Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Copiii pot alege circuite turistice prin Bucureşti: există 21 de tururi

Publicat

in

Primăria Capitalei lansează primul program de turism educaţional şi cultural, “Bucureşti pentru Copii”, dedicat preşcolarilor şi elevilor cu vârste între 3 şi 12 ani din localităţile aflate în proximitatea Capitalei, care le oferă acestora posibilitatea de a vizita puncte educative şi interactive destinate învăţării experienţiale, relatează Agerpres.

De luni, 6 decembrie, copiii pot alege circuite turistice prin Bucureşti, care cuprind: Centrul Educaţional Exploratorium – Muzeul Copiilor, Centrul Educaţional Exploratorium – Târgul de Crăciun “Fabrica de Jucării”, expoziţia de jocuri vechi româneşti şi străine – ARCUB, Teatrul de Animaţie Ţăndărică, Teatrul “Ion Creangă”, Circul Metropolitan Bucureşti, Opera Comică pentru Copii, Casa Filipescu – Cesianu, Casa Scarlat – Creţulescu, Muzeul de Artă Populară “Dr. Nicolae Minovici”, Observatorul Astronomic, Muzeul Naţional al Literaturii Române.

Traseele sunt disponibile de luni, 6 decembrie, până pe 26 decembrie. Grupurile pot avea maximum 20 persoane (copii şi personal didactic), iar traseele vor dura în medie 5 – 7 ore. Organizatorii propun 21 de tururi, ce includ cel puţin două instituţii de cultură şi spectacol. Toate detaliile programului se regăsesc pe site-ul www.proedus.ro.

Muzeul Copiilor propune o vizită interactiv-educativă ce are ca temă descoperirea Egiptului Antic. Turul se completează cu atelierul demonstrativ de gastronomie şi ulterior cu participarea la atelierul de experimente fizice şi/sau chimice. Tariful este de 25 de lei/participant.

La Fabrica de Jucării, turul include participarea la patinoar şi la un atelier interactiv de creaţie. Pot fi descoperite şi celelalte atracţii ale târgului atât de copii, cât şi de însoţitorii acestora. Tarif – 75 de lei.

Artiştii Circului Metropolitan Bucureşti propun spectacolul “Alege Culoarea”, care cuprinde numere de echilibristică, jonglerii şi acrobaţii. Spectacolul are loc pe 11 şi 18 decembrie, între orele 16,00 – 17,20, respectiv 12 şi 19 decembrie, între orele 11,00 – 12,20. Tariful este de 30 de lei/participant.

ARCUB are o expoziţie de jocuri vechi româneşti şi străine. În cadrul acesteia au loc două ateliere – “Joaca de-a muzica” şi “Descoperă lumea prin joacă” (15 lei biletul).

Observatorul Astronomic – ‘Amiral Vasile Urseanu’ invită la o serie de activităţi de observare şi explicare a fenomenelor astronomice. Biletul costă 5 lei.

Palatul Suţu le oferă copiilor cu vârste între 7 şi 12 ani expoziţiile “Pe urmele Timpului – Ghidul Micului Detectiv” şi “Apă Apă Foc Foc – Cum au modelat apa şi focul istoria Bucureştiului?!” (5 lei/participant).

Casa Filipescu-Cesianu (1892) este una dintre puţinele reşedinţe aristocratice ale Bucureştilor din La Belle Epoque, rămasă fidelă proiectului iniţial. Copiii cu vârste peste 7 ani găsesc aici o expoziţie interactivă intitulată “Pe firul Tehnologiei”. Tariful este de 5 lei/participant.

Muzeul de Artă Populară “Dr. Nicolae Minovici” a devenit în 1906 adăpost pentru o vastă colecţie de artă etnografică românească şi primul muzeu de profil din Bucureşti. Tarif – 5 lei.

Muzeul “George Severeanu” le oferă participanţilor o expoziţie interactivă dedicată copiilor cu vârste mai mari de 10 ani intitulată “Un traseu cu personaje şi personalitate”.

Expoziţia de bază a Muzeului Naţional al Literaturii Române îi aşteaptă pe copii să descopere o Casă cu literaturi, găzduită în eleganta locuinţă de început de secol XX care a aparţinut generalului de divizie Leon Mavrocordat (5 lei/ participant).

Opera Comică pentru Copii oferă în decembrie ateliere de creaţie – coroniţe din brad, pictură pe figurine, accesorii spiriduşi, jucării cu plante aromatice, figurine din clay, precum şi vizionarea de filme, precum şi vizionarea de filme, precum “Tinker Bell”, “Aladin”, “Frozen”, “Frumoasa şi bestia”, etc. Tariful este de 30 lei.

De asemenea, Teatrul “Ion Creangă” le oferă copiilor cu vârste între 4-12 ani o serie de spectacole. Pe 11 decembrie poate fi vizionat spectacolul “Supereroii revin”, iar pe 12 decembrie – spectacolul “Vrăjitorul din Oz”. Un bilet costă 30 de lei.

Teatrul de Animaţie “Ţăndărică” propune o incursiune în lumea poveştilor prin vizionarea spectacolelor “Capra cu trei iezi”, “Omul de zăpadă”, “Punguţa cu doi bani”, “Albă ca Zăpada”, “Cartea junglei” – 30 de lei de participant.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

Occidentul a făcut tot ce se putea face pentru Ucraina

Publicat

in

De

Asta luând în considerare limitarea autoimpusă de către SUA și NATO, de a nu trimite trupe în cazul unei invazii. Încă de la începutul acestei crize, președintele Biden a declarat destul de clar că sancțiunile de care va fi vizată Rusia vor fi economice și că nu se pune problema de intervenție militară. Foarte posibil ca această poziție să fi dat aripi agresivității Rusiei, dar era destul de greu ca SUA să adopte o poziție mai fermă – nu prea ai cum să justifici implicarea directă într-un conflict atât de fierbinte și la această scară.

Așa că, atât SUA cât și țările occidentale au încercat să pregătească Ucraina pentru conflictul inevitabil. Și se pare că pregătirile au avut în vedere un scenariu realist, în care țara nu va rezista direct invaziei, ci va duce un război de uzură.

De aceea, încă din 2015, SUA antrenează pe teritoriul ei (!!!) combatanți ucraineni. Aceștia sunt pregătiți pentru tactici de gherilă, să ducă lupte în spatele liniilor, după ce armata rusă cucerește o parte din Ucraina. Idee care a tot fost vehiculată în spațiul public, de a face invazia mult prea scumpă pentru Rusia. Gândirea predominantă în momentul de față e că deși Rusia ar putea cuceri rapid bucăți mari din Ucraina, i-ar fi foarte greu să le mențină sub ocupație, și aici ar trebui să intervină aceste trupe antrenate de CIA.

Un scenariu similar l-am mai văzut în Siria, unde CIA a antrenat și echipat un corp de elită care să lupte cu trupele lui Bashar al-Assad și cu ISIS. Rezultatul a fost dezastruos, trupele respective fiind nimicite destul de repede și echipamentul pierdut.

Experții americani au învățat cu siguranță din lecțiile trecutului, rămâne acum de văzut cât de eficiente au fost aceste programe. Soldații ucraineni vor avea de înfruntat trupe experimentate, care au participat în multiple teatre de război, deci a căror experiență nu e dobândită doar în urma antrenamentelor, ci în conflicte reale.

Măcar ucrainenii au fost ajutați cu echipamente de război serioase. Cele care ies în evidență sunt rachetele anti-tanc. În ultimele zile, din UK au ajuns peste 1000 de lansatoare NLAW. Acestea sunt lansatoare ușoare de “unică folosință”, care vin preîncărcate cu o rachetă ghidată și care au o rază de acțiune de până la 1 km. Perfecte pentru lupta de gherilă. Dar mai impresionante sunt sistemele Javelin, lansatoare cu o raza de 3-4 km și care sunt probabil cele mai bune arme anti-tanc din lume. Acestea au venit direct de la americani, iar pe ultima sută de metri, chiar și estonienii au trimis câteva din stocul propriu.

În Siria, sistemele anti-tanc folosite de rebeli s-au dovedit a fi foarte eficiente împotriva tancurilor rusești. Chiar și cele cu sisteme avansate de protecție ca armuri reactive sau sisteme de bruiaj în infraroșu cum sunt T-90A. Deși armele folosite acolo erau mai puțin avansate decât Javelin sau NLAW, pierderile armatei siriene au fost impresionante. Desigur, mulți experți pun aceste pierderi pe seama folosirii necorespunzătoare a tancurilor în teatrele de luptă: de multe ori, vehiculele nu erau apărate de infanterie și în ipostaze tactice pe care orice comandant decent le-ar evita. E destul de greu de anticipat care ar fi rezultatul în Ucraina, unde comandanții ruși nu pot fi acuzați de amatorism.

Nu în ultimul rând, ucrainenii au achiziționat drone Bayraktar TB2 turcești. Aceste drone și-au dovedit deja eficiența în Libia, Siria sau Nagorno Karabakh. Au fost cumpărate câteva zeci, nu se știe exact câte, și ar putea reprezenta un atuu important. Deși, având în vedere superioritatea aeriană clară a Rusiei, e de asemenea posibil să devină irelevante foarte rapid. Totul depinde de desfășurarea acțiunilor în teren.

În vârtejul acestei curse a înarmării, e de salutat poziția inițial comună și coerentă a membrilor NATO. După plecarea lui Merkel, inclusiv Germania a aderat la poziția SUA de contracarare a Rusiei. Proiectul Nord Stream 2 a fost blocat înainte să devină funcțional, transporturi de gaz lichefiat au fost redirecționate dinspre Asia spre Europa pentru a compensa scăderea volumului trimis de Gazprom și aliații au arătat o mobilizare exemplară pentru pregătirea Ucrainei. Zic poziția inițială pentru că deja Olaf Scholz, noul cancelar german, a început să dea înapoi, cerând ca Nord Stream 2 să nu fie inclus în negocierile politice legate de Ucraina. Oricum, e o poziție mult mai fermă decât cele cu care ne-a obișnuit Angela Merkel în trecut.

Vladimir Putin în schimb, se află într-o poziție foarte dificilă. S-a băgat singur într-un colț, iar acum opțiunile lui sunt foarte limitate. Cea mai simplă, și unii ar spune că unica, este invazia. După o mobilizare de atâtea luni, să nu ataci acum ar fi perceput ca un gest de slăbiciune.

Însă mai grav pentru el e faptul că se află într-o cursă contra cronometru, pe două planuri. Unul îl reprezintă Ucraina – cu cât așteaptă mai mult, cu atât capacitățile defensive ale țării vor crește. Al doilea e economia Rusiei. Această mobilizare masivă de forțe îl costă enorm. La un moment dat e foarte posibil ca ceva să cedeze. 100 de mii de soldați care nu își primesc soldele sunt o bombă cu ceas, iar eventuale revolte acasă, în orașe, pe fondul sărăciei, ar fi un dezastru.

În momentul de față, pentru Putin există un singur scenariu din care iese câștigător – o victorie absolută, într-un timp foarte scurt. O repetare a războiului din 2014. Or, această posibilitate se îndepărtează cu fiecare zi ce trece. E ori acum, ori niciodată.

Orice ar alege și oricare va fi rezultatul invaziei, pe termen lung Putin pierde. Dacă nu invadează Ucraina, pierde acasă, deschizând calea detronării lui. Dacă invadează Ucraina, sancțiunile împotriva Rusiei ar putea fi devastatoare.

Mai există opțiunea să anuleze complet invazia și să se bazeze pe propagandă pentru a contracara efectele acestei ”înfrângeri”. Fabricile de troli ale Kremlinului ar fi puse la muncă grea în acest caz, pentru a răspândi o narativă prin care Rusia să apară ca fiind învingătoare. citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Moldovenii preferă banii cash: Își golesc cardul în ziua de salariu

Publicat

in

De

Volumul banilor în circulație a constituit, la sfârșitul lunii decembrie 2021, 31,7 miliarde de lei, majorându-se cu 1,8 miliarde de lei comparativ cu decembrie 2020, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În perioada ianuarie – decembrie 2021, volumul încasărilor banilor în numerar s-a majorat cu 23,8 la sută față de perioada similară a anului precedent și a constituit 153.465,8 milioane lei, transmite la bani.md.

Creșterea volumului încasărilor de mijloace bănești a fost determinată, preponderent, de majorarea cu 19,6 la sută a încasărilor din comercializarea mărfurilor de consum (indiferent de canalul de desfacere), care dețin cea mai mare pondere (de 55,8 la sută) din volumul total al încasărilor. Evoluția respectivă a fost susținută de majorarea tuturor surselor de încasări de numerar.

Totodată, în luna decembrie 2021, volumul încasărilor a constituit 14 miliarde de lei (+1,5 la sută față de luna noiembrie 2021 și +11,0 la sută față de luna decembrie 2020).

Volumul eliberărilor banilor în numerar din casele băncilor licențiate în perioada ianuarie – decembrie 2021 s-a majorat cu 18,7 la sută comparativ cu perioadă similară a anului precedent și a constituit 155,3 miliarde de lei.

Modificarea respectivă a fost determinată, preponderent, de creșterea volumului eliberărilor pentru cumpărarea valutei de la persoane fizice cu 5,5 miliarde de lei (15,2 la sută), care a însumat 42,3 miliarde de lei (echivalentul a 2,3 miliarde USD). Ponderea acestora a scăzut cu 0,8 puncte procentuale și a constituit 27,3 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar. Totodată, și-au scos din conturi 35,5 miliarde de lei.

În ceea ce privește cardurile bancare, moldovenii preferă banii gheață, chiar dacă numărul cardurilor este în creștere. Anul trecut, extragerile de pe cardurile bancare au însumat 30 miliarde de lei, cu 7,5% mai mult față de anul 2020.

Economiștii susțin că moldovenii folosesc cardurile bancare pentru extragerea banilor în ziua de salariu. Plățile online sunt făcute preponderent de moldovenii care merg în străinătate în vacanță și de străinii care vin în Republica Moldova.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend