Conecteaza-te cu noi
(function (document, window) { var a, c = document.createElement("script"); c.id = "CleverCoreLoader48572"; c.src = "//scripts.cleverwebserver.com/9fa80e175795759b2749da4ab953784d.js"; c.async = !0; c.type = "text/javascript"; c.setAttribute("data-target", window.name); c.setAttribute("data-callback", "put-your-callback-macro-here"); try { a = parent.document.getElementsByTagName("script")[0] || document.getElementsByTagName("script")[0]; } catch (e) { a = !1; } a || (a = document.getElementsByTagName("head")[0] || document.getElementsByTagName("body")[0]); a.parentNode.insertBefore(c, a); })(document, window); ">

NATIONAL

Criza din Mali se acutizează: fostul președinte Boubacar Keita a murit la 76 de ani

Publicat

in

Fostul preşedinte malian Ibrahim Boubacar Keita, care a condus Mali între 2013 şi 2020, a murit duminică la domiciliul său din Bamako la vârsta de 76 de ani, relatează AFP, citând un membru al familiei. „Preşedintele IBK a murit în această dimineaţă, la ora 09.00 (GMT şi locală), la domiciliul său din Bamako”, a declarat pentru AFP un membru al familiei, relatează Agerpres.

Această informaţie a fost confirmată de mai mulţi membri ai familiei sale şi de anturajul său. Ibrahim Boubacar Keita, ales preşedinte al Mali în septembrie 2013, a fost înlăturat de la putere de militari în august 2020.

Cauza decesului nu a fost precizată.

Mali, deja afectat de o gravă criză de securitate şi politică după declanşarea unor insurecţii pentru obţinerea independenţei şi respectiv jihadistă în 2012, se confruntă de o săptămână şi cu puternice sancţiuni din partea CEDEAO (Comunitatea economică a statelor vest-africane).

Keita, care avea o orientare de stânga, a avut o ascensiune fulgerătoare în mandatul lui Alpha Oumar Konaré, primul preşedinte (1992-2000) din era democratică a Mali. El a fost prim-ministru între 1994 şi 2000.

Candidat fără succes în alegerile prezidenţiale din 2002, el şi-a luat revanşa ajungând în Palatul Koulouba, sediul preşedinţiei maliene de la Bamako, în 2013. El a fost reales în 2018 în faţa lui Soumaila Cissé, pe atunci lider al opoziţiei care a murit în decembrie 2020 de COVID-19.

Lovitura de stat care l-a înlăturat de la putere pe Keita în august 2020 a fost urmată de o a doua, în mai 2021. Junta condusă de colonelul Assimi Goita şi-a anunţat intenţia de a conduce ţara timp de mai mulţi ani, deşi anterior se angajase să organizeze pe 27 februarie alegeri prezidenţiale şi legislative pentru a permite revenirea civililor la putere.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

VIDEO Compozitorul Vangelis a murit la 79 de ani

Publicat

in

De

Vangelis, compozitorul grec a cărui muzică electronică captivantă pentru filmul „Chariots of Fire” a câștigat Oscarul, a murit la vârsta de 79 de ani, a anunțat joi presa din Atena, potrivit Reuters.

VangelisFoto: Imdb.com

Melodia de pe coloană sonoră a filmului „Chariots of Fire” a fost una dintre cele mai cunoscute piese muzicale ale anilor 1980.

Citând un anunț al biroului avocaților acestuia, ANA a spus că Vagelis a murit marți târziu, fără a preciza cauza morții.

Evangelos Odysseas Papathanassiou, care s-a născut în 1943 în Volos, a dezvoltat un interes timpuriu pentru muzică și a experimentat cu sunetele produse de lovirea de oale și tigăi sau de fixarea unor cuie, pahare și alte obiecte pe coardele pianului părinților săi.

Acesta a asimilat tonurile cântecelor populare grecești și ale muzicii corale creștine ortodoxe, dar nu avea o pregătire muzicală formală, despre care a spus mai târziu că i-a salvat simțul creativității.

După ce a început să cânte cu trupe rock locale, Vangelis a plecat la Paris la vârsta de 25 de ani, alăturându-se unui exod de tineri artiști în urma unei lovituri de stat din 1967 care a instalat o juntă militară în Grecia.

El a început să fie atras de sintetizatoarele electronice care i-a permis să creeze culorile melodice luxuriante care au devenit sunetul său specific.

În ciuda succesului pe scena europeană a „prog rock-ului” de la începutul anilor 1970, el s-a simțit inconfortabil din cauza așteptărilor de la un artist comercial și s-a retras în mare parte în studioul de înregistrări pe care și l-a creat pentru el în Londra.

Acolo a compus melodia pentru „Chariots of Fire”, povestea triumfului unui grup de atleți britanici la Jocurile Olimpice din 1924.

Vangelis a spus odată că melodia, care i-a adus un premiu Oscar și a stat în fruntea topurilor muzicale săptămâni întregi, a fost în parte un omagiu adus tatălui său, care fusese un atlet amator pasionat. Cu toate acestea, a respins enorma popularitate de care s-a bucurat melodia.

„Este doar o altă piesă muzicală”, a spus el într-un interviu.

Succesul melodiei „Chariots of Fire” a umbrit celelalte compoziții ale sale, dar a scris muzica și pentru alte filme importante, inclusiv „Missing”, regizat de compatriotul său Costa-Gavras, și thrillerul lui Ridley Scott „Blade Runner”.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Un grup de 19 cetăţeni turci, presupuşi membri ai reţelei Gulen, încearcă să obţină refugiu în Grecia

Publicat

in

De

Un grup de 19 cetăţeni turci încearcă să obţină refugiu în Grecia, unde au debarcat în cursul dimineţii de joi pe insula Elafonisos, a declarat agenţiei EFE un purtător de cuvânt al poliţiei elene.

Membrii acestui grup – 8 bărbaţi, 7 femei şi 4 minori – s-au prezentat drept susţinători ai lui Fethullah Gulen, clericul turc aflat în SUA şi acuzat de Ankara că s-a aflat în spatele loviturii de stat eşuate, din iulie 2016, împotriva preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, potrivit Agerpres.ro.

De la acea lovitură de stat mii de cetăţeni turci, inclusiv militari şi poliţişti, au cerut azil politic în Grecia şi în alte ţări europene pentru a scăpa de persecuţiile lansate de autorităţile turce împotriva membrilor reţelei lui Gulen.

Refugierea acestora în Grecia a tensionat relaţiile tradiţional încordate între Ankara şi Atena, iar Turcia s-a retras din acordul bilateral cu Grecia asupra gestionării crizei provocate de valul de migranţi veniţi din Orientul Mijlociu.

Noul incident survine într-un moment în care Erdogan motivează vetoul său împotriva admiterii Finlandei şi Suediei în NATO prin faptul că aceste două ţări adăpostesc ”terorişti”, referire la membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), la cei ai reţelei Gulen sau la miliţiile kurde din Siria.

Preşedintele Erdogan a insinuat că state membre ale NATO, precum SUA, Germania, Franţa şi Grecia, sprijină într-un fel sau altul aceste organizaţii.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend