Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Contractele pentru gaze naturale au atins marţi noi maxime în Europa

Publicat

in

Contractele pentru gaze naturale au atins marţi noi maxime în Europa, creşterea preţurilor continuând să exercite presiuni asupra sectorului energetic înaintea perioadei de iarnă, transmite CNBC, citat de news.ro. Contractele pentru luna noiembrie la terminalul olandez TTF, care sunt de referinţă în Europa, au fost tranzacţionate marţi, la Londra, la circa 118 euro me megawatt oră. Contractele pe termen de o lună au urcat cu aproape 19%, atingând un nou nivel record, avansul de la începutul anului fiind de aproape 400%.

În Marea Britanie, care este afectată în mod special de creşterea preţurilor angro pentru gazele naturale, preţurile pentru noiembrie au crescut cu 14%, la 2,79 lire sterline pe unitate termică. Gazele angro pentru livrare imediată au avansat cu 23%, la 2,5 lire pe unitate termică.

Creşterea preţurilor angro a fost parţial cauzată de o creştere a cererii, în special din Asia, pe măsură ce economiile ies din blocajele provocate de Covid-19.

O iarnă şi o primăvară rece din Europa au însemnat, de asemenea, că stocurile au fost epuizate puternic până în vară. Între timp, scăderea producţiei interne, condiţiile meteorologice nefavorabile din SUA şi lucrările esenţiale de întreţinere au creat o piaţă de gaz cu o ofertă limitată şi au făcut dificilă aprovizionarea cu gaze înainte de iarna care vine în întreaga regiune.

Mai mulţi furnizori britanici de energie s-au prăbuşit pe fondul crizei preţurilor gazelor. Numai în septembrie, nouă companii au încetat să tranzacţioneze, potrivit rapoartelor. Într-un an normal, între cinci şi opt companii părăsesc piaţa din Marea Britanie, potrivit ministrului afacerilor din Marea Britanie, Kwasi Kwarteng. Vorbind marţi la emisiunea ”Street Signs Europe” a CNBC, Greg Jackson, CEO al Octopus Energy – care a absorbit recent peste jumătate de milion de clienţi de la compania concurentă Avro care şi-a oprit activitatea – a declarat că multe companii nu au reuşit să reziste crizei pentru că ”achiziţionau şi vindeau lung.”

Cred că acele companii [eşuate] sperau că, în cazul în care preţurile vor scădea, ar putea atrage clienţii cu o afacere, dacă vor creşte, vor fi capabili să scape şi să treacă peste criză. Această criză este atât de mare încât nimeni nu poate să reziste dacă nu este protejat”.

Jackson a sugerat că testele de stres efectuate în sectorul bancar ar trebui aplicate în sectorul energetic pentru a se asigura că companiile funcţionează responsabil.

”Ceea ce am văzut aici este necesitatea de a preveni acelaşi fel de tulburări”, a spus el pentru CNBC.

Creşterea preţurilor gazelor nu este o problemă doar în Marea Britanie. În ultimele săptămâni, guvernele din Spania, Italia, Grecia şi Franţa au întreprins acţiuni drastice pentru a minimiza impactul acesteia asupra consumatorilor.

Parlamentarii francezi fac presiuni pentru ca UE să devină mai puţin dependentă de gazele naturale de pe pieţele externe. Majoritatea gazelor cumpărate de Europa provin din Rusia şi Norvegia. Cu toate acestea, Marea Britanie este deosebit de vulnerabilă la actuala criză a preţurilor, deoarece gazul este crucial pentru aprovizionarea cu energie a Regatului Unit. Acesta joacă un rol semnificativ în încălzire, industrie şi generarea de energie electrică, iar peste 22 de milioane de gospodării sunt conectate la reţeaua de gaze din ţară.

Cea mai mare sursă unică de gaz din ţară este U.K. Continental Shelf (UCS), care anul trecut a asigurat aproximativ 48% din livrările totale. Cu toate acestea, UCS este o sursă matură, ceea ce înseamnă că trebuie completată cu gaze importate de pe pieţele internaţionale. În septembrie, Kwarteng din Marea Britanie a declarat pentru Sky News că guvernul ia în considerare ”o mulţime de opţiuni” pentru a proteja furnizorii de preţuri angro ridicate, inclusiv cu potenţiale împrumuturi susţinute de stat. Cu toate acestea, el a sugerat că nu orice furnizor de energie ar fi eligibil să beneficieze de un astfel de sistem.

Marea Britanie are limite în ceea ce priveşte cantitatea de furnizori care pot percepe consumatorii pentru energie, cu plafoane de preţ revizuite de guvern la fiecare şase luni. Unii se aşteaptă ca actualul plafon să fie ridicat atunci când acesta va fi revizuit de miniştri în aprilie, ceea ce înseamnă că gospodăriile britanice vor absorbi o parte din costul angro ridicat.

Analiştii au avertizat că o creşterea preţurilor la gaz se va traduce probabil în niveluri ridicate ale inflaţiei. Într-un raport asupra deciziei sale de politică monetară din septembrie, Banca Angliei a declarat că rata inflaţiei va depăşi uşor nivelul de 4% în acest an, dublându-şi nivelul ţintă.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

Hidroelectrica ACUZĂ că prețurile la energie BUBUIE din cauza ecologiștilor: România RISCĂ să rămână în BEZNĂ

Publicat

in

De

România va ajunge în scenariul apocaliptic în care va trebui să stingem lumina, dacă nu construim urgent noi centrale de producere a electricităţii din surse nepoluante, a afirmat, joi, Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica. El a fost audiat în comisia de anchetă parlamentară privind cauzele preţurilor mari la energie şi a afirmat că multe dintre investiţiile în hidrocentrale ale companiei sunt blocate şi întârziate de autorităţile de mediu, pe motiv că ar distruge habitatele naturale, conform Agerpres.

“Vreau să aduc la cunoştinţă comisiei parlamentare de anchetă privind preţul energiei existenţa unor incoerenţe legislative care nu sunt de azi, de ieri. Au fost de-a lungul timpului în România şi au generat contradicţii între actele normative în vigoare, iar interpretarea lor a dus la situaţii absurde. Trebuie să vedem cum se pot corecta aceste situaţii absurde, astfel încât, respectând directivele europene şi legislaţia naţională, să ne atingem obiectivele”, a precizat Badea.

El a arătat că amenajările hidroenergetice nu distrug, ci creează habitate, iar zonele unde au fost construite hidrocentrale au fost ulterior desemnate situri Natura 2000. “Targetul (de reducere a emisiilor pe care şi l-a asumat România – n. r.) este, din păcate, unul extrem, extrem de urgent. Suntem în ceasul al treisprezecelea, nici măcar nu mai suntem în ceasul al doisprezecelea în ceea ce priveşte tranziţia spre un sector energetic mai verde. Vedem că avem deficit de capacităţi de energie de ani de zile, ceea ce în România nu s-a mai întâmplat, preţul carbonului este la un nivel fără precedent, ceea ce va genera premisele închiderii accelerate a centralelor pe bază de combustibili fosili şi trebuie să punem ceva în loc foarte repede, altfel vom ajunge, sigur, în acel scenariu apocaliptic în care va trebui să stingem lumina. Aceasta este realitatea”, a subliniat şeful Hidroelectrica. Badea a arătat că există situaţii în care Hidroelectrica vrea să schimbe echipamente vechi cu unele noi şi i se cer, de către autorităţile de mediu, studii de impact asupra mediului care durează ani de zile. “Este profund anormal. Este un exemplu de legislaţie care trebuie modificată. Nu cred că încălcăm vreo directivă europeană, nici legislaţia naţională. Nu există un impact suplimentar, sunt lucrări de mentenanţă normale”, a precizat şeful Hidroelectrica.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Centrul Român pentru Politici Europene: Food Hub-ul, model alternativ pentru dezvoltarea fermelor mici şi mijlocii în România, creştere de 150% a veniturilor

Publicat

in

De

Cele patru food hub-uri existente în România au înregistrat o creştere de 150% a veniturilor în perioada aprilie – august 2020, adică în lunile de vârf ale pandemiei, relevă raportul “Food Hub-ul: model alternativ pentru dezvoltarea fermelor mici şi mijlocii în România”, realizat de Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE) şi dat joi publicităţii într-o dezbatere online, conform agerpres.

Numărul de clienţi persoane fizice ai food hub-urilor a crescut de trei ori în trei ani, de la 5.992 de astfel de clienţi în 2018, până la 17.720 de clienţi în 2020. De asemenea, numărul producătorilor membri ai food hub-urilor a urcat cu 60%, de la 213 producători în anul 2018 până la 342 de producători în iulie 2021, în contextul în care producătorii din acest tip de asociere nu concurează între ei.
Potrivit raportului, după patru ani de program, cele patru food hub-uri existente livrează în prezent 4.000 de produse diferite şi au înregistrat o creştere a cifrei de afaceri de până la 650.000 de dolari, se arată într-un comunicat al CRPE, remis AGERPRES.

Food hub-urile sunt organizaţii inspirate de un model american şi înregistrate în România ca societăţi comerciale cu răspundere limitată, care gestionează în mod activ agregarea, distribuţia şi comercializarea produselor alimentare de la producătorii locali şi regionali şi le oferă acestor producători şi o întreagă gamă de servicii cu scopul îmbunătăţirii eficienţei, rentabilităţii şi sustenabilităţii.

Programul-pilot Food Hub a fost demarat în 2017 de Romanian-American Foundation (RAF), cu scopul de a stimula şi sprijini competitivitatea şi perspectivele de dezvoltare ale fermierilor mici şi mijlocii printr-o abordare complementară asocierii prin cooperative agricole.

Programul a cuprins două runde de finanţare (2017-2019 şi 2020-2022), care au însumat până în acest moment peste 1,6 milioane de dolari şi patru fundaţii care au fost susţinute pentru a constitui şi opera cinci food hub-uri în cinci zone ale ţării: Nod Verde – sprijinit de Fundaţia Civitas, la Cluj-Napoca; Cumsecade/Helyenvalo – sprijinit de Fundaţia Civitas, la Odorheiu Secuiesc; Nord Natural – sprijinit de Fundaţia Open Fields, la Câmpulung Moldovenesc; Roade şi Merinde – sprijinit de Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară din Iaşi; Merindar – sprijinit de World Vision România la Criţ (proiect care avea mierea ca unic produs promovat şi comercializat şi care a fost parte din program până în 2020).

Food hub-urile din România vând atât produse proaspete, cât şi procesate: fructe şi legume, lactate, miere, carne şi mezeluri, panificaţie, plante aromatice, uleiuri, vin.

Toate cele 4 entităţi rămase în program operează un centru logistic şi un magazin fizic şi/sau online (food hub-urile din Odorheiu Secuiesc şi din Iaşi au atât magazin fizic, cât şi online), prin intermediul căruia comercializează şi promovează produsele furnizorilor locali.

Potrivit raportului CRPE, food hub-urile nu reprezintă simple agregatoare de produse agroalimentare locale, nici simple depozite logistice, ci contribuie cu o serie de servicii vitale pentru fermierii mici şi mijlocii. Acestea educă fermierii, creează punţi cu consumatorii şi vizează, într-o etapă viitoare, dezvoltarea socio-economică sustenabilă a comunităţilor rurale în care activează.

Ele au un rol important şi în educarea consumatorului şi reprezintă un mod echitabil, fiscalizat şi sigur din punctul de vedere al siguranţei alimentare şi trasabilităţii producţiei prin care consumatorii au acces la produse realizate de fermieri, se precizează în document.

Directorul executiv al CRPE, Alexandra Popa, a recomandat ca viitorul Plan Naţional Strategic să includă mecanisme de susţinere a înfiinţării altor 15 centre de tip food hub.

“Dat fiind că marjele de profit ale food hub-urilor sunt mici, deoarece îi oferă fermierului un preţ echitabil şi în plus îi furnizează o întreagă paletă de servicii pro bono, acestea trebuie susţinute prin politici publice. Viitorul Plan Naţional Strategic (PNS) post-2021, în sinergie cu Programele Operaţionale finanţate din fonduri structurale, ar trebui să sprijine înfiinţarea de food hub-uri pe modelul descris în raport. Recomandăm includerea în viitorul PNS a unui set de intervenţii care să susţină înfiinţarea şi dezvoltarea în primii trei ani a minimum 15 centre de agregare de tip food hub”, a spus Alexandra Popa.

Prezent la evenimentul online, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a arătat că produsele locale nu ajung la consumatorul local deoarece reţelele comerciale deţin peste 80% din piaţa de produse alimentare.

“Avem fermieri şi producători foarte buni, care scot produse foarte bune pentru consum; principala problemă este că retailul deţine peste 80% din piaţa de produse alimentare şi produsele locale nu ajung la consumatorul local. (…) În viziunea mea, food hub-urile, cooperativele mici sau zonale se pot adresa unui public ţintit pentru a recuceri piaţa locală, astfel încât produsele locale să fie integrate în lanţuri scurte alimentare. Food hub-urile vin şi cu o componentă de suflet, care mie îmi dă încredere, deoarece e un element principal în dezvoltare. (…) Food hub-urile trebuie introduse în platforma informatică realizată de Agenţia de Finanţare a Investiţiilor Rurale în 2018-2019. E un proiect cu suflet, făcut în sistem de voluntariat, nu a costat niciun ban şi pune în contact consumatorii cu producătorul. Catalogul produselor alimentare poate integra şi food hub-urile şi poate face legătura dintre turistul străin şi produsele locale”, a menţionat ministrul Agriculturii.

Centrul Român de Politici Europene a fost înfiinţat în 2009 de un grup de experţi, având ca obiectiv sprijinirea rolului României în Europa prin furnizarea de expertiză în domeniul politicilor publice. Misiunea CRPE este promovarea României drept un actor coerent şi influent în stabilirea agendei publice şi în formularea de politici în cadrul UE, şi continuarea procesului de europenizare a României, prin bună guvernare, expertiză şi dezbateri publice informate.

Misiunea Romanian-American Foundation este să promoveze şi să consolideze condiţiile necesare unei economii de piaţă sustenabile şi unei societăţi democratice, care să asigure accesul la oportunităţi pentru toate segmentele populaţiei din România.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend