Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Creștere SEMNIFICATIVĂ de îmbolnăviri cu noul coronavirus la nivel mondial și național: bilanțul morților și victimelor

Avatar

Publicat

in

Până la data de 6 iulie 2020, în România erau confirmate 29.223 de cazuri de infecţie cu noul coronavirus (SARS-CoV-2), cu 250 mai multe decât în 5 iulie. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 21.413 au fost externate. Dintre persoanele externate, 20.213 erau pacienţi vindecaţi iar 1.200 erau pacienţi asimptomatici, externaţi la 10 zile după depistare, conform informării Grupului de Comunicare Strategică (GCS) din 6 iulie 2020, ora 13.00, relatează Agerpres.

Citește și: Nelu Tătaru anunță deschiderea restaurantelor: ‘Sperăm să fie cât mai repede’

Publicitate

Numărul de decese era, la 6 iulie, de 1.768 persoane, cu 18 mai mult decât în ziua precedentă. 17 dintre cele 18 decese înregistrate în ultimele 24 de ore sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, mai precizează GCS. La ATI, erau internaţi 227 de pacienţi. Până la 6 iulie 2020, la nivel naţional, au fost prelucrate 771.482 de teste, cu 71.794 mai multe decât în urmă cu şapte zile.

Atât în România, cât şi la nivel mondial, în ultimele şapte zile s-au înregistrat creşteri semnificative ale numărului de îmbolnăviri. Cu 2.641 de cazuri noi în ultimele 7 zile, România înregistrează o nouă creştere a numărului de infectări faţă de intervalul 22-29 iunie 2020 (2.291 cazuri noi). Este a cincea săptămână, consecutiv, când numărul de cazuri noi creşte de la o săptămâna la alta, după ce în anterioarele cinci săptămâni consecutive s-au înregistrat scăderi ale numărului de cazuri noi de la o săptămâna la alta.

La 6 iulie 2020, judeţele din România cu cele mai multe cazuri confirmate erau: Suceava (4.090), Municipiul Bucureşti (3.411), Braşov (1.698), Vrancea (1.130), Galaţi (1.061), Botoşani (1.047), Iaşi (1.027), Argeş (1.016), Neamţ (980), Ilfov (793), Mureş (764), Arad (707), Bihor (696), Cluj (693), Dâmboviţa (683), Bacău (677), Sibiu (673), Hunedoara (664), Buzău (644) etc.

Cele mai puţine cazuri erau raportate, la data menţionată, în judeţele: Satu Mare (80), Vâlcea (85), Caraş-Severin (119), Sălaj (120), Teleorman (165), Călăraşi (181), Tulcea (190), Vaslui (194), Maramureş (214) etc.

Evoluţia COVID-19 în România în ultimele şapte zile: 2.641 de cazuri noi; între 16 şi 23 decese noi pe zi

În intervalul 29 iunie-6 iulie 2020, numărul cazurilor confirmate pozitiv cu noul coronavirus a crescut de la 26.582 în 29 iunie, la 29.223 în 6 iulie 2020, înregistrându-se astfel 2.641 cazuri noi, în ultimele şapte zile.

Numărul de cazuri noi de la o zi la alta, în intervalul 29 iunie-6 iulie 2020, a fost cuprins între 269 şi 450, în timp ce în săptămâna anterioară, 22-29 iunie, numărul de îmbolnăviri noi de la o zi la alta a fost cuprins între 214 şi 460 de cazuri.

Evoluţia deceselor pe zile, în intervalul menţionat, a oscilat între 16 şi 23, aproximativ la acelaşi nivel ca săptămâna anterioară: 29 iunie – 22 decese noi; 30 iunie – 17 decese noi; 1 iulie – 16 decese noi; 2 iulie – 20 decese noi; 3 iulie – 21 decese noi; 4 iulie – 23 decese noi; 5 iulie – 19 decese noi; 6 iulie – 18 decese noi.

Citește și: Rareș Bogdan RECLAMĂ Grecia la Comisia Europeană, după ce a TĂCUT când românii erau UMILIȚI la fel în România

Evoluţia COVID-19 în România în ultimele 15 săptămâni: nouă creştere a numărului de cazuri confirmate în ultima săptămână

În intervalul 29 iunie-6 iulie 2020, numărul de cazuri noi a fost de 2.641, în creştere faţă de intervalul anterior (22-29 iunie), când numărul de cazuri noi a fost de 2.291.

Evoluţia numărului de cazuri din ultimele 15 săptămâni: 23-30 martie (circa 1.500 cazuri noi); 30 martie-6 aprilie (circa 2.000 cazuri noi); 6-13 aprilie (circa 2.500 cazuri noi; vârful de până acum, în România); 13-20 aprilie (circa 2.300 cazuri noi); 20-27 aprilie (circa 2.400 cazuri noi); 27 aprilie-4 mai (circa 2.200 cazuri noi); 4-11 mai (2.076 cazuri noi); 11-18 mai (1.448 cazuri noi); 18-25 mai (1.247 cazuri noi); 25 mai-1 iunie (1.115 cazuri noi); 1-8 iunie (1.206 cazuri noi); 8-15 iunie (1.561 cazuri noi); 15-22 iunie (2.126 cazuri noi); 22-29 iunie (2.291 cazuri noi); 29 iunie-6 iulie (2.641 cazuri noi).

În privinţa numărului de persoane decedate în ultimele săptămâni, situaţia se prezintă după cum urmează: 23 martie – 4 decese; 30 martie – 44 decese; 6 aprilie – 157 decese; 13 aprilie – 317 decese; 20 aprilie – 451 decese; 27 aprilie – 631 decese; 4 mai – 803 decese; 11 mai – 972 decese; 18 mai – 1.107 decese; 25 mai – 1.193; 1 iunie – 1.270; 8 iunie – 1.334 decese; 15 iunie – 1.427 decese; 22 iunie – 1.523 decese; 29 iunie – 1.634 decese; 6 iulie – 1.768 decese.

Evoluţia COVID-19 la nivel mondial în ultimele şapte zile: peste 11.400.000 de cazuri şi peste 530.000 de decese

La nivel mondial, în ultimele şapte zile, numărul de cazuri confirmate a crescut cu 1.310.652, de la 10.154.984 îmbolnăviri la 29 iunie, la 11.465.636 infectări la 6 iulie, ora 13.00, conform hărţii Arcgis, realizate de Centrul Johns Hopkins pentru Ştiinţa şi Ingineria Sistemelor (sursa: https://coronavirus.jhu.edu/map.html).

Citește și: Asimptomaticii pot rămâne acasă, potrivit noului proiect de lege? Nelu Tătaru: ‘E asumare medicului curant’. Arafat: ‘Legea nu se referă numai la COVID-19’

Din totalul de 11.465.636 cazuri la 6 iulie, 534.588 erau reprezentate de decese. În ultimele şapte zile, numărul deceselor a crescut la nivel mondial de la 502.048 în 29 iunie 2020, la 534.588 în 6 iulie, ora 13.00, conform sursei citate.

Se observă, la nivel mondial, menţinerea trendului ascendent al numărului de îmbolnăviri în ultimele două săptămâni, după ce în intervalul 8-22 iunie se înregistra o scădere, iar în anterioarele două săptămâni numărul de cazuri a fost relativ constant.

În schimb, numărul deceselor noi (circa 32.000) a fost, în intervalul 29 iunie-6 iulie 2020, în uşoară scădere faţă de anterioarele două săptămâni (circa 34.000 decese) şi în creştere în raport cu săptămâna 8-15 iunie (aproape 27.000 decese). În săptămânile anterioare evoluţia deceselor a fost următoarea: circa 40.000 de decese – 4 mai; circa 35.000 decese – 11 mai; aproximativ 32.000 decese – 18 mai; aproape 30.000 decese – 25 mai 2020; circa 30.000 – 2 iunie; circa 30.000 decese – 9 iunie; aproximativ 27.000 decese – 15 iunie; circa 34.000 decese – 22 iunie şi 29 iunie; în jur de 32.000 decese – 6 iulie.

Până la 6 iulie 2020, Statele Unite, Brazilia, India, Rusia, Peru, Chile, Regatul Unit, Mexic, Spania, Italia se menţin pe primele locuri în clasamentul ţărilor cu cele mai multe cazuri de COVID-19. În ultimele şapte zile, India a trecut în faţa Rusiei, iar Peru, Chile şi Mexic au urcat şi ele câteva poziţii în clasament.

La 6 iulie, ora 13.00, în topul ţărilor cu cele mai multe infectări raportate, cu peste 50.000 de cazuri, se aflau: Statele Unite (2.888.730 cazuri şi 129.947 decese), Brazilia (1.603.055 cazuri şi 64.867 decese), India (697.413 cazuri şi 19.693 decese), Rusia (686.777 cazuri şi 10.271 decese), Peru (302.718 cazuri şi 10.589 decese), Chile (295.532 cazuri şi 6.308 decese), Regatul Unit (286.932 cazuri şi 44.305 decese), Mexic (256.848 cazuri şi 30.639 decese), Spania (250.545 cazuri şi 28.385 decese), Italia (241.611 cazuri şi 34.861 decese), Iran (240.438 cazuri şi 11.571 decese), Pakistan (231.818 cazuri şi 4.762 decese), Arabia Saudită (209.509 cazuri şi 1.916 decese), Turcia (205.758 cazuri şi 5.225 decese), Franţa (204.222 cazuri şi 29.896 decese), Germania (197.607 cazuri şi 9.024 decese), Africa de Sud (196.750 cazuri şi 3.199 decese), Bangladesh (165.618 cazuri şi 2.096 decese), Columbia (113.685 cazuri şi 4.178 decese), Canada (107.394 cazuri şi 8.739 decese), Qatar (99.799 cazuri şi 128 decese), China (84.871 cazuri şi 4.641 decese), Argentina (77.815 cazuri şi 1.507 decese), Egipt (75.253 cazuri şi 3.343 decese), Suedia (71.419 cazuri şi 5.420 decese), Indonezia (64.958 cazuri şi 3.171 decese), Belarus (63.554 cazuri şi 423 decese), Belgia (62.016 cazuri şi 9.771 decese), Ecuador (61.958 cazuri şi 4.781 decese), Irak (60.479 cazuri şi 2.473 decese), Emiratele Arabe Unite (51.540 cazuri şi 323 decese), Olanda (50.834 cazuri şi 6.146 decese), Ucraina (50.053 cazuri şi 1.278 decese) etc., indică harta Arcgis, realizată de Centrul Johns Hopkins pentru Ştiinţă şi Ingineria Sistemelor (6 iulie, ora 13.00).

Ţările cu cele mai multe decese la nivel mondial erau, la 6 iulie 2020, ora 13.00: Statele Unite (129.947), Brazilia (64.867), Regatul Unit (44.305), Italia (34.861), Mexic (30.639), Franţa (29.896), Spania (28.385), India (19.693), Iran (11.571), Peru (10.589), Rusia (10.271), Belgia (9.771), Germania (9.024) etc.

Situaţia COVID-19 pe continente: America pe primul loc, Europa şi Asia pe locul al doilea

În privinţa distribuţiei COVID-19 pe continente, America se află pe primul loc, urmată, aproape la egalitate de Europa şi Asia; Africa şi Oceania au cele mai puţine cazuri, informează site-ul Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), www.ecdc.europa.eu.

Potrivit statisticilor ECDC, pe continental african, la 6 iulie 2020, cele mai multe cazuri se înregistrau în Africa de Sud, Egipt, Nigeria, Ghana şi Algeria.

În Asia, primele cinci state care au raportat cele mai multe cazuri sunt India, Iran, Pakistan, Arabia Saudită şi Turcia, în timp ce în America de Sud şi Nord, primele cinci state cu cele mai multe îmbolnăviri erau: Statele Unite, Brazilia, Peru, Chile şi Mexic. Rusia, Regatul Unit, Spania, Italia şi Germania sunt ţările de pe primele locuri la numărul de infectări de pe continentul european, mai scrie sursa citată.

Situaţia în Europa

Statele din Europa cu cele mai multe îmbolnăviri (peste 200.000) sunt: Regatul Unit, Spania, Italia, Franţa, Germania.

Ţările cu cele mai puţine cazuri din Europa, cu sub 20.000 de îmbolnăviri, erau, la 6 iunie 2020: Malta (672), Letonia (1.127), Slovacia (1.764), Lituania (1.841), Estonia (1.994), Grecia (3.519), Ungaria (4.189), Luxemburg (4.522), Bulgaria (5.740), Finlanda (7.253), Norvegia (8.930), Cehia (12.515), Danemarca (13.033), Republica Moldova (17.814), Austria (18.280) etc., conform hărţii Arcgis.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Boris Johnson a condamnat noul val de migraţie peste Canalul Mânecii: Este ‘stupid şi periculos şi criminal’

Avatar

Publicat

in

De

Premierul britanic Boris Johnson a condamnat luni noul val de migraţie peste Canalul Mânecii, afirmând că este ‘stupid şi periculos şi criminal’, transmite dpa potrivit Agerpres.

‘Fără îndoială că ar fi util dacă am putea colabora cu prietenii noştri francezi pentru a-i opri (pe migranţi – n. red.) să traverseze Canalul’, a spus Johnson în timpul unei vizite în suburbia londoneză Upminster. El a susţinut că trebuie revizuit şi cadrul legal pentru migranţi, deoarece este ‘foarte, foarte greu’ să fie trimişi înapoi după ce sosesc, chiar în condiţii evident ilegale.

Publicitate

Joia trecută s-a înregistrat un nou record: cel puţin 235 de migranţi au ajuns în Regatul Unit cu 17 ambarcaţiuni mici, conform agenţiei PA. În weekend au avut loc şi alte traversări ilegale ale Canalului Mânecii. Anul acesta au trecut din Franţa în Regatul Unit peste 4000 de migranţi.

Unii membri ai guvernului de la Londra au sugerat desfăşurarea marinei militare pentru oprirea fluxului migratoriu. De cealaltă parte a Canalului, în portul Calais, deputatul francez Pierre-Henri Dumont a pus la îndoială această posibilitate şi a declarat pentru BBC că autorităţile din Franţa încearcă deja prin toate mijloacele să îi intercepteze pe migranţi înainte de traversare.

Şefa Home Office (ministerul de interne britanic), Priti Patel, a făcut luni o vizită la Dover, pentru a evalua situaţia, iar aviaţia militară a Regatului Unit a desfăşurat un avion pentru supravegherea Canalului Mânecii. Marţi, ministrul pentru imigraţie, Chris Philp, urmează să facă marţi o vizită în Franţa pentru a discuta acelaşi subiect.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Bogdan Aurescu iese la rampă: România îndeamnă Belarusul să respecte drepturile omului

Avatar

Publicat

in

De

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a transmis luni pe Twitter un mesaj în limba engleză în care spune că România recomandă Belarusului să fie atent la drepturile omului, după violențele generate de alegerile prezidențiale.

Citește și: Justiția pe surse – Dacă nu ar fi, nu s-ar povesti: Săptămâna bombelor cu ceas

Publicitate
  • „Suntem foarte preocupați în legătură cu evoluțiile recente din Belarus. România îndeamnă ferm Belarusul să aibă în vedere drepturile fundamentale ale omului și credem că singura cale pentru oprirea violențelor și începerea dialogului politic cât mai repede posibil”, a scris Bogdan Aurescu.

Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a declarat luni că manifestaţiile din ajun împotriva realegerii sale, violent reprimate de forţele de ordine, au fost “teleghidate” din străinătate şi a avertizat că nu va permite ca ţara sa să fie “făcută bucăţi”, informează AFP şi dpa.

“Am înregistrat apeluri din străinătate. Din Polonia, Marea Britanie, Republica Cehă, au existat apeluri pentru a teleghida, scuzaţi expresia, oile noastre”, a afirmat Lukaşenko, citat de agenţia de presă Belta. “Nu le vom permite să facă ţara bucăţi”, a adăugat el, referindu-se la manifestanţi.

În opinia sa, “păpuşari din Cehia” au ordonat opoziţiei “să-i facă pe oameni să iasă în stradă şi să ceară negocieri pentru un transfer al puterii”.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat luni reprimarea manifestaţiilor din Belarus, cerând numărarea “exactă” a voturilor exprimate la alegerile prezidenţiale desfăşurate în ajun în fosta republică sovietică şi la care preşedintele în exerciţiu Aleksandr Lukaşenko a revendicat o victorie zdrobitoare, relatează AFP şi dpa.

“Hărţuirea şi reprimarea violentă a manifestanţilor paşnici nu-şi au locul în Europa. Fac apel la autorităţile din Belarus să vegheze ca voturile de la alegerile de ieri să fie numărate cu exactitate şi făcute publice”, a transmis ea pe Twitter.

Un mesaj similar a venit şi din partea şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, care a condamnat “violenţa disproporţionată şi inacceptabilă din partea statului împotriva manifestanţilor paşnici”, adresând totodată un avertisment autorităţilor de la Minsk. “Vom continua să urmărim îndeaproape evoluţia situaţiei pentru a evalua modul în care să-şi orienteze UE răspunsul şi relaţiile cu Belarus, ţinând cont de evoluţia situaţiei”, a atenţionat Borrell.

“Violenţa împotriva manifestanţilor nu este un răspuns”, a deplâns la rândul său pe Twitter preşedintele Consiliului european, Charles Michel, care a prevăzut convocarea unui summit extraordinar la 24 şi 25 septembrie consacrat relaţiilor internaţionale, pe a cărui agendă urmează să figureze şi situaţia din Belarus.

Situaţia din Belarus va fi discutată şi la reuniunea informală a miniştrilor de externe din bloc ce va fi organizată la sfârşitul acestei luni la Berlin şi care va aduce în discuţie şi relaţiile dificile cu China şi Rusia, a menţionat un alt responsabil european.

Surse europene citate de AFP au mai precizat că pentru adoptarea de noi sancţiuni împotriva Belarusului este nevoie de unanimitate şi că poziţia premierului ungar Viktor Orban va avea un rol determinant. Acesta a pledat pentru ridicarea sancţiunilor europene aflate încă în vigoare împotriva Belarusului, respectiv un embargo asupra vânzărilor de arme şi de materiale ce ar putea servi la represiune, precum şi interdicţia intrării în UE a patru persoane, însoţită de blocarea averilor acestora.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend