Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

CTP: ‘Ce a făcut Putin a fost un gest natural, de a ataca Ucraina, pentru că simte lucrul ăsta ca orice dictator. Simte că are nevoie de violență, are nevoie de război pentru a perpetua acea structură monstruoasă din URSS’

Publicat

in

În invazia decisă de Vladimir Putin în Ucraina trebuie văzut un fenomen mai amplu, de mai mare anvergură: o criză a celor 250 de ani de democrație și o fascinație pentru dictatură, care apare la oameni din mai multe țări de pe glob, inclusiv în România. Istoria e ciclică, spune gazetarul Cristian Tudor Popescu. „Dacă ar fi să mă întorc acum înainte de 89, la viața dinainte de 89, nu văd cum aș supraviețui”, a mărturisit CTP la Digi24.

„Nu este vorba numai de Ucraina, de atacarea Ucrainei. Este vorba de faptul că acum 250 de ani singura formă de conducere a unui stat în lume era monarhia. Odată cu Revoluția Americană și apoi Revoluția Franceză a apărut această idee de democrație, de conducere de mai mulți, nu de o singură persoană.  Istoria este ciclică, ea nu are un vector care să meargă spre progres, spre viitor, în zbor, așa, cu pantă ascendentă, liniară, eventual. Nu. Istoria este neliniară, convulsivă și ciclică. Și după 250 de ani, apare acum tentația, opțiunea pentru oameni să se întoarcă la modul de viață în dictatură.

„Mai bine trăim cu un ins care dă ordine”

În oamenii din Rusia, din China, din Coreea de Nord, din America, din Statele Unite ale Americii, din toate țările de pe glob, a încolțit acum această idee: dar nu e mai bine, domnule, în dictatură? Uite că democrația asta e haos cu ea, aduce, creează atâtea probleme, prea multă libertate! Apar ăștia, LGBT-ul, apar tot felul de personaje din astea dubioase care își cer drepturile în libertate.

Se întâmplă, iată, în democrație, ca 18 sau 19 oameni să fie împușcați ca iepurii, acum, de către un adolescent cu arma automată, în Statele Unite. Și sunt mii de oameni care mor ca într-un război civil în Statele Unite, în fiecare an, fiind împușcați cu armamentul ăsta. (…) Deci, asta înseamnă democrație, înseamnă libertate, iată, și asta înseamnă! Și atunci, unii oameni de pe pământul ăsta spun: nu mai vreau să trăiesc în democrație, că e prea mare haos, că poate să facă fiecare ce vrea și prea mulți au libertate. Mai bine să trăim cu un ins acolo, care dă un decret, dă ordine, se face într-un fel, toată lumea, ne duce cu rândul la masă pe toți și ne simțim foarte bine.

Un episod din „Războiul lumilor”

Mi-amintesc de „Războiul lumilor” al lui H. G. Wells. E o secvență acolo, un fragment în roman, când naratorul descoperă cum marțienii, care
invadaseră Pământul, își făcuseră o rezervație de oameni pentru consum. Se hrăneau cu sângele oamenilor. Așa cum noi facem o fermă zootehnică, de vaci pe care să le tăiem, așa-și făcuseră ei acolo o fermă de oameni. Fuseseră prinși. Erau ținuți acolo, li se dădea de mâncare, că aveau nevoie de ei să fie grași, frumoși, la momentul respectiv.

Le extrăgeau sângele și după aia îi aruncau ca pe niște coji de semințe. Și naratorul îi spune unuia de acolo: haideți să fugim, nu se poate să stăm așa, să așteptăm aici, să vină ăștia să scoată sângele din noi. La care ăla spune: știi, înainte să fiu aici, sufeream de foame, stăteam la Londra și sufeream de foame. Acum, măcar nu sufăr de foame. Inși care preferau să stea acolo, li se dădea tainul și așteptau să se scoată sângele din ei.

Există mulți oameni în acest moment pe planetă care doresc să trăiască într-o societate din asta în care nu au nevoie de libertate, libertate de exprimare: să fie ordine, să facă toată lumea ce spune șeful cel mare și unic și așa suntem mai fericiți. E clar că opțiunea asta adună niște state mari la un loc, cu populație și teritoriu mari.

Iată, acum, China și Rusia tocmai s-au opus în Consiliul de Securitate al ONU la votarea unor sancțiuni pentru Coreea de Nord, care încearcă rachete balistice, face teste cu rachete balistice și care are ogive nucleare. Au spus China și Rusia; „nu”, veto, nu se dă nicio sancțiune împotriva Coreei de Nord! Deci, vedeți cum sunt grupate lucrurile. Și așa vor fi ani mulți de acum înainte”, a explicat Cristian Tudor Popescu.

„Sunt mulți pe net. Mă înspăimântă”

Și în România este în creștere numărul celor care și-ar dori mai degrabă ceea ce descriați? a fost întrebat CTP.

Cristian Tudor Popescu: „Nu vreau să fac o afirmație cantitativă aici, nu vreau, pentru că n-am dreptul să spun asta. Sunt. Sunt destui. Îi văd eu, mulți, mulți, pe net. Mulți. Mă înspăimântă. N-aș fi crezut niciodată că sunt atât de mulți. Dar nu vreau să spun cu asta că sunt la fel de mulți și în țară, proporțional pe cât îi văd eu pe net.

Deci, oameni care gândesc exact așa: foarte bine, să fie ordine, să fie un singur partid, un singur om, ce atâta ne încurcăm cu toți ăștia care fură, care iau șpagă, care fac trafic de influență pe spinarea noastră și așa mai departe, cu toți politicienii ăștia corupți! Nu, domnule, mai bine să fie dictatură, că acolo nu mai e corupție! Așa gândesc aceste biete ființe. Da, din păcate, sunt și tineri, dar cu siguranță lucrurile astea le-au învățat de la cineva. În formarea lor au avut niște persoane adulte care să-i învețe lucrurile astea.

Violența, componentă necesară a dictaturii

Încă ceva – dictatura, spre deosebire de democrație, se asociază în mod ineluctabil cu violența. Dictatura înseamnă război, mai devreme sau mai târziu. Uitați-vă la istorie și o să vedeți că pentru a exista, dictaturile au nevoie de război. Fie război civil, în interior, chiar nedeclarat, adică hăituirea opozanților prin orice mijloace, fie război în exterior. Dar trebuie să fie violență, să fie confruntare armată pentru ca o dictatură să supraviețuiască. Ea nu poate supraviețui în absența violenței. Deci, ce a făcut Putin a fost un gest natural, de a ataca Ucraina, pentru că simte lucrul ăsta ca orice dictator. Simte că are nevoie de violență, are nevoie de război pentru a perpetua acea structură monstruoasă din URSS. 

România este democrație tânără, de 30 de ani, dar e o democrație. Sigur, se pot spune atâtea despre neajunsurile, despre metehnele și tarele democrației noastre, dar e o democrație, putem vorbi, încă mai putem vorbi, putem să ne exprimăm liber, încă mai putem vota. Au loc alegeri libere în România. Astea sunt lucruri extraordinare. Eu n-aș mai putea trăi fără ele. Dacă ar fi să mă întorc acum, înainte de 89, la viața dinainte de 89, nu văd cum aș supraviețui. Cum aș putea să mai trăiesc?”, conform digi24.ro

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

ACTUAL

Nicoleta Cârciumaru, propusă preşedinte interimar de Ministrul Finanțelor, la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

Publicat

in

Nicoleta Cîrciumaru a fost propusă de Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, în funcţia de preşedinte interimar al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

„Eficientizarea colectării taxelor şi recuperarea întârzierilor sunt strict necesare pentru consolidarea bugetară. Astăzi s-au luat deciziile necesare pentru ca lucrurile să intre în normalitate. Am propus prim-ministrului numirea în funcţia de preşedinte interimar al ANAF a doamnei Nicoleta Cîrciumaru şi încetarea mandatului preşedintelui AVR, alături de numirea unui nou preşedinte”, a scris marţi pe Facebook ministrul Finanţelor.

Potrivit acestuia, pentru primele 5 luni ale anului 2023, contribuabilii au declarat impozite şi taxe în valoare de 159,3 miliarde lei, în contextul în care programarea bugetară estima încasări de doar 156,9 miliarde lei.

În condiţiile în care contribuabilii români au declarat că au de plată cu 2,4 miliarde lei mai mult decât s-a estimat în programare, sumele încasate efectiv de ANAF au fost cu 8,9 miliarde lei mai mici faţă de program şi cu 11,3 miliarde lei mai mici faţă de ce s-a declarat, a subliniat şeful de la Finanţe.

„Aceşti bani erau şi sunt imperios necesari României, nu numai pentru procesul de consolidare bugetară, dar mai ales pentru a asigura resursele necesare realizării investiţiilor şi acordării stimulentelor economice şi sociale angajate prin buget şi, în egală măsură, pentru a găsi soluţii suplimentare în vederea compensării erodării puterii de cumpărare suferite de cetăţenii şi companiile româneşti. Salut deciziile şi declaraţiile de astăzi ale prim-ministrului Nicolae Ciucă.

Eficienţa sistemului de colectare trebuie să crească pentru că oamenii aşteaptă de la noi resursele necesare implementării unor politici publice care să contribuie la creşterea calităţii vieţii lor. În acest context, îi urez succes noului preşedinte al ANAF care are misiunea de a recupera întârzierile şi de a asigura o colectare eficientă, însoţită de măsuri concrete de combatere a evaziunii fiscale şi a fraudei”, a mai precizat Adrian Câciu.

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Lucian Heiuş, a demisionat luni din funcţie. Ulterior, în cursul zilei de marţi, premierul Nicolae Ciucă a anunţat că l-a demis pe şeful Autorităţii Naţionale a Vămilor şi că a luat act de demisiile şefilor ANAF şi Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, subliniind că este nevoie de un sistem de colectare mai eficient, prin care bugetul să aibă resursele necesare politicilor publice aşteptate de cetăţeni.

În prezent, Nicoleta-Mioara Cîrciumaru este vicepreşedinte la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, coordonator al activităţii de colectare a veniturilor bugetare, transmite AGERPRES

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Profesorii bat la ușa fostului coleg! Au plecat în marș către Palatul Cotroceni, să se vadă cu Klaus Iohannis

Publicat

in

Mii de profesori au părăsit Piața Victoriei și se îndreaptă către Palatul Cotroceni, pentru a protesta la porțile președintelui Klaus Iohannis.

Negocierile cu Guvernul României au eșuat, astfel că protestatarii strânți în Piața Victoriei au plecat să se întâlnească cu președintele Klaus Iohannis.

De altfel, din informațiile apărute în spațiul public, președintele Iohannis îi va primi pe profesori, să discute despre majorarea salarială.

„Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu reprezentanții liderilor sindicatelor din Educație. În cadrul dialogului, la care a participat și ministrul Educației, doamna Ligia Deca, au fost prezentate măsurile propuse privind majorarea veniturilor personalului din Învățământ.

În privința majorărilor salariale solicitate în cadrul noii grile din viitoarea Lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice, premierul Nicolae-Ionel Ciucă a prezentat garanțiile privind confirmarea utilizării ca reper pentru salariul debutantului pentru baza grilei de salarizare din învățământ la nivelul salariului mediu brut pe economie. Astfel, la nivelul coaliției de guvernare, așa cum a fost deja convenit și ulterior prezentat luni, 29 mai a.c., în cadrul întâlnirii liderilor coaliției cu reprezentanții sindicatelor din educație, va fi asumat un acord în acest sens, iar la nivelul Guvernului va fi adoptat un Memorandum ce va fi publicat în Monitorul Oficial al României.

În privința solicitărilor privind majorarea veniturilor din Educație, până la intrarea în vigoare a noii grile, în condițiile în care deja prin măsurile luate la nivelul acestui Guvern toate veniturile personalului din Educație au ajuns la maximul din grilă, au fost consolidate asigurările privind resursele necesare pentru alocarea de sume tranzitorii, astfel încât fiecărui angajat dintre cei aproape 270.000 din categoria personalului didactic și didactic auxiliar să fie alocat un venit net de 4.000 de lei, în două tranșe, începând cu luna iunie, iar celor 65.000 din categoria personalului nedidactic un venit net de 1.500 lei, în două tranșe, începând cu luna iunie.

Aceste măsuri asumate la nivelul Guvernului vin în completarea alocărilor bugetare deja implementate de către actualul Executiv privind majorarea la maximul grilelor prevăzute de Legea 153/2017 întregului personal din Educație, alături de investițiile în infrastructura sistemului de învățământ”, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend