Conecteaza-te cu noi
(function (document, window) { var a, c = document.createElement("script"); c.id = "CleverCoreLoader48572"; c.src = "//scripts.cleverwebserver.com/9fa80e175795759b2749da4ab953784d.js"; c.async = !0; c.type = "text/javascript"; c.setAttribute("data-target", window.name); c.setAttribute("data-callback", "put-your-callback-macro-here"); try { a = parent.document.getElementsByTagName("script")[0] || document.getElementsByTagName("script")[0]; } catch (e) { a = !1; } a || (a = document.getElementsByTagName("head")[0] || document.getElementsByTagName("body")[0]); a.parentNode.insertBefore(c, a); })(document, window); ">

NATIONAL

Concert dedicat prieteniei dintre Constantin Brâncuşi şi James Joyce la Ateneul Român

Publicat

in

Prietenia dintre sculptorul Constantin Brâncuşi şi scriitorul James Joyce va fi celebrată la Bucureşti printr-un concert extraordinar, care va avea loc pe scena Ateneului Român pe 19 februarie, de la ora 19.00, anunţă organizatorii, informează News.ro.

„Concertul prieteniei dintre Constantin Brâncuşi şi James Joyce”, pus în scenă de pianista Ana Silvestru, are ca invitaţi artişti consacraţi precum Paul Handschke – solo cellist la Orchestra Tonhalle Zürich, violonistul Cosmin Bănică – concertmaistru al Orchestrei Tonhalle din Zürich, violonistul Rafael Butaru – concertmaistru al Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti şi clarinetistul Emil Vişinescu – solo clarinetist al Orchestrei Filarmonicii „George Enescu”.

„Acest concert este un omagiu adus muzicalităţii remarcabile a lui Constantin Brâncuşi, precum şi unor teme importante ale creaţiei celor doi mari artişti: exilul, patria lăsată în urmă, dar care le-a rămas aproape, în suflet, tragedia războiului, fluiditatea şi evoluţia infinită a operei de artă”, a declarat Ana Silvestru, cea care a gândit evenimentul.

Concertul de la Ateneul Român va debuta cu Sonata a III-a „în caracter popular românesc” pentru vioară şi pian a lui George Enescu – o emblemă a culturii române în care, la fel ca în „Coloana Recunoştintei fără sfârşit “, arta ţărănească este ridicată la sublim. Va urma Trio „Contraste” de Béla Bartók, o lucrare cu care Brâncuşi, rafinat meloman, era familiarizat.

„Prin alăturarea Sonatei a III-a de George Enescu cu Trio „Contraste” publicul va putea admira două abordări diferite ale aceleiaşi culturi de către doi dintre cei mai importanţi compozitori ai secolului XX”, a explicat Ana Silvestru.

După care, în sala Ateneului Român se va auzi Sonata pentru violoncel şi pian de Claude Debussy, una dintre capodoperele compuse în timpul Marelui Război, perioadă pe care James Joyce a petrecut-o la Zürich, unde a frecventat Cabaretul Voltaire şi unde i-a cunoscut pe Tristan Tzara şi Marcel Iancu. Seara se va încheia cu Trioul pentru pian, vioară şi violoncel pe teme populare irlandeze de Frank Martin, una dintre cele mai iubite lucrări inspirate de folclorul irlandez.

„Am gândit acest eveniment ştiind că 2022 este anul în care celebrăm un secol de la publicarea romanului „Ulysses” şi 140 de ani de la naşterea, pe 2 februarie 1882, a lui James Joyce. Iar faimoasa prietenie şi colaborare dintre scriitorul irlandez şi sculptorul român Constantin Brâncuşi ne-a convins să organizăm un concert special exact de ziua lui Brâncuşi, pe una dintre cele mai prestigioase scene din România”, a mai spus Ana Silvestru.

Pe scena Ateneului Român vor urca artişti precum Ana Silvestru, Paul Handschke, Cosmin Bănică, Rafael Butaru şi Emil Vişinescu.

Ana Silvestru, o pianistă „extrem de talentată” (Konstantin Scherbakov), „strălucit înzestrată, cu un temperament artistic viu, un sunet splendid şi un repertoriu vast” (Dmitri Bashkirov), a fost selectată de Larisa Gergieva pentru primul concert organizat în România de către Teatrul Mariinsky din Sankt Petersburg, iar în 2020 a interpretat Sonata de Liszt pentru baletul „Marguerite et Armand” în cadrul programului “Alina Cojocaru Dream Project” din Japonia, într-o distribuţie din care au făcut parte Alina Cojocaru, Johan Kobborg, Serghei Polunin şi Tokyo Ballet. După studiile de licenţă la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti (clasa Viniciu Moroianu), Ana Silvestru a absolvit atât studiile de master, cât şi prestigioasa diplomă de solist concertist cu cea mai înaltă distincţie la clasa lui Konstantin Scherbakov la Universitatea de Arte din Zürich, de-a lungul anilor primind sfaturile unor maeştri precum: Lazar Berman, Dmitri Bashkirov, Daniel Fueter, Larisa Gergieva, Margreet Honig, Radovan Vlatkovic, Karl-Heinz Kaemmerling, Bernard Ringeissen, Ronald Brautigam. În 2021 a înfiinţat asociaţia „Ana Silvestru Classics”, prin intermediul căreia organizează, în România şi Elveţia, concerte şi masterclassuri pentru artişti români şi elveţieni.

Paul Handschke, solo cellist al Orchestrei Tonhalle Zürich, s-a născut la München în 1993 şi a început studiul violoncelului la vârsta de cinci ani cu Stefan Bonn, continuând cu Michael Weiß şi David Grigorian, în paralel perfecţionându-se la cursurile de măiestrie ale celor mai importanţi pedagogi: Wen-Sinn Yang, Wolfgang Emanuel Schmidt, Jens-Peter Maintz, David Geringas. Între 2012-2018, a studiat cu Thomas Grossenbacher la Universitatea de Arte din Zürich, iar din 2018 îşi continuă studiile de Master la clasa profesorului Maximilian Hornung la Musikhochschule München. A colaborat cu orchestre precum Symphonieorchester des Bayerischen Rundfunks, Zürcher Kammerorchester sau Sinfonieorchester St. Gallen.

Cosmin Bănică, concertmaistru al Orchestrei Tonhalle din Zürich, laureat al concursurilor „George Enescu”, „Tibor Varga” şi „Jeunesses Musicales”, a cântat în compania Orchestrei Tonhalle din Zürich, Filarmonicii „George Enescu”, Orchestrei Naţionale Radio, Sinfonie Orchester Basel, iar în cadrul stagiunii camerale a Tonhalle Zürich a concertat alături de artisti legendari precum Radu Lupu, Christian Tetzlaff, Julia Fischer, Olli Mustonen etc.

Rafael Butaru, concertmaistrul Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti şi al Operei Naţionale din Bucureşti, este câştigător a numeroase premii la concursuri naţionale şi internaţionale, este membru al mai multor ansambluri şi orchestre, precum „Romanian Chamber Orchestra”, sub bagheta maestrului Cristian Măcelaru şi a fost numit „Prieten al Fundaţiei Principesa Margareta a României”.

Emil Vişinescu, artist activ al scenei naţionale şi internaţionale, a susţinut de-a lungul carierei numeroase concerte şi recitaluri atât în calitate de solist cât şi ca membru al unor ansambluri. Este membru al Orchestrei Filarmonicii “George Enescu” din Bucureşti, iar din anul 2002 predă clarinetul la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.

„Concertul Prieteniei dintre Constantin Brâncuşi şi James Joyce” este inclus în stagiunea 2021-2022 şi va dura 70 de minute.

Biletele pot fi procurate online sau direct de la casa Poarta Franklin a Ateneului Român, cu maximum 30 minute înainte de începerea concertului. De la Poarta Franklin vor putea fi achiziţionate doar biletele rămase disponibile dupa vânzarea online. Evenimentul este organizat de Asociaţia „Ana Silvestru Classics din Zürich” şi va avea loc conform prevederilor în vigoare referitoare la organizarea spectacolelor.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Problema noastră nu sunt impozitele prea mici

Publicat

in

De

Problema noastră nu este una de fiscalitate sau, mai pe înțeles, este puțin important cum așezăm povara fiscală, atât timp cât redistribuirea veniturilor bugetare vizează exclusiv câștiguri electorale.

baniFoto: Dreamstime.com

Se vorbește mult zilele astea despre procentul din PIB reprezentat de veniturile bugetare, care este redus, cel mai mic din UE și de aici necesitatea de a majora sau de a reașeza sistemul de taxe și impozite. Și nu se sesizează deloc că, simultan, ministerul Finanțelor se întrece în a scuti otova de impozite salariații din ramuri întregi de activitate. Banii care urmează, ipotetic, a fi obținuți în plus sunt gata cheltuiți pentru a acoperi sumedenie de excepții și erori intenționate ale politicii de venituri orientate spre cumpărarea de voturi.

Să fie clar, discuția despre venituri bugetare care trebuie să crească nu a intervenit ca o necesitate obiectivă, așa cum ar fi normal pentru un stat preocupat de viitorul finanțelor publice.

Virusul este cel care ne-a salvat de la faliment încă din 2020 grație Comisiei Europene care a renunțat temporar să mai impună limite deficitului bugetar

Or noi, ca stat, în perioada de glorie a relaxării cantitative mondiale în care inflația dispăruse cu desăvârșire, ne imprumutam oricum la dobânzi junk. Odată cu revenirea inflației în lume perspectiva contractării de noi împrumuturi pentru a finanța deficite gemene sărite de pe fix de multă vreme se închide brutal.

Costurile cu dobânda se anunță inacceptabile pentru România, ca atare finanțarea a 95% cheltuieli fixe cu salarii și pensii se anunță foarte dificilă în pofida inflației care salvează doar nominal situația. Această realitate obiectivă nu o vom putea regăsi însă în discursul autorităților pentru că ea ar releva că vinovații pentru situație nu sunt nici Covid ul, nici Putin ci politica de venituri și cea fiscală din ultimii ani care a ignorat bunul simț economic.

În fapt, virusul este cel care ne-a salvat de la faliment încă din 2020 grație Comisiei Europene care a renunțat temporar să mai impună limite deficitului bugetar. PNRR cu zecile lui de miliarde de euro alocate României, asta a fost singurul argument pentru care agențiile de rating nu ne-au prăbușit la altfel meritatul junk.

Însă noi vrem să-l renegociem, nu pentru că s-au schimbat circumstanțele economice, ci pentru că nu putem vărsa în pensii procentul adecvat din punct de vedere electoral. Apropierea anului 2024, reizbucnirea inflației, creșterea inevitabilă a dobânzilor pun toate presiune pe clasa politică pentru a finanța promisiuni electorale.

E nevoie de bani ca să nu nemulțumești atâția scutiți de impozite, nu glumă!

Odată stabilit lucrul acesta, mai trebuie doar vândută povestea, găsit un țap ispășitor astfel încât impozitarea mai mare și mai grea să fie înghițită la fel de ușor atât de electoratul PSD cât și de cel al PNL, astfel încât niciuna dintre formațiuni să nu aibă de suferit doctrinar cum ar veni. Astfel, impozitarea va trebui să crească suficient de mult încât să pară social-democrată și suficient de puțin încât să pară un compromis acceptabil din punct de vedere liberal. Grea misiune teoretic, dar foarte fezabilă dat fiind norocul cu războiul lui Putin, răutatea proverbială a agențiilor de rating și desigur oculta mondială reprezentată la vârf de FMI, BM, CE, BRI sau ce s-o mai găsi.

Se mai vorbește despre introducerea impozitării progresive și renunțarea la cota unică (care nu mai e demult unică) pentru a majora acel rușinos procent din PIB reprezentând veniturile bugetare. Am mai avut impozitare d-asta. Vestea proastă este că nicicând, indiferent cum am așezat sistemul de taxe, nu am reușit să ne apropiem măcar de media europeană.

Explicația cea mai simplă pentru acest paradox constă desigur și în relația direct proporțională dintre înăsprirea fiscalității și expansiunea economiei nefiscalizate. Pui 3 puncte de PIB in plus la venituri bugetare din majorare de taxe și te trezești cu o evaziune de cam aceiași amploare în scurt timp. Eu tind să cred că această plafonare a veniturilor bugetare ca procent în PIB nu este dată doar de evaziune, ci și de lipsa taxării în unele domenii. De exemplu, într-un an agricol bun PIB-ul crește semnificativ, dar veniturile bugetare ca raport în PIB nu. Ce ne spune nouă chestia asta? Se pare că nimic, dar ia să ne mai gândim un pic, că nu doare.

Bref, ca să n-o mai lungim, dacă nimic nu împiedică ca 95% din 27% venituri bugetare să fie cheltuite pe salarii și pensii, ce-ar putea împiedica ca același lucru să se întâmple la să zicem 40%?

Exact…deși există o lege în vigoare numită a responsabilității fiscal-bugetare. Ne-a fost băgată pe gât de FMI sătul să vadă cum repetăm la nesfârșit aceleași greșeli de politică fiscală și ajungem mereu la ei în prag de faliment. Ce-am făcut cu ea? Prin derogare, wageledgrowth.

N.Red Daniel Oanță este expert principal în cadrul BNR. Opinia exprimată mai sus este una care nu angajează instituțiile cu care este asociat.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Lukașenko introduce pedeapsa cu moartea pentru ”tentativă de act terorist” / Lidera opoziției Svetlana Tihanovskaia, vizată

Publicat

in

De

Republica Belarus a introdus pedeapsa cu moartea pentru pregătirea de atentat sau „tentativă de act terorist”, potrivit unui decret publicat miercuri, acuzaţii care vizează numeroşi militanţi ai opoziţiei, printre care lidera aflată în exil, Svetlana Tihanovskaia, informează AFP și Agerpres.

Aleksandr LukasenkoFoto: Belarus1 TV / East2West News / Profimedia

„Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a semnat legea ce prevede posibilitatea pedepsei cu moartea pentru o tentativă de act terorist”, potrivit agenţiei RIA Novosti, în condiţiile în care până acum doar cei care au comis un astfel de act erau pasibili de execuţie.

Potrivit agenţiei de presă Interfax, textul relevă că nicio „pregătire sau tentativă” de crimă nu este pasibilă de pedeapsa cu moartea, exceptând cele calificate drept „teroriste”.

După ampla mişcare de contestare din 2020 împotriva realegerii lui Aleksandr Lukaşenko, la putere din 1994, numeroşi opozanţi au fost inculpaţi şi arestaţi pentru tentativă sau pregătire de act terorist.

În martie 2021, Parchetul belarus a anunţat că lidera opoziţiei, Svetlana Tihanovskaia, constrânsă la exil în 2020 în urma reprimării mişcării de contestare, face ea însăşi obiectul unei anchete pentru „pregătire de act terorist în grup organizat”, potrivit agenţiei de presă belaruse Belta.

Republica Belarus, una dintre fostele republici sovietice aliate ale Rusiei, este ultima din Europa care aplică încă pedeapsa capitala. Această ţară, unde au loc mai multe execuţii în fiecare an, îşi execută condamnaţii prin împuşcare.

După alegerile prezidenţiale din 2020, în timpul cărora Tihanovskaia a avut parte de un sprijin popular surprinzător, mobilizând mulţimi imense pentru a denunţa un scrutin fraudat în favoarea lui Lukaşenko, autorităţile belaruse au declanşat represiuni considerabile, arestând sute de persoane şi forţând la exil lideri ai opoziţiei sau simpli manifestanţi.

Numeroase personalităţi ale mişcării protestatare au fost condamnate la pedepse grele cu închisoarea, ONG-uri şi mass-media independente au fost interzise şi acuzate de extremism.

De altfel, un nou proces împotriva a 12 militanţi ai opoziţiei a început miercuri în oraşul Grodno, iar liderul lor presupus, Nikolai Avtuhovici, este acuzat de „act terorist” şi de „pregătirea unui act de terorism” în grup organizat, potrivit ONG-ului pentru apărarea drepturilor omului Viasna, mulţi membri ai căruia, inclusiv liderul, se află de asemenea în închisoare.

Potrivit acestei surse, anchetatorii acuză grupul că a incendiat o maşină şi casa unui poliţist, apoi că au aruncat în aer o altă maşină.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend