Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Consiliul Europei solicită statelor membre să se opună ‘tentativelor de legalizare’ a acţiunilor de respingere a migranţilor la frontiere

Publicat

in

Consiliul Europei şi-a exprimat joi îngrijorarea în legătură cu ‘înmulţirea încălcărilor drepturilor omului faţă de refugiaţi’ şi a solicitat statelor membre să se opună ‘tentativelor de legalizare’ a acţiunilor de respingere a migranţilor la frontiere, relatează France Presse.

‘A venit timpul ca guvernele europene să pună capăt oricărei tentative legislative sau politice de natură să ducă la o încercare de normalizare a respingerilor’ de migranţi, îndeamnă Dunja Mijatovic, comisar pentru drepturile omului în cadrul Consiliului Europei, într-o declaraţie oficială, potrivit Agerpres.

Ea le-a reamintit totodată statelor membre ale UE datoria lor de “solidaritate în primirea refugiaţilor”, apreciind că absenţa sprijinului reciproc a creat “un puternic impuls în ţările în care ajung pentru prima oară migranţii de a-i respinge” pe aceştia.

Această declaraţie are loc în contextul în care au fost înregistrate respingeri de migranţi în mai multe state membre ale Uniunii Europene în ultimele luni, în special în Lituania, Croaţia şi în Grecia, potrivit unor surse oficiale sau media naţionale.

În nord-vestul Bosniei, migranţii care caută să ajungă în Europa Occidentală s-au plâns că poliţiştii croaţi îi lovesc cu bastoanele, îi ameninţă cu armele şi le fură bunurile. Dar în pofida fricii de violenţă, ei spun că vor încerca din nou să treacă frontiera cu Croaţia înainte de venirea iernii.

‘Poliţiştii croaţi reacţionează ca nişte animale sălbatice şi dau în toţi, refugiaţi, copii, femei, tineri, bătrâni’, a declarat pentru AFP Ibrahim Rasool, în vârstă de 32 de ani, care a fugit cu patru ani în urmă din Afganistan.

Împreună cu zeci de familii de migranţi în principal afgani, el supravieţuieşte într-o tabără insalubră în Velika Kladusa, un sat în apropiere de graniţa cu Croaţia, de unde speră să ajungă în UE.

De ani de zile, militanţii pentru drepturile omului acuză poliţia croată de respingerea migranţilor prin forţa brută şi umilire, pe baza mărturiilor refugiaţilor, dar şi a a avertizorilor de integritate din cadrul forţelor de ordine. Zagrebul a dezminţit sistematic, notează AFP.

Dar după publicarea recentă de către media europene a unor imagini care arată bărbaţi în uniformă şi cu cagule pe cap împingând în mod violent în Bosnia un grup de refugiaţi, autorităţile croate au confirmat că în imaginile respective sunt membri ai poliţiei sale speciale.

Grecia şi România de asemenea au fost menţionate în mass-media pentru tratamentul aplicat migranţilor, scrie agenţia franceză de presă.

Bruxellesul a cerut investigarea cazurilor. ‘Comisia se opune cu fermitate tuturor practicilor de respingere, despre care a spus în mod repetat că sunt ilegale’, a reacţionat un purtător de cuvânt al executivului european Adalbert Jahnz.

Ceea ce este insuficient din punctul de vedere al militanţilor pentru drepturile omului, care apreciază că blocul comunitar subscrie tacit acestor acţiuni ce durează de prea mult timp.

‘Afluxul de migranţi nu serveşte intereselor Europei şi vor veni în număr mai mic dacă descurajarea este mai violentă’, a declarat pentru AFP Jasmin Klaric, editorialist respectat al site-ului croat Telegram.

Croaţia şi Bosnia se află pe ‘ruta balcanică’ utilizată de cei care fug de conflicte şi sărăcie din Orientul Mijlociu, din Asia şi Africa.

Potrivit estimărilor autorităţilor din Bosnia, din 2018, peste 80.000 de migranţi au reuşit să treacă frontiera sa cu Croaţia, în drum spre nordul blocului comunitar.

Dar mii sunt împinşi înapoi la frontiere şi cazurile de violenţă abundă, notează AFP.

În acest context, parlamentul polonez a aprobat la mijlocul lunii octombrie un amendament care legalizează practica respingerilor la frontieră, în timp ce Marea Britanie, stat membru al Consiliului Europei, a aprobat la rândul său o nouă strategie privind migraţia ce autorizează returnările pe mare, potrivit media britanice.

‘Încălcările drepturilor omului faţă de solicitanţii de azil la frontiere în statele membre s-au înmulţit într-un ritm alarmant, în special, refuzul accesului la azil şi returnările fără garanţii individuale’, a denunţat Mijatovic, care a ţinut să reamintească statelor UE că sunt obligate să manifeste ‘solidaritate în privinţa primirii de refugiaţi ‘, apreciind totodată că absenţa sprijinului reciproc a generat ‘un stimul puternic pentru ca ţările din prima linie să respingă migranţii ‘.

La începutul lunii octombrie, 12 state membre ale Uniunii Europene, între care Austria, Grecia, Polonia şi Ungaria, au cerut Bruxellesului să finanţeze construcţia de bariere la frontierele lor pentru a împiedica sosirile de migranţi. Acestea au argumentat că respectivele bariere vor servi ‘intereselor UE pe ansamblu, nu doar statelor membre din prima linie’.

Consiliul Europei, cu sediul la Strasbourg, reuneşte 47 de state semnatare ale Convenţiei europene pentru drepturile omului, inclusiv toate cele 27 de state membre ale UE.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

Contraziceri în coaliție pe taxa de solidaritate! Kelemen Hunor: ‘Sună urât, nu sună prietenos, dar trecem printr-o perioadă grea’

Publicat

in

De

Vicepremierul Kelemen Hunor afirmă că “taxa de solidaritate” pe care ar urma să o plătească companiile cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro “nu este ceva permanent”, ci ar urma să fie introdusă pentru unu, doi sau trei ani. “Sunt perioade când trebuie să fii solidar cu acei cetăţeni şi cu acea societate unde faci profit şi pe seama căreia faci profit. Sună urât, nu sună prietenos, dar trecem printr-o perioadă grea, nimeni nu vrea să alunge investitorii, nimeni nu vrea să facă rău nimănui”, susţine Kelemen Hunor.

“Astăzi (marţi – n.r.) nu am discutat, ieri a fost o discuţie scurtă şi vom continua când discutăm despre buget. E vorba despre o propunere pentru o perioadă scurtă, de un an de zile, poate să fie şi doi-trei ani de zile, dar nu asta este important, nu este ceva permanent. Şi e vorba de a creşte veniturile la buget într-o perioadă dificilă, când eşti nevoit, din cauza inflaţiei, din cauza creşterii preţurilor la energie care nu depinde de Guvernul nostru, nu depinde nici de Uniunea Europeană, vedeţi că se întâmplă peste tot, să mai aduci la buget nişte sume prin care poţi să îi ajuţi pe acei oameni care au nevoie de ajutor, dar în acelaşi timp trebuie să faci şi investiţii în sănătate, în educaţie, în domenii importante. Şi atunci eu am propus la un moment această taxă. Toată lumea vorbea de taxă de solidaritate şi am spus ok, dar haideţi să vedem cine cu cine trebuie să fie solidar într-o astfel de perioadă. Nu este ceva uzual, trebuie o discuţie şi cu mediul de afaceri. Au existat deja mici discuţii, unii acceptă mai uşor, alţii acceptă mai greu, dar eu spun aşa: o taxă de 1% din cifra de afaceri pentru o perioadă de un an de zile, şi vorbim de cifra de afaceri pentru anul 2021 ca să nu ne încurcăm în 2022, atunci acest lucru înseamnă un venit important şi trebuie să spunem şi destinaţia: să nu fie la categoria cheltuielilor permanente. Trebuie să spunem că mergem cu aceşti bani să investim în sănătate, să investim în educaţie, astea sunt domeniile prioritare”, a declarat Kelemen Hunor, marţi seară, la TVR.

El a susţinut că banii din “taxa de solidaritate” nu ar urma a fi folosiţi pentru majorările de venituri, explicând că pentru acest lucru pot fi folosite sume provenite din alte surse.

“Liberalii sunt în acest moment mai reticenţi. Nu contează, e o discuţie în coaliţie. Dacă vom ajunge la un consens, se face, dacă nu, nu. Dacă nu se ajunge la un consens atunci trebuie găsită o altă formulă, o altă sursă de venit, fiindcă nimeni nu doreşte o creştere a taxelor. Aici e vorba despre ceva foarte temporar şi foarte precis. (…) Eu am văzut discuţiile: unii vorbesc de profit, alţii vorbesc de cum se poate ocoli o astfel de suprataxare. Dar şi în acest moment, dacă ne uităm la profit, vedem multe firme – şi nu vreau să spun că toată lumea face la fel – cum facturează pentru firma mamă consultanţă, mentenanţă, drept de folosire a nu ştiu ce şi aşa mai departe, până la urmă rămân cu un profit foarte, foarte mic sau fără profit. Dar până la urmă, ei aicea fac afaceri. Plătesc taxe, e foarte bine! Asigură locuri de muncă, e foarte bine! Dar sunt perioade când trebuie să fii solidar cu acei cetăţeni şi cu acea societate unde faci profit şi pe seama căreia faci profit. Sună urât, nu sună prietenos, dar trecem printr-o perioadă grea, nimeni nu vrea să alunge in vestitorii, nimeni nu vrea să facă rău nimănui”, a adăugat Kelemen Hunor.

El a spus că se pot găsi modalităţi prin care firmele pot fi ajutate pe termen mediu sau lung, însă în acest moment este nevoie de resurse la buget, iar această taxă este una dintre resurse.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Mirel Talos, Anca Damian, laureats of the Academy Awards for 2019

Publicat

in

De

The Romanian Academy Awards for 2019 will be awarded, on Wednesday, in an edition to be held both with physical attendance and online, among the winners being writer Mirel Talos, for the novel “Somewhere in Transylvania”, and film director Anca Damian, for the animation “Marona’s Fantastic Journey” (co-production Romania, France, Belgium).

“The event will take place at the Hall of the Romanian Academy, in hybrid format, with the participation of the members of the General Assembly and the winners,” the Communication Office of the Romanian Academy states in a press release sent to AGERPRES.
As every year, there are 14 scientific sections of the Romanian Academy considered for the awards, namely: literature and philology, history, mathematics, physics, chemistry, technical sciences, information technology, biology, medicine, agronomy, forestry, sociology, psychology, philosophy, fine arts, theatre and music.

During the event, which starts at 10.00 am, the Romanian Academy will award nine “Academic Merit” diplomas and eight “Cultural Distinction” diplomas to institutions and personalities of the cultural and academic world, including the Centre for Transylvanian Studies, television journalist and producer Lucia Hossu-Longin, actors George Mihaita, Horatiu Malaele, Maia Morgenstern.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend