Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Creștinii sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci: astăzi se impune post aspru. Tradiții și obiceiuri

Publicat

in

Pe 14 septembrie 2021, credincioșii sărbătoresc două evenimente importante din istoria Sfintei Cruci. Primul este reprezentat de răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos și Înălțarea sa.

Înălţarea Sfintei Cruci marchează două evenimente solemne: aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci este marcată prin post aspru.

Crucea este un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului, iar sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci este singura cu post aspru şi rugăciune care apare la data de 14 septembrie atât în calendarul bizantin (ortodox și greco-catolic), cât și în cel latin.

Aceeaşi sărbătoare aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. În ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia „Prin acest semn vei invinge”. Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota.

Acolo au fost găsite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu el. Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstingnit Iisus, patriarhul Ierusalimului Macarie a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise. Când Macarie a aşezat lânga ea Sfânta Cruce, se spune că tânăra a înviat. Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vadă Sfânta Cruce.

În anul 335 după Hristos, Patriarhul a înălţat-o să fie văzută de tot poporul şi de atunci în fiecare an, la 14 septembrie, se sărbătoreşte acest eveniment.

Tradiții și obiceiuri de Înălțarea Sfintei Cruci

Ziua de 14 septembrie este considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui.

Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor.

A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o mărgică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchete de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.

Tot în această zi, în Bucovina se făceau acte ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. De exemplu, oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfinţit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements

NATIONAL

STUDIU Oamenii pot provoca mutații animalelor sălbatice: Braconajul pentru fildeş a dus la apariția elefanţilor fără colţi

Publicat

in

De

Oamenii „schimbă anatomia” animalelor sălbatice. Braconajul pentru fildeş a dus la apariția elefanţilor fără colţi. Este vorba despre o mutație genetică din ce în ce mai frecventă la unele animale, conform Mediafax.

Cercetătorii au descoperit că braconajul de fildeş de-a lungul deceniilor a dus la evoluţia elefanţilor fără colţi, demonstrând astfel că oamenii „schimbă literalmente anatomia” animalelor sălbatice.

O mutaţie genetică rară până acum, care cauzează lipsa colţilor, a devenit foarte frecventă la unele grupuri de elefanţi africani după o perioadă în care mulţi dintre ei au fost ucişi pentru colţii lor, potrivit unui studiu publicat în revista Science.

Cercetătorii au analizat motivul pentru care femelele de elefant din parcul naţional Gorongosa din Mozambic se nasc frecvent fără colţi şi au descoperit că animalele au fost, de fapt, modificate genetic în urma braconajului în masă pentru fildeş.

Elefanţii cu colţi au fost vânaţi în timpul războiului civil din Mozambic, din 1977 până în 1992, când 90% din populaţia de elefanţi a fost măcelărită de forţele armate din ambele tabere pentru a produce fildeş, care a fost vândut pentru a finanţa conflictul. Cei care nu aveau colţi au fost lăsaţi să trăiască, ceea ce a dus la o probabilitate mai mare ca aceştia să se înmulţească şi să transmită trăsătura fără colţi urmaşilor lor, potrivit The Guardian.

Câteva generaţii mai târziu, efectele acestei situaţii sunt încă vizibile asupra grupului de aproximativ 700 de elefanţi care trăiesc în parcul naţional. Robert Pringle, de la departamentul de ecologie şi biologie evoluţionistă de la Universitatea Princeton, care a condus studiul, a declarat că acesta arată impactul oamenilor în natură. „Impactul pe care oamenii îl au schimbă literalmente anatomia animalelor”.

„Una dintre trăsăturile vizibile este că multe dintre femelele de elefant nu au colţi şi am început să fim intrigaţi de acest fenomen. Ne-am dat seama că, deşi s-a scris destul de mult despre faptul că oamenii au observat că elefanţii nu au uneori colţi, în special în locurile în care a avut loc mult braconaj, nimeni nu a înţeles cu adevărat de ce. Şi nimeni nu cuantificase sau documentase cu adevărat fenomenul şi nici nu reuşise să îl atribuie cu adevărat unei cauze, în loc să speculeze doar asupra originii”.

Echipa a suspectat că fenomenul are o cauză genetică, iar faptul că a fost rar întâlnit la masculi a sugerat că este legat de sex. După ce au secvenţiat genomul elefanţilor cu colţi şi al celor fără colţi, cercetătorii au descoperit o diferenţă genetică între cei doi.

Analiza a scos la iveală o pereche de gene candidate pe cromozomul X, inclusiv una cu roluri cunoscute în dezvoltarea dinţilor mamiferelor. La om, aceste gene sunt asociate cu un sindrom dominant legat de X care blochează creşterea incisivilor laterali.

Mutaţia suspectată pe una sau mai multe gene sfârşeşte prin a proteja femelele elefant de braconaj, dar este fatală pentru elefanţii masculi, care nu se dezvoltă corespunzător în uter.

Aproximativ jumătate dintre puii de elefant masculi cu o mamă fără colţi vor avea această anomalie genetică, ceea ce înseamnă că turmele de elefanţi în care a avut loc mult braconaj pot ajunge să fie grav lipsite de masculi. Dar această problemă este reversibilă în timp, a declarat Pringle, deoarece populaţiile au crescut timp de două decenii şi s-au triplat din anii 1990, când au fost împinse în pragul eliminării.

„Aşadar, ne aşteptăm, de fapt, ca acest sindrom să scadă în frecvenţă în populaţia studiată de noi, cu condiţia ca tabloul de conservare să rămână la fel de pozitiv cum a fost în ultima vreme”, a spus el. „Există o astfel de furtună de ştiri deprimante despre biodiversitate şi despre oamenii din mediul înconjurător şi cred că este important să subliniem că există câteva puncte luminoase în acest tablou”.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult

NATIONAL

Florin Cîțu a aprobat Programul de iarnă în domeniul energetic

Publicat

in

De

Executivul a aprobat vineri, la propunerea Ministerului Energiei, Hotărârea de Guvern pentru aprobarea programului de iarnă în domeniul energetic, informează ministerul print-un comunicat.

Hotărârea vizează măsurile privind nivelul de siguranţă şi securitate în funcţionare a Sistemului Electroenergetic Naţional, precum şi măsurile în legătură cu realizarea stocurilor de siguranţă ale SEN în ceea ce priveşte combustibilii şi volumul de apă din lacurile de acumulare pentru perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022.

“Suntem pregătiţi pentru sezonul rece. Avem suficiente rezerve energetice pentru această iarnă. De aceea am adoptat Programul de Iarnă pentru a avea la dispoziţie toate instrumentele pentru a gestiona eventualele probleme care ar putea apărea”, a declarat Virgil Popescu ministrul Energiei.

Programul de iarnă se adresează tuturor producătorilor de energie electrică şi producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare şi se aplică în perioada 1 noiembrie 2020 – 31 martie 2021.

Totodată, prin această hotărâre se constituie Comandamentul energetic de iarnă, care va monitoriza funcţionarea Sistemului Electroenergetic Naţional şi a Sistemului Naţional de Transport al Gazelor Naturale în perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022. Din comandament fac parte reprezentanţi ai instituţiilor şi autorităţilor statului competente în domeniul energiei, precum şi ai operatorilor economici din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend