Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Corona Braşov, descalificată din Liga Naţională de handbal feminin în urma scandalului de dopaj

Publicat

in

Federaţia Română de Handbal a anunţat, vineri, în urma şedinţei Comisiei Centrale de Disciplină, că formaţia Corona Braşov a fost sancţionată cu ”descalificarea şi pierderea punctelor obţinute în Liga Naţională, sezonul competiţional 2019-2020”, ca urmare a scandalului de dopaj, informază News.ro.

”Încheiat astăzi, 06/12/2019, în şedinţa extraordinară a C.C.D. în prezenţa membrilor: Jugănaru Lucian, Vicea Viorel, Dincă Valerică, Berindei Dan, Teodorescu Emil. În legătură cu procedura disciplinară deschisă împotriva clubului CSM Corona Braşov, Comisia, văzând punctul de vedere al acestuia, hotărăşte: respinge excepţia necompetenţei generale a Comisiei de Disciplină, ca neîntemeiată, şi respinge excepţia inadmisibilităţii sesizării Comisiei de Disciplină, ca neîntemeiată. În baza dispoziţiilor Art.63 alin. 2 din Legea 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, sancţionează echipa de handbal feminin senioare a CSM Corona Braşov cu descalificarea şi pierderea punctelor obţinute în Liga Naţională, sezonul competiţional 2019-2020”, se arată în comunicatul FR Handbal.

Forul naţional mai menţionează că ”apelul se poate face în termen de 5 (cinci) zile de la momentul intrării în posesia hotărârii motivate, respectând procedura introducerii apelului, conform Art. 15.4”.

La rândul său, Federaţia Europeană de Handbal a anunţat, joi, că a iniţiat procedurile legale împotriva clubului Corona Braşov, de unde 17 jucătoare au încălcat prevederile antidoping, prin folosirea unei proceduri interzise de oxigenare a sângelului cu terapie laser. Clubul a fost şi suspendat din competiţiile europene, unde urma să continue în grupele Cupei EHF.

Jucătoarele de la Corona Braşov vizate de EHF au fost deja suspendate de ANAD şi de Comisia de Disciplină a FR Handbal.

Agenţia Naţională Anti-Doping (ANAD) a anunţat, în 19 noiembrie, că trei handbaliste ale echipei Corona Braşov, ale căror nume nu au fost dezvăluite la acea vreme, sunt suspectate de utilizarea unor proceduri interzise. Ele ar fi urmat o terapie cu laser intravenos, interzisă de regulamentul WADA.

Cele trei jucătoare notificate au fost Cristina Laslo, Bianca Bazaliu şi Daciana Hosu. Primele două făceau parte din lotul naţional al României şi au ratat Campionatul Mondial din Japonia, care se încheie în 15 decembrie.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Preşedintele Statului-Major Întrunit al SUA: ‘Israelul nu a primit tot armamentul american pe care l-a cerut!’

Publicat

in

Generalul Charles Q. Brown, preşedintele Statului-Major Întrunit al SUA, a afirmat joi că Israelul nu a primit tot armamentul american pe care l-a cerut, unul din motive fiind că administraţia condusă de preşedintele Joe Biden nu este dispusă să îl furnizeze integral, transmite Reuters, arată Agerpres.

Statele Unite acordă Israelului un ajutor militar anual în valoare de 3,8 miliarde de dolari. Americanii au accelerat livrarea de muniţii şi apărare antiaeriană către aliaţii lor tradiţionali israelieni, însă unii democraţi şi grupuri de cetăţeni de origine arabă au criticat sprijinul ferm pentru Israel, susţinând că acesta dă statului israelian impresia de impunitate. „Deşi îi susţinem cu capacităţi, nu au primit tot ce au cerut”, a spus generalul Brown la un eveniment găzduit de Defense Writers Group, asociaţie de presă pentru jurnaliştii specializaţi în domeniul apărării şi al securităţii naţionale. „În parte fiindcă au cerut materiale pe care fie nu avem capacitatea de a le furniza, fie nu dorim să le furnizăm, nu chiar acum”, a adăugat el.

Secretarul apărării american, Lloyd Austin, s-a întâlnit săptămâna aceasta la Washington cu omologul său israelian, Yoav Gallant, iar Pentagonul a comunicat că au discutat despre asistenţa de securitate a SUA pentru Israel.”Este un dialog permanent”, a menţionat Brown.

Riposta israeliană la atacul din 7 octombrie anul trecut al organizaţiei islamiste Hamas a ucis până acum peste 32.000 de palestinieni în Fâşia Gaza, conform autorităţilor sanitare din acest teritoriu. Israelul a declanşat o ofensivă în Gaza după ce teroriştii au ucis 1200 de oameni, majoritatea civili israelieni, şi au luat 253 de ostatici, din care o parte se află încă în mâinile Hamas şi ale altor grupări.

Operaţiunile israeliene au generat o opoziţie în cadrul Partidului Democrat condus de Biden; mii de alegători au votat „neangajat” la scrutinul primar din cadrul partidului pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie.

Citeste mai mult

NATIONAL

Câte milioane de migranți au intrat în UE în 2023? Din ce zone provin în majoritate și cum au fost distribuiți în cadrul Uniunii

Publicat

in

Cel puțin 5,1 milioane de persoane din țări terțe au imigrat în Uniunea Europeană în 2022, în timp ce 1,5 milioane de persoane au imigrat din statele membre UE în afara Europei, conform datelor publicate de Eurostat. Afluxul de imigranți în UE din state non-membre s-a dublat  față de 2021. În schimb, numărul cetățenilor europeni care au imigrat în țări terțe a rămas stabil, cifrându-se tot la circa un milion de persoane la fel ca în 2021.

Din totalul de 448,8 milioane de cetățeni care trăiesc în UE, 27,3 milioane (6,1%) erau migranți din țări terțe la 1 ianuarie 2023, transmite Eurostat. Mai exact, la 1 ianuarie 2023, 27,3 milioane de cetățeni ai unor țări terțe locuiau într-un stat membru UE, ceea ce reprezintă 6,1% din populația blocului comunitar, o creștere cu 3,5 milioane față de anul precedent. În plus, 13,9 milioane de persoane care locuiau într-unul dintre statele membre UE la 1 ianuarie 2023 erau cetățeni ai unui alt stat membru UE, relatează Kathimerini citat de Rador Radio România.

În cifre absolute, cel mai mare număr de străini care locuiau în UE la 1 ianuarie 2023 se înregistra în Germania (12,3 milioane), Spania (6,1 milioane), Franța (5,6 milioane) și Italia (5,1 milioane). Străinii din aceste patru state membre reprezintă cumulat 70,6% din numărul total de străini care trăiesc în UE. Totodată aceste patru state membre reprezintă 57,9% din populația UE.

În termeni relativi, statul membru UE cu cel mai mare procent de rezidenți de altă cetățenie la 1 ianuarie 2023 era Luxemburg, unde rezidenții de altă cetățenie reprezentau 47,4% din populația totală. Procente mari de cetățeni străini (peste 10% din populație) au fost înregistrate și în Malta (25,3%), Cipru (19,9%), Austria (18,8%), Estonia (17,3%), Germania (14,6%), Irlanda (14,4%), Letonia (13,9%), Belgia (13,5%), Spania (12,7%) și Danemarca (10,5%). În schimb, rezidenții de altă cetățenie reprezentau mai puțin de 3% din populație în România (1,1%), Slovacia (1,1%), Polonia (1,2%), Bulgaria (1,3%), Croația (1,8%) și Ungaria (2,4%).

content-image

Datele defalcate pe statele membre

Germania a raportat cel mai mare număr total de imigranți (2,1 milioane) în 2022, urmată de Spania (1,3 milioane), Franța (0,4 milioane) și Italia (0,4 milioane). De asemenea, Germania a raportat cel mai mare număr de migranți intrați în 2022 (533.500), urmată de Spania (531.900), Franța (249.400), Polonia (228.000) și România (202.300).

În 2022, toate cele 27 de state membre ale UE au raportat rate mai mari de migranți care au intrat pe teritoriul lor decât cetățenii lor care au emigrat în țări terțe. În 2021 în 4 state membre ale UE (Croația, Grecia, Letonia și România) au fost mai mulți imigranți decât migranți naționali (adică migranți cu cetățenia statului membru UE în care imigrau). În plus, comparativ cu 2021, toate statele membre, cu excepția Slovaciei, au înregistrat o creștere a numărului total de imigranți în 2022: cele mai mari creșteri în termeni relativi între 2021 și 2022 au fost observate în Republica Cehă (401%), Letonia (205%), Estonia (153%), Germania (137%) și Portugalia (132%).

Raportat la mărimea populației rezidente

În raport cu mărimea populației permanente, Malta a înregistrat cea mai mare rată de imigrare în 2022 (aproape 66 de imigranți la 1.000 de persoane), urmată de Luxemburg (48 de imigranți la 1.000 de persoane), Estonia (37 de imigranți la 1.000 de persoane), Cipru (34 de imigranți la 1.000 de persoane), Republica Cehă (33 de imigranți la 1.000 de persoane), Lituania (31 de imigranți la 1.000 de persoane) și Irlanda (30 de imigranți la 1.000 de persoane).

În 2021, cele mai mari rate de imigrație au fost înregistrate în Luxemburg (40 de imigranți la 1.000 de persoane), Malta (35 de imigranți la 1.000 de persoane), Cipru (27 de imigranți la 1.000 de persoane), Spania (19 imigranți la 1.000 de persoane) și Irlanda (16 imigranți la 1.000 de persoane).

În 2022, ponderea relativă a migranților naționali (migranți cu naționalitatea statului membru UE în care au imigrat) în numărul total de imigranți a fost cea mai mare în Slovacia (67,4% din totalul imigranților) și România (64,9%). Acestea au fost singurele state membre ale UE unde imigrația națională a reprezentat mai mult de jumătate din numărul total al imigranților. În schimb, în ​​Republica Cehă, migrația cetățenilor săi a reprezentat 0,9% din totalul migrației în 2022.

În 2021, în cinci state membre UE, România, Portugalia, Slovacia, Bulgaria și Lituania, imigrația națională a reprezentat mai mult de jumătate din numărul total de imigranți, în timp ce Cehia a fost din nou țara cu cel mai mic procent (4,2%).

Cota imigranților cu cetățenia statului respectiv în numărul total de imigranți a fost cea mai mare în România (43,8%, față de toți imigranții), urmată de Bulgaria (36,7%) și Grecia (31,2%).

În schimb, Republica Cehă (1,3% din toți imigranții), Luxemburg (4,0%) și Austria (4,0%) au raportat cele mai mici procente de imigranți născuți în țara respectivă. În 2021, România (52,4%), Bulgaria (48,1%) și Grecia (47,8%) au raportat din nou cea mai mare proporție de imigranți născuți în țară, în timp ce Luxemburg (5,0%), Austria (6,4%) și Republica Cehă (7,4%) %) au raportat cele mai scăzute rate de imigranți născuți în țară.

content-image

27,3 milioane de resortisanți ai țărilor terțe au intrat în total în UE în 2023

Cehia a înregistrat cel mai mare procent de imigranți veniți din țări din afara E.E. (95,2% din numărul total de imigranți în 2022), urmată de Lituania (91,3%) și Letonia (89,5%).  Pe de altă parte, Luxemburg a raportat cea mai mare proporție de imigranți care provin dintr-un alt stat membru UE (75,0% din numărul total de imigranți în 2022), urmată de Slovacia (65,6%).

În 2021, Lituania a înregistrat cea mai mare pondere de imigranți veniți din țări din afara UE (81,4% din numărul total de imigranți în 2021), urmate de Slovenia (78,8%), Italia (78,0%) și Cehia (78,0%), în timp ce Luxemburg (91,0%), Slovacia (67,9%) și Austria ( 56,0%) au raportat cea mai mare proporție de imigranți care provin dintr-un alt stat membru E.E.

content-image

Imigranți ucraineni

Doar Cehia, Estonia, Spania, Croația, Italia, Lituania, Țările de Jos, Austria, România și Slovenia au furnizat date statistice privind imigrația după țara de reședință anterioară și au inclus în statisticile legate de migrație refugiați din Ucraina care beneficiază de protecție temporară. Printre altele, 60% din creșterea imigrației din țări din afara UE se explică prin migrația din Ucraina.

Însă este important de subliniat că aceste țări pot să nu fie reprezentative pentru UE în ansamblu, iar schimbarea generală legată de imigrație să se explice și prin alți factori ce au legătură cu țările de origine și de destinație ale migranților.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend