Conecteaza-te cu noi
(function (document, window) { var a, c = document.createElement("script"); c.id = "CleverCoreLoader48572"; c.src = "//scripts.cleverwebserver.com/9fa80e175795759b2749da4ab953784d.js"; c.async = !0; c.type = "text/javascript"; c.setAttribute("data-target", window.name); c.setAttribute("data-callback", "put-your-callback-macro-here"); try { a = parent.document.getElementsByTagName("script")[0] || document.getElementsByTagName("script")[0]; } catch (e) { a = !1; } a || (a = document.getElementsByTagName("head")[0] || document.getElementsByTagName("body")[0]); a.parentNode.insertBefore(c, a); })(document, window); ">

NATIONAL

Cristian Pîrvulescu explică de ce România nu poate fi atacată de către Rusia, însă avertizează: ‘Ucraina ar putea fi supusă unui atac fără precedent’

Publicat

in

Vladimir Putin nu va ataca o țară membră NATO, dar Ucraina ar putea fi supusă unui atac fără precedent, consideră politologul Cristian Pîrvulescu. Rusia va declanșa fără îndoială atacul asupra Ucrainei, necunoscuta este cât de mult va pătrunde în teritoriul acestei țări. Este posibil ca incursiunea să vină dinspre trei direcții, inclusiv dinspre Belarus și Transnistria.

„Atacul pe care îl așteptăm e posibil să fie unul necruțător, un atac aerian și cu rachete. Mulți vorbesc despre tancuri, dar va fi probabil pregătit de un atac de război de secol XXI”, a spus politologul Cristian Pîrvulescu la Digi24.

În orice caz, Putin și-a pregătit planul de mulți ani și s-a folosit din plin de războiul hibrid pentru a dezbina unitatea UE și a NATO. Liderul de la Kremlin nu visează însă la refacerea URSS, ci a Imperiului Rus. Nu încape îndoială că va ataca Ucraina, pentru că altfel, el ar avea cel mai mult de pierdut, arată profesorul Pîrvulescu.

Dezbină și cucerește

Cristian Pîrvulescu: „Vladimir Putin nu a blufat, eu cred că această intervenție în Ucraina este pregătită minuțios de foarte multă vreme, de ani de zile, poate chiar de 14 ani, după summitul de la București, când Vladimir Putin a fost pus la curent cu posibila lărgire a NATO și a dat un răspuns foarte dur liderilor occidentali. Pe vremea aceea, președinte în România era Traian Băsescu, în Statele Unite – George W. Bush, în Franța – Nicolas Sarkozy. Cine își mai aduce aminte de ei? Între timp, garniturile s-au schimbat, dar Vladimir Putin este tot acolo. Era în aprilie 2008, cu o lună înainte de a preda președinția pentru patru ani lui Medvedev. Dar prim-ministru fiind, primul lucru pe care l-a făcut ca avertisment a fost să atace în vară Georgia, pregătindu-se să preia politic Ucraina. A preluat-o politic, în urma alegerilor, a urmat Maidanul – orientarea proeuropeană și pro-NATO a Ucrainei a devenit evidentă și în acel moment, lucrurile pentru Putin au devenit clare: singura soluție, intervenția militară. Prima, în timpul unei Olimpiade, dacă vă aduceți aminte, de iarnă, de la Soci, în 2014, a fost intervenția din Crimeea, a fost ocupată Crimeea.

Între timp, a așteptat o oportunitate, a încercat să schimbe raportul de forțe cu Statele Unite – de unde intervenția în alegerile din 2016 și sprijinul indirect pentru Donald Trump -, apoi intervenția în favoarea Brexitului pentru a slăbi aliații occidentali, relațiile cu Turcia în interiorul NATO, în Uniunea Europeană relațiile cu Ungaria, toate lucrurile astea i-au creat posibilitatea de a interveni.

Acum, cere lucruri imposibile, inclusiv după reuniunea de vineri de la Geneva, el cere de fapt retragerea trupelor americane și a sprijinului din Bulgaria și cere un răspuns scris, care va veni într-o săpătămână maximum. Deci, situația rămâne în contiuare tensionată și nimeni nu poate să răspundă pozitiv cererilor lui Putin.

Putin bagă bățul prin gard și  în România

Pe de altă parte, a încercat să dezorganizeze inclusiv aliații din zona aceasta a NATO, pentru că SUA și NATO au dorit să aducă trupe în Bulgaria, România și Slovacia. În Bulgaria, a destabilizat viața politică, iar noul guvern era cât pe ce să pice în momentul în care s-a pus problema, în urmă cu două săptămâni, în mod oficial, a aducerii a 5.500 de militari americani.

În Slovacia, Parlamentul a votat deja împotrivă, deci România rămânea singura țară în care acest lucru se întâmpla, în care nu existau curente puternice îndreptate împotriva prezenței americane – și mai nou, franceze, pentru că a spus asta Emmanuel Macron în discursul de la Strasbourg de marți.

Ei bine, și aici am impresia că se încearcă destabilizare în  momentul de față printr-o serie întreagă de scandaluri – și nu discut de ceea ce știm cu toții, despre războiul hibrid și teoriile conspirației care fac parte din atacul concentrat al Rusiei nu numai împotriva aliaților Americii.

De altfel, Vladimir Putin desconsideră România, spunea la un moment dat că el nu discută cu Bucureștiul, discută direct cu stăpânii de la Washington.

Atac fără precedent, multifront, posibil în Ucraina. Ar putea fi implicată Transnistria

Sunt mulți în România care au început să creadă că chiar așa e situația, deși vorbim despre un război în Ucraina. Nu e posibil niciun război cu România, este o evidență: Putin nu va ataca NATO, va ataca Ucraina. Ceea ce nu știm este cât de adânc va intra în Ucraina. Se vorbește despre Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, ceea ce nu ar fi imposibil pentru că trebuie să dea un semnal din punctul acesta de vedere.

Când facem calcule politice trebuie să vedem cine are cel mai mult de pierdut dacă NU se întâmplă ceva. Lumea spune și Biden, și Putin au de pierdut, și Ucraina. Cel mai mult de pierdut, dacă nu atacă, are Putin. Situația lui Putin este foarte complicată dincolo de aparențe, pentru că Rusia nu este o mare putere. Apropo, nu-și vor putea permite să ocupe un teritoriu mare din Ucraina și să-l organizeze, pentru că vor fi costuri importante.

Trebuie să dea mai degrabă o lecție, dar Ucraina ar putea fi supusă unui atac fără precedent. De data aceasta, Ucraina nu se va confrunta cu niște insurgenți, cu unii care nu au niciun drapel în spatele lor, se va confrunta cu o armată bine pregătită și este posibil un atac multifront, adică în afară de atacul dinspre Rusia, ar putea fi un atac dinspre Belarus și nu este exclus nici un atac dinspre Transnistria. Asta, numai ca să dea o lecție. Transnistria înseamnă deja Republica Moldova, știm că staționează trupe acolo, este o complicație foarte mare. Nu știu dacă se va merge atât de departe, dar cert este că în momenul de față există concentrări de trupe, există exerciții în Belarus. Belarusul a devenit un aliat supus.

Putin și-a și prezentat viziunea anul trecut spunând că pentru el, Rusia înseamnă tot teritoriul până în Europa Centrală, deci și Ucraina – care este parte a Rusiei -, și Belarusul. Deci nu e vorba numai de, cum spun unii, o reconstrucție parțială a URSS. Este vorba despre o reconstrucție a Imperiului Rus. Vladimir Putin se crede trimisul lui Dumnezeu pentru a salva Rusia. Vorbim acum de un personaj pe care îl estimăm a fi rațional, dar care nu se comportă foarte rațional.

Rusia a dus războiul hibrid inclusiv prin intermediul temelor ecologiste

Chiar dacă România nu este vizată direct, situația ne afectează deja economic: prețul la gaze naturale, prețul energiei electrice. Vorbim despre sancțiuni pentru Rusia, dar pentru sancțiuni e nevoie de unitate, de unitatea NATO și de unitatea UE. Ca să dăm niște sancțiuni pe care Rusia să le simtă, e nevoie ca toți cei 27 să fie de acord să nu mai primim Rusia în Acordurile SWIFT privind transferurile bancare. Or, aici avem o problemă.

Germania nu pare să fie neapărat de acord. Cancelarul Scholz nu s-a pronunțat încă, dar noul președinte la CDU, care e considera un expert în domeniul economic, spune că nici nu se pune problema. Avem Nord Stream 2, nemții spun că nu este o problemă geopolitică, ci este o problemă strict economică și așa mai departe. Or, Nord Stream 2 este probabil unul din motivele pentru care Putin vrea să atace acum Ucraina. Și dacă n-o face încă este pentru că nu știe dacă va mai putea folosi sau nu Nord Stream 2 pentru a aproviziona cu gaze Germania ocolind Ucraina.

Vorbim de un război de lungă durată. Gândiți-vă la un fapt pe care Germania îl simte din plin. Germania este pe timpul iernii lipsită, din punct de vedere energetic, de resurse, pentru că și-a închis centralele nucleare, iar Rusia a dus războiul hibrid și prin intermediul temelor ecologiste. Încă din perioada Uniunii Sovietice se întâmpla asta, din anii ’80 când problema era aceea a rachetelor Pershing și Cruise care trebuiau să intercepteze rachetele sovietice SS-20. Acum, pentru Rusia era important ca Germania să nu aibă energie nucleară, ca să depindă de gazul rusesc. Ceea ce nu e cazul Franței.

În momentul de față, în UE este o întreagă bătălie legată de energia nucleară: este ea o energie verde? Și ne interesează, pentru că dincolo de iarna asta vor mai veni multe ierni și zonele astea vor fi friguroase și dacă energia nucleară va deveni o energie verde, dacă vom dezvolta, de exemplu, centrala de la Cernavodă cu toate cele patru reactoare, vom avea o altă situație. Aceeași problemă e și cu Franța, care are capacitate de energie nucleară importantă, cred că are 80 de centrale nucleare în momentul de față. La presiunile ecologiștilor, încep încetul cu încetul să le închidă, dar să le și modernizeze.

Rusia va ataca probabil un teritoriu ceva mai larg în Ucraina

Și noi ne gândim la centrale fiabile, moderne, care să susțină nevoia energetică a României, pentru că altfel, depindem – ca iarna aceasta – de Rusia. Mulți se întreabă de ce avem frig în case: din cauza războiului hibrid pe care îl simțim deja zi de zi, ceas de ceas. De ce avem inflație? Din aceeași cauză. Rusia a profitat foarte bine de contextul economic din momentul în care intrăm în etapa de tranziție post-pandemică și a forțat. Nu are altă oportunitate, este un argument în plus, în ipoteza pe care v-am prezentat-o mai devreme, că va ataca. Orice va fi, va ataca.

Deci, singurul lucru este că nu să știm cât va ataca. Unii experți militari mi-au spus că este imposibil ca Rusia să atace doar pentru a ocupa un teritoriu redus. Cu asemenea resurse militare probabil vrea să ocupe un teritoriu ceva mai larg în Ucraina.

Cum vor fi afectați românii din Ucraina de un război?

În Ucraina sunt foarte mulți etnici români, așa cum sunt și foarte mulți etnici maghiari. Vorbeam de solidaritate. Viktor Orban, pe 1 februarie, va fi la Moscova. Este un semnal care nu este neapărat de unitate europeană.

Românii nu sunt la granița cu Rusia, deci nu vor fi în zona directă de război, majoritatea românilor sunt fie în zona Odesa, în apropierea Republicii Moldova, fie în Bucovina.

Pe de altă parte, un război în Ucraina va afecta pe toți ucrainenii cu siguranță. Nu mai discutăm de românii care sunt probabil în armata ucraineană și care vor fi pe front și vor suporta din plin atacul pe care îl așteptăm să fie unul necruțător, un atac aerian și cu rachete. Mulți vorbesc despre tancuri, dar va fi probabil pregătit de un atac de război de secol XXI”.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Lavrov anunță un război de durată cu Occidentul: ‘Există o rusofobie fără precedent’

Publicat

in

De

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov denunţă vineri ”un război total” al Occcidentului împoriva Rusiei şi estimează că acesta urmează să dureze ”mult timp”, relatează AFP, informează News.ro.

”Occidentul a anunţat un război total împotriva noastră, împotriva întregii lumi ruse”, denunţă el într-o reuniune cu oficiali din regiuni ruseşti.

”Putem spune cu certitudine că această situaţie este cu noi pentru mult timp”, estimează şeful diplomaţiei ruse, după ce puterile occidentale şi-au multiplicat sancţiunile impuse Moscovei din cauza lansării invaziei Ucrainei.

”Statele Unite şi sateliţii lor îşi dublează, triplează, cvadruplează eforturile de a îndigui Rusia, prin folosirea unui instrumentar foarte larg şi începând cu sanţciuni economice unilaterale şi până la o propagandă profund mincinoasă în spaţiul mediatic mondial”, denunţă Lavrov.

El denunţă o ”rusofobie fără precedent”.

Lavrov atacă, de asemenea, ”cultura anulării (cancel culture, în engleză)” şi dă asigurări că Occidentul interzice clasci ruşi precum Ceaikovski, Dostoevski, tolstoi sau Puşkin.

Numeroase instituţii culturale occidentale şi-au încetat cooperarea cu instituţii ruseşti de stat sau au interzis artişti care susţin invazia rusă a Ucranei.

Moscova acuză, la rândul său, Ucraina de faptul că se află pe mâna unor neonazişti care se fac vinovaţi, în opinia sa, de orchestrarea unui pretins genocid al populaţiei rusofone în Donbas (est), iar Occidentul de faptul că poartă un război prin procură împotriva Rusiei.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Iranul au denunțat o decizie ‘politică’ la originea anulării meciului amical cu Canada

Publicat

in

De

Autorităţile de la Teheran au denunţat, vineri, o decizie „politică” la originea anulării meciului amical de fotbal controversat dintre selecţionatele Iranului şi Canadei, din cadrul pregătirii pentru Cupa Mondială din Qatar (21 noiembrie-18 decembrie), informează AFP, citat de Agerpres.

Şeful adjunct al puterii judiciare iraniene, Kazem Gharibabadi, a regretat într-un mesaj postat pe Twitter, vineri, că „aşa-zisa ţară a libertăţii nu poate păstra politica în afara terenului”.

La puţin timp după anularea meciului, Mohammad Jamaat, responsabil media al echipei iraniene, a declarat la televiziunea locală că Teheranul „va depune plângere la FIFA” împotriva acestei decizii.

Federaţia canadiană de fotbal a anulat, joi, meciul amical dintre echipa naţională şi reprezentativa Iranului, programat pe 5 iunie la Vancouver, a cărui organizare a generat critici din partea autorităţilor canadiene.

„Canada Soccer a anulat meciul contra Iranului, care era programat pe 5 iunie în cadrul pregătirilor Cupei Mondiale 2022”, se arată într-un scurt comunicat al Federaţiei canadiene, fără alte precizări.

Acest meci între două echipe calificate la viitoarea Cupă Mondială din Qatar a declanşat o polemică în Canada, la doi ani după ce un avion de linie transportând în special cetăţeni canadieni a fost doborât din greşeală de apărarea antiaeriană iraniană la puţin timp după decolarea din Teheran.

Prim-ministrul canadian Justin Trudeau declarase recent că meciul „nu este o idee foarte bună”.

Pe 8 ianuarie 2020, zborul PS752 Teheran-Kiev al companiei aeriene Ukraine International Airlines (UIA) s-a prăbuşit cu 176 persoane la bord, dintre care 85 de cetăţeni canadieni.

Forţele armate iraniene au recunoscut trei zile mai târziu că au doborât din „greşeală” aparatul.

Asociaţia familiilor victimelor a cerut federaţiei canadiene să anuleze meciul.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend