Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Concurenta pe piata TV va creste de la 17 iunie 2015 in special in Bucuresti, Ploiesti, Iasi, Ramnicu Valcea, Sibiu si Satu Mare

Publicat

in

Licitatia pentru 61 de licente de televiziune digitala terestra (receptionata din eter si nu prin cablu sau satelit) a trezit un interes extrem de scazut in piata. Doar noua licente regionale au fost adjudecate de catre cele cinci firme care au participat la licitatie, cele mai multe fiind castigate de 2K Telecom, firma controlata de familia deputatului Sebatian Ghita, care si-a adjudecat 4 licente in Bucuresti si una in Ploiesti. In rest, Radio M Plus, Regal, Cargo Sped si Digital Video Broadcast si-au adjudecat fiecare cate o licenta regionala pentru Iasi, Ramnicu Valcea, Sibiu si Satu Mare. Toate licentele sunt valabile incepand din 17 iunie 2015 pentru o perioada de 10 ani.

Autoritatea de reglementare in comunicatii (ANCOM) a anuntat miercuri, 28 ianuarie, castigatorii licitatiei pentru 61 de licente de televiziune digitala terestra scoase anul trecut la licitatie, in contextul incetarii totale a semnalului TV analogic terestru in 17 iunie 2015.

Toate cele cinci companii participante la aceasta licitatie si-au adjudecat multiplexurile pentru care au licitat.

Astfel, 2K Telecom si-a adjudecat 5 multiplexuri regionale (4 in Bucuresti si unul in Ploiesti), Radio M Plus a obtinut 1 multiplex regional (Iasi),┬á Regal si-a adjudecat 1 multiplex regional (Ramnicu Valcea), Cargo Sped a castigat 1 multiplex regional (Sibiu), iar Digital Video Broadcast si-a adjudecat 1 multiplex regional (Satu Mare), toate licentele fiind valabile pentru perioada 17.06.2015 – 17.06.2025.

Companiile Regal si Cargo Sped vor intra in runda de alocare, care se va desfasura in data de 11 februarie 2015, pentru stabilirea multiplexului castigat dintre cele doua scoase la licitatie in cadrul categoriilor in care au depus oferta.  Dupa runda de alocare, ANCOM va anunta rezultatele finale ale licitatiei, inclusiv taxele de licenta pe care fiecare dintre companiile castigatoare va avea obligatia de a le achita.

  • Un multiplex digital reprezinta un grup de servicii de programe radio, TV si alte servicii multimedia transmise de la statii de emisie catre utilizatorii finali pe cale radio terestra.

Printr-un multiplex digital se pot furniza 15 canale TV in format Standard Definition (SD) sau numai 4 canale TV in format High Definition (HD) ori o combinatie intre canale TV SD si cele in format HD.

La licitatie nu a existat nici un interes pentru cele doua multiplexuri digitale nationale licitate.

Taxa minima de licenta, care reprezinta pretul de pornire in cadrul licitatiei pentru fiecare din cele doua multiplexuri nationale, era de 300.000 euro, iar pentru multiplexurile regionale si locale aceasta variaza intre 12.000 euro pentru un multiplex regional pentru Bucuresti si 1.000 euro pentru un multiplex alocat la nivelul unei localitati care nu este resedinta de judet.

  • Informatie de context: Ce inseamna trecerea la televiziunea digitala terestra in Romania

Circa 5% din populatia Romaniei, in special din zona rurala, care receptioneaza gratuit posturile TV din eter printr-o simpla antena, fara a fi abonati la cablu, satelit sau IPTV, nu vor mai putea face acest lucru de la 17 iunie 2015, cand emisia TV analogica pe cale radio terestra va inceta conform obligatiilor internationale, aceasta fiind inlocuita cu transmisia digitala terestra a programelor de televiziune si servicii multimedia suplimentare.

Conversia televiziunii terestre de la transmisia analogica la cea digitala permite transmiterea mai multor posturi de televiziune cu o calitate superioara, in acelasi spatiu spectral necesar unui singur program transmis analogic.

Operatorii de cablu si satelit furnizeaza in prezent programe TV in format digital. Momentan, televiziune analogica mai este receptionata din eter in zonele rurale defavorizate, printr-o simpla antena instalata pe acoperisul casei.

Acesta este motivul pentru care in vara anului trecut, ANCOM a demarat procedurile pentru crearea infrastructurii de televiziune digitala terestra, licitand cinci multiplexe digitale.

Au participat doi operatori SNR (Societatea Nationala de Radiocomunicatii) si RCS&RDS. A castigat doar SNR, si numai trei din cele cinci multiplexuri digitale licitate, contra sumei de 1.020.002 euro reprezentand taxa de licenta.

La sfarsitul anului trecut, ANCOM a demarat inca o licitatie, ai carei castigatori au fost anuntati miercuri, pentru 61 de licente de televiziune digitala terestra, inclusiv pentru cele doua multiplexuri digitale nationale nealocate in licitatia anterioara.

  • 14 programe TV in format SD vor putea fi receptionate ‘free to air’ in mod treptat la nivel national, incepand cu 17 iunie 2015

Oficialii SNR au precizat anterior pentru HotNews.ro ca programele TV transmise pe unul din cele trei multiplexuri digitale vor fi free to air, in conditiile impuse de licenta, si vor apartine atat TVR, cat si posturilor private care vor primi licenta de program de la CNA. Capacitatea acestui multiplex digital (MUX 1) este de 14 programe SD sau o combinatie de canale SD, HD.

Programele transmise pe cele doua MUX-uri comerciale vor urma politica posturilor private, singurele abilitate sa stabileasca regimul acestora (free to air sau cu plata). Bineinteles, toate aceste posturi vor trebui autorizate de CNA.

  • Preturile si conditiile de receptie pentru televiziunea digitala terestra

Potrivit SNR, „pretul platit de populatie pentru receptia programelor MUX-ului 1 este de ‘0’ lei. Pretul programelor televiziunilor private de pe MUX-urile comerciale va fi stabilit de acestea.

Fiecare telespectator va plati o singura data pretul set top boxurilor, necesare receptiei in format DVB-T2, daca nu au receptoare cu acest sistem instalat.

  • Conditiile de receptie pentru televiziunea digitala (echipamente necesare)

Televizor cu receptie digitala marcat cu indicativul DVB-T2 (Digital video broadcasting terestrial 2)┬á – si nu cu alte indicative precum┬á DVB-T, TNT, HD READY sau HD TV) Pretul televizorului poate incepe de la 300 Euro. Alternativ, orice alt tip de televizor la care se poate cupla un set top box DVB-T2, fiind necesara si achizitia unui asemenea set top box la un pret care variaza in jurul a 30 Euro.
Antena clasica sau antena pentru receptie digitala de camera sau de exterior care se poate achizitiona la pret in jur de 10 euro.
Existenta semnalului DVB-T2 in zona de receptie. (Sursa: ARCA)

Ramane de vazut daca aparitia acestei noi platforme TV va crea vreo presiune in aceasta piata, in conditiile in care la sfarsitul anului 20013 peste 85% dintre gospodariile din Romania beneficiau de servicii de retransmisie a programelor TV. In mediul rural erau 2,5 milioane de abonati TV, adica 38% din numarul total, cei mai multi dintre acestia fiind abonati la servicii TV prin satelit (DTH).

Din totalul de 6,4 milioane de abonati la servicii de retransmisie, 4,1 milioane erau abonati la servicii furnizate prin intermediul retelelor de cablu (+8,7% fata de anul 2012), 2,2 milioane erau abonati la retele satelit de tip DTH (-0,2% fata de anul 2012), iar 56 de mii de abonati receptionau aceste programe prin tehnologie IP (+49% fata de anul 2012).

Ai ceva de spus? Comenteaz─â aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

A f─âcut Biden o ÔÇ×afacere proast─âÔÇŁ? Schimbul lui Griner cu un traficant de arme este intens dezb─âtut

Publicat

in

De

Joe Biden nu-╚Öi va ÔÇ×cere scuzeÔÇŁ, a declarat purt─âtoarea sa de cuv├ónt: schimbul de prizonieri ├«ntre vedeta de baschet Brittney Griner ╚Öi traficantul de arme rus de mare anvergur─â Viktor Bout a fost un subiect intens dezb─âtut joi ├«n SUA, potrivit AFP.

Brittney GrinerFoto: Anton Novoderezhkin / Sputnik / Profimedia

Purt─âtoarea de cuv├ónt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a fost asaltat─â de ├«ntreb─âri ├«n timpul conferin╚Ťei sale zilnice cu privire la faptul dac─â pre╚Öedintele american a f─âcut o ÔÇ×afacere proast─âÔÇŁ, a╚Öa cum sus╚Ťine opozi╚Ťia republican─â.

Democratul ├«n v├órst─â de 80 de ani nu a luat ÔÇ×cu u╚Öurin╚Ť─âÔÇŁ decizia, a asigurat ea, ╚Öi r─âm├óne ÔÇ×vigilentÔÇŁ dup─â eliberarea celui care a fost supranumit ÔÇ×negustorul mor╚ŤiiÔÇŁ.

Biden nu își va cere scuze

Recunosc├ónd c─â schimbul de prizonieri ar putea fi ÔÇ×resim╚Ťit imediat ca fiind nedrept sau arbitrarÔÇŁ, ea a explicat: ÔÇ×Pre╚Öedintele (Biden) a sim╚Ťit c─â are o obliga╚Ťie moral─â. (…) Era ori Brittney, ori nimeni. ╚śi nu ne vom cere scuze pentru astaÔÇŁ.

ÔÇ×Cred sincer c─â Viktor Bout a petrecut suficient timp ├«n ├«nchisoare pentru crimele pe care le-a comisÔÇŁ, a declarat pentru AFP judec─âtoarea care a pronun╚Ťat sentin╚Ťa, Shira Scheindlin. El a fost arestat ├«n Thailanda ├«n 2008 ╚Öi a fost condamnat la 25 de ani de ├«nchisoare ├«n Statele Unite, din care a executat aproximativ jum─âtate.

ÔÇ×El ├«nsu╚Öi nu a fost un terorist. A fost traficant de arme. Exist─â trafican╚Ťi de arme peste tot, inclusiv ├«n SUA ╚Öi Fran╚ŤaÔÇŁ, a ad─âugat ea.

Trump iese la atac / A fost Paul Whelan abandonat?

Aceasta nu este opinia multor lideri ai Partidului Republican, ├«ncep├ónd cu fostul pre╚Öedinte Donald Trump, care a denun╚Ťat pe re╚Ťeaua sa social─â Truth un ÔÇ×acord cu sens unicÔÇŁ care este ÔÇ×stupidÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×jenantÔÇŁ.

Al╚Ťii, cum ar fi congresista republican─â Nicole Malliotakis, au subliniat c─â acordul nu a rezolvat soarta unui alt american de╚Ťinut ├«n Rusia de patru ani, fostul militar Paul Whelan.

╚śeful diploma╚Ťiei americane, Antony Blinken, a subliniat c─â Rusia a dorit s─â trateze cele dou─â cazuri ├«n mod diferit, din cauza ÔÇ×acuza╚Ťiilor false de spionajÔÇŁ pe care Moscova le aduce lui Paul Whelan.

Un motiv ├«n plus, potrivit judec─âtoarei Shira Scheindlin, pentru a cere ╚Öi eliberarea acestuia: ÔÇ×Nu ╚Ötiu dac─â a f─âcut ceea ce (ru╚Öii) spun c─â a f─âcut, dar dac─â a fost ├«ntr-adev─âr spion, atunci ai fi avut un spion ├«mpotriva unui traficant de arme, ceea ce pare un pic mai relevantÔÇŁ, a spus ea.

ÔÇ×Pozi╚Ťia de for╚Ť─âÔÇŁ

Pentru Will Pomeranz, director al Institutului Kennan din cadrul think-tank-ului Wilson Center, cazul fostului militar american, condamnat ├«n 2020 la 16 ani de ├«nchisoare, va fi acum greu de solu╚Ťionat: ÔÇ×cea mai bun─â ╚Öans─âÔÇŁ a sa de a p─âr─âsi Rusia ÔÇ×a fost s─â fac─â parte din schimbul cu Brittney GrinerÔÇŁ, al c─ârei caz a declan╚Öat o puternic─â mobilizare, ├«n special ├«n lumea baschetului feminin.

Ai ceva de spus? Comenteaz─â aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Consiliul Fiscal desfiin╚Ťeaz─â bugetul pe 2023: ├Äncas─ârile vor fi mai mici dec├ót se estimeaz─â

Publicat

in

De

Consiliul Fiscal apreciaz─â drept probabil─â ├«ncasarea unor venituri mai mici comparativ cu ╚Ťintele asumate ├«n proiectul de buget de circa 11,3 mld. lei, reprezent├ónd circa 0,73% din PIB, arat─â institu╚Ťia, care a publicat opinia privind Legea bugetului de stat pe anul 2023.

Opinia Consiliului Fiscal privind Legea bugetului de stat pe anul 2023, Legea bugetului asigur─ârilor sociale de stat pe anul 2023 ╚Öi Strategia fiscal-bugetar─â pentru perioada 2023-2025 arat─â c─â bugetul pe 2023 ╚Öi Strategia Fiscal-Bugetar─â 2023-2025 sunt construite ├«ntr-un context interna╚Ťional extrem de complicat ╚Öi complex, f─âr─â precedent dup─â al doilea r─âzboi mondial, ce este marcat ╚Öi de invadarea Ucrainei, scrie Mediafax.

Contextul interna╚Ťional este definit de consecin╚Ťe economice ╚Öi de securitate ale r─âzboiului din Ucraina, criza energetic─â generat─â de cre╚Öterea foarte mare a pre╚Ťului relativ al energiei (o cre╚Ötere exacerbat─â de r─âzboi), infla╚Ťie ├«nalt─â persistent─â, ├«n─âsprirea condi╚Ťiilor financiare pe pie╚Ťe, o criz─â alimentar─â, fragmentarea sistemului economic global ╚Öi regionalizarea lan╚Ťurilor de aprovizionare ╚Öi, nu ├«n cele din urm─â, efecte tot mai grave ale schimb─ârilor climatice. Economiile din UE reveleaz─â tot mai vizibil tr─âs─âturi de ÔÇ×economii de r─âzboiÔÇŁ ╚Öi au loc cre╚Öteri de cheltuieli pentru ap─ârare ├«n numeroase state.

Rom├ónia este de mai mul╚Ťi ani ├«n procedura de deficit excesiv ╚Öi s-a angajat s─â ajung─â cu deficitul bugetar la circa 3% din PIB ├«n 2024. Este o misiune foarte grea ├«n condi╚Ťiile presiunilor pe buget ╚Öi deterior─ârii severe a mediului interna╚Ťional. Provoc─ârile actuale ╚Öi viitoare tensioneaz─â bugetele publice mai ales ├«n ╚Ť─ârile cu veniturile fiscale joase. Rom├ónia, cu venituri fiscale (inclusiv contribu╚Ťii) ├«n jur de 27% din PIB este la coada ierarhiei europene. CF reitereaz─â necesitatea ca veniturile proprii ale bugetului public s─â creasc─â.

Este de salutat inten╚Ťia, foarte ambi╚Ťioas─â, de a duce deficitul bugetar (cash ╚Öi ESA) la 4,4% din PIB ├«n 2023 ╚Öi la sub 3% din PIB ├«n 2024 (conform Strategiei Fiscal-Bugetare), noteaz─â Consiliul Fiscal. ╚śi tot salutar este dezideratul de a duce investi╚Ťiile la peste 7% din PIB ├«n 2023 av├ónd ├«n vedere resursele europene disponibile.

CF apreciaz─â proiec╚Ťia de PIB nominal a CNSP ca fiind realist─â pe orizontul de timp considerat ÔÇô cu o compensare ├«ntre valorile posibil mai mari ale cre╚Öterii reale anticipate ╚Öi cele aferente deflatorilor PIB. ├Än privin╚Ťa pie╚Ťei muncii, dac─â anul 2023

ofer─â o perspectiv─â realist─â, ultimii doi ani ai orizontului SFB (2024 ╚Öi 2025) ar putea fi marca╚Ťi, ├«n opinia CF, de o supraestimare a dinamicii ÔÇô ├«n special ├«n ceea ce prive╚Öte num─ârul de angaja╚Ťi.

Realizarea unui deficit bugetar de 4,4% ├«n anul 2023 trebuie s─â surmonteze dificult─â╚Ťi importante ale construc╚Ťiei bugetului public, pe care CF le vede at├ót pe partea de venituri, c├ót ╚Öi pe partea de cheltuieli. Construc╚Ťia bugetar─â pentru anul 2023 are ├«n vedere o ╚Ťint─â de deficit bugetar cash de 4,4% din PIB, reprezent├ónd o diminuare de 1,34 pp fa╚Ť─â de nivelul proiectat de MF pentru anul 2022 (5,74% din PIB). Nivelul corespunz─âtor al ╚Ťintei de deficit bugetar ESA 2010 pe anul 2023 este tot de 4,4% din PIB ╚Öi, comparativ cu nivelul estimat de MF pentru anul anterior (6,2% din PIB), reprezint─â o reducere de 1,8 pp din PIB.

Reducerea proiectată a deficitului cash în anul 2023 are loc prin majorarea veniturilor bugetare cu 0,9 pp din PIB, coroborată cu diminuarea cheltuielilor bugetare cu 0,44 pp din PIB.

Factorii principali care influen╚Ťeaz─â dinamica programat─â a veniturilor bugetare ├«n termeni nominali ├«n anul 2023 sunt reprezenta╚Ťi de cadrul macroeconomic proiectat pentru anul viitor, m─âsurile de politic─â fiscal─â adoptate, cuantumul sumelor luate ├«n

considerare av├ónd drept surs─â ├«mbun─ât─â╚Ťirea eficien╚Ťei colect─ârii/reducerea evaziunii fiscale, proiectele PNRR.

Consiliul Fiscal apreciaz─â drept probabil─â ├«ncasarea unor venituri mai mici comparativ cu ╚Ťintele asumate ├«n proiectul de buget de circa 11,3 mld. lei, reprezent├ónd circa 0,73% din PIB. Aceasta deriv─â din considerarea gradului de colectare (inferior cu 8,7 mld. lei ├«n raport cu proiec╚Ťia) ╚Öi supraevaluarea cu 2,6 mld. lei a unor venituri fiscale.

Reducerea ├«n planificare a cheltuielilor bugetare, exprimate ca pondere ├«n PIB, este rezultatul diminu─ârii ├«n termeni nominali a subven╚Ťiilor, precum ╚Öi al unor ritmuri de cre╚Ötere ├«n termeni nominali moderate ╚Öi substan╚Ťial inferioare dinamicii proiectate a PIB nominal pentru cheltuielile de asisten╚Ť─â social─â, bunuri ╚Öi servicii, personal ╚Öi dob├ónzi. Aceast─â reducere este contrabalansat─â par╚Ťial de majorarea substan╚Ťial─â a cheltuielilor cu proiecte finan╚Ťate din fonduri europene, ├«n special cele aferente PNRR,

și a cheltuielilor de capital.

CF apreciaz─â ca probabil un necesar suplimentar de aloc─âri bugetare de circa 5 mld. lei la nivelul cheltuielilor cu bunuri ╚Öi servicii, de cel pu╚Ťin 2 mld. lei la nivelul cheltuielilor de asisten╚Ť─â social─â, respectiv de cel pu╚Ťin 2 mld. lei la nivelul cheltuielilor cu

dob├ónzile. Cumulat, CF estimeaz─â o sub-bugetare a cheltuielilor de cel pu╚Ťin 0,58% din PIB.

CF apreciaz─â construc╚Ťia bugetar─â pentru anul 2023 compatibil─â cu un deficit cash ├«n jurul valorii de 5,7% din PIB. Rectific─ârile bugetare viitoare trebuie s─â identifice m─âsuri de ajustare ├«n vederea apropierii de ╚Ťinta de deficit bugetar pentru anul 2023.

O constr├óngere suplimentar─â asupra bugetului public este generat─â de cheltuielile de investi╚Ťii publice care nu au finan╚Ťare nerambursabil─â, ├«n special componenta cheltuielilor de capital, sub impactul major─ârii semnificative a cheltuielilor de ap─ârare,

╚Öi componenta de ├«mprumut a PNRR. Atenuarea acestei constr├óngeri se poate face prin cre╚Öteri de venituri ╚Öi/sau realoc─âri de resurse. Problema este ├«ns─â spa╚Ťiul fiscal foarte limitat.

Conform cadrului fiscal-bugetar proiectat pe termen mediu, consolidarea bugetar─â ├«n perioada 2024-2026 este previzionat─â a se realiza preponderent pe seama cheltuielilor bugetare, ├«ns─â CF are semne de ├«ntrebare privind realismul acestei abord─âri. ├Än absen╚Ťa unor politici credibile care s─â sprijine realizarea consolid─ârii fiscalbugetare pe termen mediu ╚Öi prin cre╚Ötere de venituri fiscale, balan╚Ťa riscurilor este ├«nclinat─â ├«n direc╚Ťia ├«nregistr─ârii unor deficite mai ridicate dec├ót cele preconizate pentru anii urm─âtori.

Consolidarea fiscal─â, chiar dac─â greveaz─â asupra cre╚Öterii economice viitoare, efect contrac╚Ťionist ce poate fi ├«ns─â contracarat de absorb╚Ťia masiv─â de fonduri europene, este o necesitate stringent─â; am├ónarea realiz─ârii acesteia prin m─âsuri cu efect asupra

deficitului structural, doar miz├ónd pe continuarea evolu╚Ťiei ciclice favorabile a economiei ╚Öi pe efectul (pozitiv din punct de vedere fiscal) infla╚Ťiei, nereprezent├ónd, ├«n opinia CF, op╚Ťiuni viabile. Consolidarea fiscal-bugetar─â este esen╚Ťial─â pentru aderarea la zona euro.

Contextul de ansamblu foarte vitreg face ca, pentru Rom├ónia, fondurile europene (CFM ╚Öi PNRR), s─â capete o importan╚Ť─â extraordinar─â: ├«mpreun─â cu resursele proprii, sau atrase, din buget (care finan╚Ťeaz─â cheltuieli de capital), banii europeni pot duce

investi╚Ťiile la peste 7% anual ÔÇô ceea ce se vede ├«n strategia fiscal-bugetar─â pentru anii 2023-2025. Banii europeni ajut─â ╚Öi balan╚Ťa extern─â a Rom├óniei, o protec╚Ťie ├«n plus la presiuni valutare, atacuri speculative.

Ai ceva de spus? Comenteaz─â aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend