” informațiilor obținute.

Separat, față de inculpatul Budeanu Radu Ioan s-au continuat cercetările iar finalmente anchetatorii au încheiat cu acesta un acord de recunoaștere a vinovăției.

Acordul a fost aprobat și de către judecătorul Tribunalului București, investit cu analizarea sa, astfel că afaceristul a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la trafic de influenţă în dosarul Hidroelectrica.

Este de menționat că DNA nu a dat publicității informația privind încheierea acestuia acord de recunoaștere a vinovăției, motivul fiind Ghidul de Bune Practici dintre Mass-Media și sistemul judiciare revizuit de Consiliul Superior al Magistraturii.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Marius Dunca, PSD Brașov: ITI Țara Făgărașului va reduce decalajele de dezvoltare. Țintim o alocare de 600 de milioane de euro

Publicat

in

De

Președintele PSD Brașov, senatorul Marius Dunca, laudă efortul celor 33 de unități administrativ – teritoriale din judeţele Braşov și Sibiu de a accesa peste 600 de milioane de euro fonduri europene, în regim descentralizat, prin intermediul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ITI Microregiunea Țara Făgărașului.

Prezent la lansarea națională a Strategiei de dezvoltare durabilă a Microregiunii Țara Făgărașului 2030, eveniment ce a avut loc marti, 28 iunie la Palatul Parlamentului, Marius Dunca a subliniat că modelul aplicat în cadrul ADI ITI Țara Făgărașului va reduce decalajele de dezvoltare ale comunităților din județul Brașov și va permite dezvoltarea economică și socială a acestora, utilizând fondurile europene.

“Ca brașovean sunt mândru că astăzi am participat la concretizarea unui proiect care aduce mai aproape de locuitorii județului Brașov posibilități de dezvoltare și de atragere a fondurilor europene, în interiorul a ceea ce deja este recunoscută ca fiind Țara Făgărașului. O zonă de o frumusețe extraordinară, cu un patrimoniu natural, cultural și istoric de valoare remarcabilă, are șansa astăzi de a se promova, de a crește sănătos, de a conserva valorile și bogățiile unice la nivel național și european, prin utilizarea banilor europeni. Țara Făgărașului are o suprafață de peste 3330 kmp și este locul în care trăiesc peste 146.000 de oameni pentru care se deschid numeroase oportunități”, a declarat Președintele PSD Brașov, Marius Dunca.

La evenimentul de la Palatul Prlamentului au participat Marcel Ciolacu, Președintele Camerei Deputaților, Marcel Boloș, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, precum și Roxana Mînzatu, Secretar de Stat la Cancelaria Primului Ministru, inițiatoarea legii 176 din 2020 care prevede finanţarea cu fonduri europene a dezvoltării integrate în microregiunea Făgăraş.

“Finanțarea dezvoltării microregiunii Făgăraș este posibilă datorită eforturilor de peste 3 ani depuse de Roxana Mînzatu, în calitate de deputat și datorită muncii primarilor și reprezentanților administrației publice locale din cele 33 de unități administrative. Îmi doresc ca următorii 7 ani să aducă în județul Brașov dezvoltare și condiții de viață mai bune pentru oameni, să aducă oportunități celor ce doresc să se dezvolte, să creeze locuri de muncă și să îmbunătățească viața cetățenilor sub toate aspectele ei. Vom reuși să facem acest lucru cu ajutorul fondurilor europene, prin proiecte orientate către oameni și cu obiectivul concret de a genera plus valoare pentru o zonă unică din inima României”, a mai subliniat Marius Dunca.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Sondaj INSCOP: Majoritatea românilor consideră că o duceau mai bine în comunism

Publicat

in

De

Majoritatea românilor consideră că situaţia ţării este mai rea acum decât în urmă cu peste 30 de ani, însă majoritatea tinerilor de 18-29 de ani crede că situaţia ţării este mai bună acum, potrivit sondajului de opinie intitulat „Agenda România 2050. O conversaţie despre viitorul României – Ediţia I”, realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group.

Întrebaţi ce cred despre situaţia generală din România, comparativ cu cea de acum 30 de ani, 54% dintre respondenţi spun că este mai rea, 35,6% că este mai bună, 8,5% că este la fel, iar 1,9% nu răspund.

Pe de altă parte, peste 43% dintre români este de părere că situaţia generală a României va fi mai bună peste aproape 30 de ani, în 2050 (57% dintre tinerii de 18-29 de ani cred că situaţia ţării va fi mai bună în 2050), 14,3% că va fi la fel, iar 34,5% că va fi mai proastă decât cea din prezent. Ponderea non-răspunsurilor este de 7,7%.

Conform sondajului, cei care cred într-un procent semnificativ mai ridicat decât media că situaţia în România este mai bună decât în 1989 sunt: tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară, gulerele albe şi persoanele care declară că veniturile lunare le permit să aibă tot ce le trebuie fără să se restrângă de la nimic.

Persoanele cu venituri care nu le ajung nici pentru strictul necesar şi persoanele cu educaţie primară cred într-un procent semnificativ mai ridicat decât media că situaţia din România este mai rea decât în 1989.

În ceea ce priveşte Reforma administrativ teritorială, 60,7% dintre români cred că aceasta ar îmbunătăţi calitatea serviciilor publice din România, în timp ce 31,9% sunt de părerea contrarie, iar 7,4% nu ştiu sau nu pot aprecia.

În condiţiile în care reforma administrativ-teritorială ar putea cuprinde posibilitatea unificării/comasării unor localităţi, 60,8% dintre respondenţi consideră că reforma administrativ teritorială ar putea îmbunătăţi calitatea serviciilor publice din România, 35,3% sunt de părerea contrarie, iar 3,9% nu ştiu sau nu pot aprecia.

59,9% dintre respondenţi declară că ar avea o părere bună despre posibilitatea înfiinţării unor regiuni care să reunească mai multe judeţe, 34,4% că ar avea o părere proastă, iar 5,8% nu ştiu sau nu răspund.

Nu sunt variaţii semnificative pe categorii socio-demografice în ceea ce îi priveşte pe cei care consideră că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăţi calitatea serviciilor publice din România. Locuitorii Capitalei şi ai regiunii Bucureşti Ilfov sunt cele mai sceptice categorii socio-demografice faţă de ideea că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăţi calitatea serviciilor publice din România.

Tinerii sub 30 de ani tind să aibă o părere bună despre posibilitatea înfiinţării unor regiuni care să reunească mai multe judeţe într-o măsură mai mare decât restul populaţiei. Cele mai ridicate procente de respondenţi care declară că ar avea o părere proastă despre posibilitatea înfiinţării unor regiuni care să reunească mai multe judeţe se înregistrează în rândul inactivilor pasivi şi ai celor care nu au cont pe reţele sociale.

Sondajul de opinie „Agenda România 2050. O conversaţie despre viitorul României – Ediţia I” a fost realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de mediul privat şi având drept parteneri academici Universitatea Babes Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea Bucureşti, Universitatea Politehnică Bucureşti, Universitatea de Vest din Timişoara şi Universitatea de Medicină şi Farmacie Grigore T. Popa din Iaşi.

Datele au fost culese în perioada 23 mai – 14 iunie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eşantion simplu, stratificat de 1.500 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2.53 %, la un grad de încredere de 95%.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend