Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Consiliul Fiscal, despre proiectul de Buget: Probabil încasările vor fi mai mici / Cheltuielile sunt sub-bugetate

Publicat

in

Avem rezerve cu privire la includerea în proiecția bugetară a unor sume provenite din creșterea eficienței colectării, se arată în opinia transmisă de Consiliul Fiscal cu privire la proiectul Legii Bugetului pe 2023. E mai probabil să avem încasări mai mici decât țintele asumate, iar cheltuielile sunt sub-bugetare cu cel puțin 0,58% din PIB, mai arată documentul.

Daniel DaianuFoto: Agerpres

Sinteza concluziilor la care a ajuns Consiliul Fiscal:

  • Construcția bugetară pentru anul 2023 are în vedere o țintă de deficit bugetar cash de 4,4% din PIB, reprezentând o diminuare de 1,34 pp față de nivelul proiectat de MF pentru anul 2022 (5,74% din PIB). Nivelul corespunzător al țintei de deficit bugetar ESA 2010 pe anul 2023 este tot de 4,4% din PIB și, comparativ cu nivelul estimat de MF pentru anul anterior (6,2% din PIB), reprezintă o reducere de 1,8 pp din PIB.
  • Reducerea proiectată a deficitului cash în anul 2023 are loc prin majorarea veniturilor bugetare cu 0,9 pp din PIB, coroborată cu diminuarea cheltuielilor bugetare cu 0,44 pp din PIB.
  • Privind includerea ex-ante în proiecția bugetară a unor sume suplimentare provenite din ameliorarea dorită a eficienței colectării, CF are rezerve în a le considera la acest moment, în virtutea principiului prudenței.
  • Consiliul Fiscal apreciază drept probabilă încasarea unor venituri mai mici comparativ cu țintele asumate în proiectul de buget de circa 11,3 mld. lei, reprezentând circa 0,73% din PIB. Aceasta derivă din considerarea gradului de colectare (inferior cu 8,7 mld. lei în raport cu proiecția) și supraevaluarea cu 2,6 mld. lei a unor venituri fiscale.
  • Reducerea în planificare a cheltuielilor bugetare, exprimate ca pondere în PIB, este rezultatul diminuării în termeni nominali a subvențiilor, precum și al unor ritmuri de creștere în termeni nominali moderate și substanțial inferioare dinamicii proiectate a PIB nominal pentru cheltuielile de asistență socială, bunuri și servicii, personal și dobânzi. Această reducere este contrabalansată parțial de majorarea substanțială a cheltuielilor cu proiecte finanțate din fonduri europene, în special cele aferente PNRR, și a cheltuielilor de capital.
  • CF apreciază ca probabil un necesar suplimentar de alocări bugetare de circa 5 mld. lei la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii, de cel puțin 2 mld. lei la nivelul cheltuielilor de asistență socială, respectiv de cel puțin 2 mld. lei la nivelul cheltuielilor cu dobânzile. Cumulat, CF estimează o sub-bugetare a cheltuielilor de cel puțin 0,58% din PIB.
  • CF apreciază construcția bugetară pentru anul 2023 compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 5,7% din PIB.
  • Rectificările bugetare viitoare trebuie să identifice măsuri de ajustare în vederea apropierii de ținta de deficit bugetar pentru anul 2023.
  • O constrângere suplimentară asupra bugetului public este generată de cheltuielile de investiții publice care nu au finanțare nerambursabilă, în special componenta cheltuielilor de capital, sub impactul majorării semnificative a cheltuielilor de apărare, și componenta de împrumut a PNRR. Atenuarea acestei constrângeri se poate face prin creșteri de venituri și/sau realocări de resurse. Problema este însă spațiul fiscal foarte limitat.
  • Procesul de consolidare bugetară este vital pentru România din rațiuni de stabilizare a nivelului datoriei publice, de reducere a vulnerabilităților interne și externe, de stabilitate a monedei naționale și de apărare a echilibrelor macroeconomice, de ameliorare a ratingului de țară.
  • Există în dezbaterea publică europeană ideea de a nu include cheltuieli suplimentare de investiții și de apărare în deficitul bugetar. Cel puțin pe termen scurt și mediu, impactul economic asupra deficitelor nu poate fi contrabalansat prin beneficii prezumate în viitorul mai îndepărtat. Orice cheltuială suplimentară, dacă este finanțată prin îndatorare, nu are cum să nu se reflecte în datorie publică și deficit.
  • Conform cadrului fiscal-bugetar proiectat pe termen mediu, consolidarea bugetară în perioada 2024-2026 este previzionată a se realiza preponderent pe seama cheltuielilor bugetare, însă CF are semne de întrebare privind realismul acestei abordări. În absența unor politici credibile care să sprijine realizarea consolidării fiscal-bugetare pe termen mediu și prin creștere de venituri fiscale, balanța riscurilor este înclinată în direcția înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate pentru anii următori.
  • Consolidarea fiscală, chiar dacă grevează asupra creșterii economice viitoare, efect contracționist ce poate fi însă contracarat de absorbția masivă de fonduri europene, este o necesitate stringentă; amânarea realizării acesteia prin măsuri cu efect asupra deficitului structural, doar mizând pe continuarea evoluției ciclice favorabile a economiei și pe efectul (pozitiv din punct de vedere fiscal) inflației, nereprezentând, în opinia CF, opțiuni viabile.
  • Consolidarea fiscal-bugetară este esențială pentru aderarea la zona euro.
  • Contextul de ansamblu foarte vitreg face ca, pentru România, fondurile europene (CFM și PNRR), să capete o importanță extraordinară: împreună cu resursele proprii, sau atrase, din buget (care finanțează cheltuieli de capital), banii europeni pot duce investițiile la peste 7% anual – ceea ce se vede în strategia fiscal-bugetară pentru anii 2023-2025. Banii europeni ajută și balanța externă a României, o protecție în plus la presiuni valutare, atacuri speculative.
  • Apartenența la UE aduce avantaje incontestabile din perspectiva surselor de finanțare (bani europeni) și chiar a bonității financiare, dar nu poate fi un panaceu sau o garanție deplină.
  • Bugetul pe 2023 și Strategia Fiscal-Bugetară 2023-2025 sunt construite într-un context internațional extrem de complicat și complex, fără precedent după al doilea război mondial, ce este marcat și de invadarea Ucrainei.
  • Contextul internațional este definit de consecințe economice și de securitate ale războiului din Ucraina, criza energetică generată de creșterea foarte mare a prețului relativ al energiei (o creștere exacerbată de Război), inflație înaltă persistentă, înăsprirea condițiilor financiare pe piețe, o criză alimentară, fragmentarea sistemului economic global și regionalizarea lanțurilor de aprovizionare și, nu în cele din urmă, efecte tot mai grave ale schimbărilor climatice.
  • Siguranța, înțeleasă în termeni tehnologici, militari și economici (ca furnizare de bunuri esențiale pentru viața cetățenilor), capătă întâietate în politica publică.
  • Inflația „surpriză” a ajutat execuții bugetare în Europa și limitarea ca pondere în PIB a datoriilor publice în 2022. Acest efect asupra echilibrului bugetar este limitat, iar o proiecție fiscal-bugetară pe termen mediu și lung trebuie să aibă în vedere consecințe negative ale persistenței posibile a unei inflații înalte.
  • Pentru ca inflația să ajungă în câțiva ani aproape de ținte este necesar un mix adecvat de politici: o politică monetară care să stăpânească expectații inflaționiste, politici bugetare prudente, măsuri de politică industrială care să sprijine producția.
  • Provocările actuale și viitoare tensionează bugetele publice mai ales în țările cu veniturile fiscale joase. România, cu venituri fiscale (inclusiv contribuții) în jur de 27% din PIB este la coada ierarhiei europene. CF reiterează necesitatea ca veniturile proprii ale bugetului public să crească.

Vezi aici opinia integrală a Consiliului Fiscal

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Va fi nevoie de „multe luni” pentru ca tancurile Abrams să fie pe teren în Ucraina, spune Kirby

Publicat

in

John Kirby, un purtător de cuvânt al Casei Albe pentru securitate națională, a declarat vineri pentru CNNnoua tranșă de tancuri Abrams anunțată de SUA ca parte a ajutorului acordat săptămâna aceasta Ucrainei nu va pleca prea curând din SUA și că „va dura multe luni până când vor putea ajunge pe teren”.

Tanc de luptă Abrams M1A2 Sepv3 la Romaero – BSDAFoto: HotNews.ro / Victor Cozmei

În ciuda acestui termen, Kirby a declarat că administrația Biden „nu va pierde timpul” în a oferi instruire și a consolida lanțurile de aprovizionare pentru a se asigura că forțele ucrainene sunt echipate cât mai bine pentru a le folosi atunci când vor ajunge în cele din urmă în Ucraina.

Kirby a refuzat să spună dacă el crede că acestea vor ajunge până la sfârșitul anului 2023.

„Nu vreau să fiu prea specific, pentru că încă lucrăm la planuri, dar vor trece multe luni”, a spus Kirby, dar a precizat că, între timp, un transport de tancuri Leopard din partea Germaniei va ajunge pe teren în Ucraina „în scurt timp”.

De asemenea, Kirby nu a vrut să spună dacă președintele american Joe Biden ia în considerare o călătorie în regiune pentru a marca un an de la invazia Rusiei, dar a declarat pentru CNN că Biden este „în contact strâns cu președintele Zelenski – vorbesc destul de des”.

„Cred că, știți, președintele ar fi cu siguranță dispus să facă o călătorie în Ucraina. Dar nu ne aflăm în acest moment”, a spus el.

Președintele Joe Biden a anunțat miercuri că SUA vor trimite 31 de tancuri M1 Abrams în Ucraina, ca parte a unui efort mai amplu din partea aliaților europeni, care demonstrează că sunt încă uniți împotriva invaziei Rusiei.

Biden descrie tancurile Abrams drept „cele mai capabile tancuri din lume” și „extrem de complexe de operat și întreținut”. Prin urmare, SUA oferă Ucrainei și piesele și echipamentele necesare pentru a susține eficient aceste tancuri pe câmpul de luptă.

Urmărește ultimele evoluții din a 338-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Trădător sau erou? Povestea fabuloasă a bancherului care a oprit căderea Kievului, la invazia Rusiei. A fost ucis de serviciile secrete ucrainene

Publicat

in

Rezistenţa Ucrainei ar fi putut lua sfârşit în primele zile ale invaziei ruseşti din februarie 2022, dacă un bancher ucrainean pe nume Denis Kireev nu ar fi livrat informaţii valoroase Kievului, potrivit cotidianului american The Wall Street Journal. Numai că, nouă zile mai târziu, bancherul a fost ucis de serviciile secrete ucrainene. Personalitatea sa rămâne învăluită în mister.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend