Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

CSALB: Timpul mediu în care se soluţionează o negociere dintre un consumator şi o bancă a scăzut la 33 de zile în 2021

Publicat

in

Timpul mediu în care se soluţionează o negociere dintre un consumator şi o bancă în cadrul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a scăzut la 33 de zile în 2021, conform news.ro.

”Timpul mediu în care se soluţionează o negociere dintre un consumator şi o bancă în cadrul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a scăzut la 33 de zile în 2021. Practic, conciliatorii au ajuns la o rezolvare a problemelor semnalate de consumatori cu 40% mai rapid faţă de anii precedenţi. Eficienţa concilierii vine şi din experienţa pe care au dobândit-o conciliatorii Centrului. În martie 2022, Camelia Popa, Roxana Mustăţea şi Septimiu Stoica au depăşit numărul de 200 de negocieri în cadrul CSALB”, arată Centrul.

Totodată şi timpul mediu de redactare a unei cereri cu ajutorul aplicaţiei de pe site-ul CSALB s-a redus cu aproape 1 minut.

Timpul mediu de soluţionare a unui dosar de conciliere în 2021 a fost de 33 de zile, faţă de 59 de zile în 2021 şi 55 de zile în 2019. Timpul scurt în care se ajunge la o soluţie în cadrul unei negocieri vine pe fondul eficienţei în negociere: anul trecut, aproximativ 9 din 10 negocieri între consumatori şi bănci s-au încheiat cu împăcarea părţilor şi cu acceptarea soluţiilor propuse de conciliatorii CSALB.

În 473 de negocieri părţile s-au împăcat şi doar în 71 de negocieri una dintre părţi a refuzat soluţiile propuse de conciliatorii Centrului (în anul 2021, în doar 8 situaţii una dintre părţi s-a retras din negociere, în comparaţie cu anul 2020, când au existat 36 de astfel de situaţii).

Camelia Popa a condus până acum 205 negocieri în cadrul CSALB. Dintre concilierile desfăşurate în 2021 are cel mai mare procent de negocieri încheiate cu împăcarea părţilor (92%). Timpul mediu de soluţionare a concilierilor conduse de Camelia Popa a fost, de asemenea, cel mai scurt: 20 de zile, în medie, pentru o negociere.

„În cei şase ani de conciliere a relaţiei consumatori-bănci, am observat o evoluţie atât în cazul consumatorilor, cât şi din punctul de vedere al modului în care băncile abordează relaţia cu consumatorii. Ambele părţi au devenit mai maleabile, a crescut încrederea în conciliatori, iar băncile şi-au îmbunătăţit şi extins echipele de negociere. Au apărut în echipele care lucrează direct cu CSALB specialişti în aspecte comerciale, juridice şi chiar persoane cu o putere de decizie mai mare decât în primii ani de la înfiinţarea CSALB. Băncile au abandonat poziţia rigidă, fundamentată doar pe clauzele din contract. În prezent, evoluţia se vede prin propunerea mai multor soluţii pentru un consumator. Aş recomanda o continuă exersare a compromisului în negociere, pentru că doar compromisul şi renunţarea la o parte din pretenţiile iniţiale pot duce la o împăcare. Fiecare parte trebuie să privească cu un ochi la rezultatul pe care şi-l doreşte, şi celălalt ochi să fie deschis pentru a analiza mai multe soluţii care pot apărea din negociere. În prezent, chiar şi consumatorii propun soluţii, sunt mult mai documentaţi”, spune Camelia Popa, conciliator CSALB.

Septimiu Stoica este preşedintele Bursei Române de Mărfuri şi a fost la conducerea Bursei de Valori din Bucureşti. A fost profesor universitar în toate domeniile în care a activat: de la automatizări, la Drept. În cadrul CSALB a condus 202 de negocieri dintre consumatori şi bănci, iar anul trecut 85% dintre concilierile în care a fost implicat s-au încheiat cu împăcarea părţilor. Septimiu Stoica a înregistrat în 2021 un timp mediu de soluţionare a unei negocieri de 25 de zile.

„După mai mult de 200 de negocieri în care am ascultat părţile şi am încercat să propun soluţii pe care atât consumatorii, cât şi băncile să le considere avantajoase, pot spune că observ cum instituţiile bancare au depăşit faza de negare de la început, iar consumatorii pe cea în care voiau să pedepsească banca sau o considerau exclusiv responsabilă pentru problemele invocate. Consumatorii sunt din ce în ce mai bine informaţi, au o înţelegere superioară a negocierii şi par să înţeleagă mai bine şi mecanismele bancare ale creditării. Încet, dar sigur, băncile au renunţat să mai abordeze în cadrul concilierii aspectele care ţin strict de litera legii şi de clauzele contractuale, iar acum sunt dedicate salvării relaţiei cu consumatorii nemulţumiţi. În plus, au renunţat la abordarea crispată de la începuturile concilierii bancare, în care urmau regulile unor instituţii pur profitabile şi au început să aibă şi responsabilităţi sociale, de educaţie financiară şi sprijinire a consumatorilor. Băncile par tot mai dispuse să fie chiar generoase, să faca gesturi semnificative pentru clienţii lor ajunşi în situaţii dificile. În continuarea acestei evoluţii, cred că băncile pot face pasul spre introducerea în contractele de credit a concilierii, însă nu doar din punct de vedere informativ faţă de existenţa CSALB, ci să preia din contractele comerciale clauza soluţionării eventualelor litigii în primul rând pe cale amiabilă”, spune Septimiu Stoica, conciliator CSALB.

Timpul de soluţionare a scăzut la o treime din limita maximă recomandată de Ordonanţa care stă la baza înfiinţării CSALB.

”Anul trecut această eficienţă s-a văzut în numărul de negocieri încheiate cu succes, dar şi în valoarea beneficiilor obţinute din negociere. Ne-am apropiat de 2 milioane de euro beneficii din negociere într-un singur an. Aceste rezultate se datorează în mare parte conciliatorilor CSALB care au devenit adevăraţi experţi în armonizarea opiniilor divergente. Conciliatorii au adus relaţia dintre consumatori şi bănci, de la neîncredere şi conflict, la dialog, continuarea relaţiilor contractuale şi stingerea multor procese din instanţă prin intermediul rezolvării conflictului pe cale amiabilă”, spune Alexandru Păunescu, membru în Colegiul de Coordonare al CSALB.

Timpul mediu de redactare a unei cereri prin intermediul aplicaţiei online de pe site-ul CSALB a fost în 2021 de doar 4 minute şi 14 secunde. Scăderea este de aproape un minut faţă de anul precedent (2020) când o cerere era completată pe site în 5 minute si 8 secunde. Reducerea timpului de redactare a cererii arată faptul că aplicaţia IT este mai accesibilă consumatorilor şi că aceştia sunt mai informaţi în legătură cu procedura concilierii, dar şi cu documentele care trebuie încărcate în cererea completată pe site-ul Centrului. O cerere are mai multe şanse să fie acceptată spre negociere de o bancă şi/sau un IFN dacă situaţia descrisă de consumator în cerere este însoţită de documente justificative relevante.

CSALB este o entitate înfiinţată ca urmare a unei Directive europene şi intermediază gratuit şi în mai puţin de trei luni negocierea dintre consumatori şi bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice judeţ al ţării pot trimite cereri către Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul CSALB. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialişti în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înţelegerea părţilor are puterea unei hotărâri în instanţă.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Comisar european: Prin stoparea funcționării centralelor nucleare, Germania s-a dat legată „de mâini și de picioare” Rusiei

Publicat

in

De

Comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a cerut sâmbătă, la postul de radio France Inter, guvernului german să „iasă din ideologie” și să prelungească cu „un an sau doi” funcționarea ultimelor trei centrale nucleare ale țării, care urmează să se închidă până la sfârșitul acestui an, potrivit AFP.

Centrala nucleara de la GrafenrheinfeldFoto: Wikipedia

Există tot mai multe apeluri pentru ca guvernul german să își reconsidere poziția cu privire la operarea centralelor nucleare rămase în țară, deoarece se confruntă cu riscul de întrerupere a energiei pe măsură ce livrările de gaz rusesc sunt reduse treptat.

„În Germania mai există încă trei centrale nucleare în funcțiune, care asigură 25% din consumul de electricitate. În loc să decidem să le întrerupem la sfârșitul anului, așa cum prevăd acordurile de coaliție, putem spune că le vom prelungi funcționarea timp de unul sau doi ani pentru a rezolva această problemă”, a declarat Breton.

Potrivit comisarului francez, este esențial „să ne îndepărtăm de ideologie și să ne asigurăm că suntem conștienți de nevoile actuale, ținând cont de agenda verde (europeană), care este absolut esențială”.

Între „continuarea funcționării unei centrale nucleare timp de un an sau doi și redeschiderea centralelor pe cărbune, în calitate de apărător fervent al pactului verde, știu ce prefer să aleg”, a declarat Breton.

Deși înțelege preocupările exprimate, fostul ministru a reamintit totuși că Germania s-a dat legată „de mâini și de picioare în fața Rusiei prin stoparea funcționării a 23 de centrale nucleare” în 2011, după dezastrul de la Fukushima.

Miercuri, guvernul german a respins încă o dată opțiunea de a prelungi funcționarea centralelor nucleare încă în funcțiune, „în principal din motive de siguranță”, potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului Mediului.

Dar subiectul provoacă tensiuni în cadrul coaliției de guvernare, ministrul de finanțe Christian Lindner făcând apel la „o dezbatere deschisă și non-ideologică” pe această temă.

Cu toate acestea, potrivit lui Markus Krebber, șeful celui mai mare grup energetic din Germania, RWA, discuțiile vin „prea târziu”, având în vedere dificultatea de a găsi rapid combustibilii necesari și problema controalelor de siguranță.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Daniel Funeriu cere intervenția poliției și dublarea salariilor profesorilor după dezastrul de la Evaluarea Națională

Publicat

in

De

Fostul ministru al Educației Daniel Funeriu cere mai multe măsuri urgente pentru ca elevii din România să poată avea acces la sisteme de educație de calitate.

„Văd doar patru măsuri care pot da rezultate pentru copiii de la țară:

1) mobilizarea autorităților locale, inclusiv poliția locală şi poliția, pentru şcolarizarea copiilor care nu sunt lăsați/sprijiniți de familii să meargă la şcoală. În paralel cu pedepsirea primăriilor care au abandon şcolar, prin tăierea banilor de la bugetul central. Când încurajarea nu funcționează, statul trebuie să aplice metode coercitive graduale.

2) Dublarea imediată a salariilor profesorilor buni (determinați prin testare (vrei dublare, dai test)) care predau în ruralul dificil.

3) Ducerea cât mai multor copii în şcolile cu rezultate din vecinătate. Estimez că 30% dintre copiii din ruralul dificil pot fi duşi către şcoli mai bune din apropiere.

4) Hrană de bună calitate, gratuită, în şcolile din rural.

E limpede că măsurile „moi” nu funcționează. E preferabil să fii înjurat pentru că eşti autoritar decât să ai pe conştiință milioane de copii cvasi-analfabeți.

Reacțiile aberante la remarcile mele recente la adresa părinților iresponsabili ilustrează clar că, pentru o semnificativă pătură socială, importanța educației şi mecanismele care duc la o educație acceptabilă nu sunt înțelese şi dorite de părinți. Rolul lor trebuie suplinit, şi nu doar de profesori, în sala de clasă.

Încă din 2013, când actuala generație de la EN intra în clasa pregătitoare, atrăgeam atenția că lipsesc la apelul şcolii vreo 30.000 de copii. La EN lipsesc vreo 50.000. Dragă Stat Român: unde ne sunt aceşti copii?” , scrie Funeriu pe Facebook.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend