Vicepreşedinta executivului UE pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, a declarat că Comisia Europeană doreşte ca platformele online să identifice în mod clar conţinutul – imagini, sunete, texte – generat de inteligenţa artificială (AI) pentru a lupta contra riscurilor dezinformării.

Reprezentanta CE a adresat această solicitare semnatarilor codului de bune practici al UE contra dezinformării, cu care s-a întâlnit luni la Bruxelles. Acest cod, ce nu are caracter constrângător juridic, reuneşte pe bază voluntară aproximativ 40 de organizaţii, printre care platforme majore precum Facebook, Google, YouTube şi TikTok, în timp ce Twitter a părăsit recent acest grup, potrivit AFP.

”Semnatarii care integrează AI generatoare în serviciile lor precum Bing Chat pentru Microsoft şi Bard pentru Google, ar trebui să integreze garanţiile necesare pentru ca aceste servicii să nu poată fi utilizate de către actori răufăcători care generează dezinformare”, a declarat Vera Jourova.

Pe de altă parte, a adăugat reprezentanta CE, semnatarii care au servicii susceptibile de a difuza dezinformare generată de inteligenţa artificială ar trebui să pună în practică o tehnologie pentru a recunoaşte acest conţinut şi a-l indica în mod clar utilizatorilor.

Începând cu 25 august, cele mai mari platforme, reunind peste 45 de milioane de utilizatori activi în UE, vor fi supuse unor obligaţii în cadrul legislaţiei privind serviciile digitale (DSA). Această reglementare prevede ”recurgerea la un marcaj vizibil” pentru a garanta că ”un conţinut audio sau video generat sau manipulat este recognoscibil”.

Însă Comisia Europeană vrea punerea în aplicare a acestei etichete ”imediat” în cadrul codului de bune practici contra dezinformării.

Printre altele, Uniunea Europeană negociează o legislaţie specifică privind inteligenţa artificială, ce prevede obligaţii de transparenţă pentru generatorii de conţinuturi editoriale de tip ChatGPT, însă aceste discuţii între statele membre şi eurodeputaţi încă trenează, conform agerpres.ro.

Trebuie să schimbăm modul în care consumăm şi ne comportăm zi de zi faţă de natură şi să încercăm să reducem la maximum impactul pe care acţiunile noastre îl au asupra mediului înconjurător, a transmis luni ministrul Mediului, Tanczos Barna.

”Nu putem da timpul înapoi pentru a stopa degradarea ecosistemelor, dar putem fi generaţia care ajută natura să se însănătoşească! Trebuie să schimbăm modul în care consumăm şi ne comportăm zi de zi faţă de natură şi să încercăm să reducem la maximum impactul pe care acţiunile noastre îl au asupra mediului înconjurător”, spune ministrul într-o postare pe Facebook.

El arată că ”avem obligaţia de a investi în protejarea şi refacerea ecosistemelor, iar şcoala are rolul de a educa, de a pregăti viitori adulţi activi, responsabili cu mediul înconjurător şi implicaţi în acţiuni pentru binele Planetei”.

”Educaţia pentru mediu este o provocare care presupune solidaritate, empatie şi responsabilitate. Este un ţel pe care merită să ni-l asumăm şi să-l urmărim prin tot ceea ce facem, în casele, birourile, în şcolile şi comunităţile noastre. Vă felicit pe toţi cei care sărbătoriţi Ziua Mondială a Mediului prin acţiuni interesante, dar mai ales pe cei pentru care Ziua Mediului este în fiecare zi! ”, spune Tanczos Barna.

Ministrul precizează că în acest an, Ziua Mondială a Mediului este axată pe soluţiile împotriva poluării cu plastic.

”Pentru a afla sfaturi utile despre cum puteţi contribui fiecare la reducerea poluării cu plastic, vă îndemn să urmăriţi campania naţională Reciclăm în România”, afirmă ministrul, conform news.ro