Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a UE pentru nerespectarea legislației privind aerul curat și emisiile industriale

Publicat

in

Comisia a decis joi să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene din două motive: nerespectarea normelor UE privind combaterea poluării industriale și neîndeplinirea obligației de a adopta un program de control al poluării atmosferice. În primul caz, România nu a asigurat funcționarea a trei instalații industriale cu deținerea unei autorizații valabile în temeiul Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE) pentru a preveni sau a reduce poluarea. În al doilea caz, România nu și-a adoptat primul program național de control al poluării atmosferice în temeiul Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici („Directiva PNE”).

Pactul verde european, care orientează UE către eliminarea poluării, pune accentul pe reducerea poluării aerului, unul dintre principalii factori care afectează sănătatea umană. Punerea în aplicare pe deplin a legislației UE este esențială pentru a proteja în mod eficace sănătatea umană și mediul natural.

Directiva privind emisiile industriale stabilește norme menite să prevină și să reducă emisiile industriale nocive în aer, apă și sol și să prevină generarea de deșeuri. În temeiul directivei, instalațiile industriale trebuie să dețină autorizații pentru a putea funcționa. În absența unei autorizații, nu poate fi verificată respectarea valorilor-limită de emisie, iar riscurile pentru mediu și sănătatea umană nu pot fi evitate în mod eficace. Trei instalații industriale din România nu dețin încă o autorizație care să garanteze că emisiile lor în aer nu depășesc valorile-limită de emisie stabilite de legislația UE.

În temeiul Directivei PNE, statele membre au obligația să elaboreze, să adopte și să pună în aplicare programe naționale de control al poluării atmosferice. Programele respective ar trebui să cuprindă măsuri pentru atingerea unor niveluri de calitate a aerului care nu generează efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu. Directiva prevede angajamente de reducere a emisiilor statelor membre în ceea ce privește cinci poluanți atmosferici (dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili nemetanici, amoniac și particule fine în suspensie – PM2,5). Statele membre trebuie să transmită anual rapoarte privind acești poluanți. România ar fi trebuit să transmită Comisiei primul său program național de control al poluării atmosferice până la 1 aprilie 2019, însă programul respectiv nu a fost încă adoptat.

Prin urmare, Comisia trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru aceste două motive, arată un comunicat transmis joi.

Reamintim că în primul caz, înainte de a trimite România în fața Curții pentru nerespectarea Directivei privind emisiile industriale, Comisia a adresat țării o scrisoare de punere în întârziere în iulie 2018, o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în iulie 2019C și un aviz motivat în iulie 2020.

În al doilea caz, înainte de a trimite România în fața Curții de Justiție pentru nerespectarea Directivei PNE, Comisia a adresat țării o scrisoare de punere în întârziere în februarie 2020 și un aviz motivat în octombrie 2020.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

România are un nou ambasador la NATO. Cine este Dănuț Sebastian Neculăescu

Publicat

in

De

Președintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul privind acreditarea lui Dănuţ-Sebastian Neculăescu în calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, reprezentant permanent al României la NATO şi şef al Delegației Permanente a României la NATO, informează Administrația Prezidențială.

Dănuț Sebastian Neculăescu, 46 de ani, este secretar de stat pentru afaceri strategice, diplomat de carieră și lucrează în Ministerul Afacerilor Externe al României din octombrie 2002, potrivit CV-ului publicat pe site-ul MAE.

În perioada 2017-2019 a deţinut funcţia de secretar de stat pentru relații cu vecinătatea estică și relații multilaterale la nivel global.

Pe parcursul carierei diplomatice a îndeplinit responsabilități atât în Centrala Ministerului Afacerilor Externe, cât și în serviciul diplomatic exterior.

În intervalul aprilie – iulie 2017 a îndeplinit funcția de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al Prim-ministrului.

Anterior, din iunie 2016 și până aprilie 2017 a deținut funcția de secretar de stat pentru afaceri strategice și, ulterior, pentru afaceri regionale în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. A contribuit la aprofundarea dialogului strategic cu SUA, inclusiv prin participarea la consultări în cadrul Celei de a V-a reuniune a Task-Force-ului pentru implementarea Declarației comune privind Parteneriatul Strategic.

De asemenea, printre principalele linii de mandat s-a numărat consolidarea Parteneriatului strategic bilateral pentru integrare europeană a Republicii Moldova.

În perioada august 2015 – iunie 2016, a ocupat poziția de director general pentru afaceri strategice, iar în intervalul octombrie 2011 – ianuarie 2013, respectiv noiembrie 2013 – august 2015 a îndeplinit funcția de director pentru politici de securitate. Din aceste poziții a contribuit la pregătirea Summit-urilor NATO din SUA (Chicago – 2012), Marea Britanie (New Port – 2014), precum și la dezvoltarea parteneriatelor strategice ale României pe dimensiunea de securitate cu SUA, Polonia și Turcia.

În intervalul mai 2009 – septembrie 2011 a fost adjunctul reprezentantului permanent al României pe lângă Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), cu sediul la Viena, și Comisiei pregătitoare a Tratatului pentru Interzicerea Totală a Testelor Nucleare (CTBTO).

Anterior, în intervalul martie 2004 – decembrie 2006, a îndeplinit funcția de șef birou și ulterior director al Direcției OSCE, Neproliferare și Controlul Armamentelor din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Între anii 2002 – 2004 a îndeplinit funcții de consilier la Cabinetul Ministrului și de secretar III, ulterior secretar II, în cadrul Direcției Analiză și Planificare Politică, respectiv Direcției NATO din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Este absolvent al Facultății de Științe Politice și Administrative a Universității din București și al Facultății de Drept din cadrul Universității Nicolae Titulescu, București.

A absolvit cursuri ale Academiei Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe (2002), Academiei Diplomatice din Marea Britanie (2002) și Colegiului NATO de la Roma (2003).

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Compania de Investiţii Sector 1 a plătit o chirie cu 200% peste media pieţei

Publicat

in

De

Compania de Investiţii şi Dezvoltare în Sănătate şi Domenii de Interes Public – Privat Sector 1 SA a plătit autorităţii locale o chirie cu 200% peste media pieţei, susţine PNL Sector 1, care adaugă că banii publici sunt risipiţi, neaducând niciun fel de plusvaloare.

“În anul 2021, în timpul mandatului primarului Clotilde Armand şi al directorului general de la Compania de Investiţii a Sectorului 1 a cărui revocare s-a lăsat cu ameninţări de plângeri penale pentru PNL Sector 1, compania finanţată din bani publici a plătit o chirie cu 200% peste media pieţei. Cui a plătit această chirie? Primăriei Sectorului 1. Practic, banii publici s-au rulat între două entităţi, fără ca ei să genereze plusvaloare. Un exemplu de manual de ineficienţă şi risipă”, se arată într-un comunicat al PNL Sector 1 transmis, luni, redacției.

Potrivit liberalilor, încă din primele zile de la schimbarea managementului companiei, au fost constatate o serie de nereguli şi deficienţe, care în majoritate trenează din 2019 şi 2020, din mandatul fostului primar al Sectorului 1, dar au fost perpetuate şi în actuala administraţie.

În 2019, precizează PNL Sector 1, numărul mediu de angajaţi ai companiei a fost 19, spaţiul închiriat – 1.621 mp, iar costul chiriei s-a ridicat la 1,58 milioane de lei fără TVA. În 2020, numărul mediu de angajaţi a fost de 37, spaţiul închiriat – 1.621 mp, iar costul chiriei – 2,01 milioane de lei fără TVA, în timp ce în 2021 au fost 61 de persoane angajate, spaţiul închiriat – 1029,8 mp, costul chiriei – 1,28 milioane de lei fără TVA.

Pe lângă aceste costuri, au mai fost făcute cheltuieli de amenajare a spaţiului de aproape 800.000 de lei în 2019 fără acordul proprietarilor de la acel moment, Administraţia Pieţelor), mai susţine PNL Sector 1.

“Conform analizelor pieţei imobiliare, o chirie pentru spaţiile de birouri din Bucureşti, zona 2, cum este şi cazul Pieţei Mureş, este aproximativ 10 – 12 euro/mp la nivelul anului trecut. În plus, preţurile au scăzut cu circa 12 – 17% în funcţie de zonă la nivelul Capitalei, în principal din cauza pandemiei şi a lucratului de acasă. Compania de Investiţii nu doar că a plătit cu mult peste preţul pieţei, ci a şi ‘beneficiat’ de o creştere a costului cu chiria, în timp ce piaţa scădea”, indică sursa citată.

Potrivit PNL Sector 1, conducerea executivă a companiei a transmis Consiliului de administraţie un raport complet, în vederea identificării unei soluţii care să reducă semnificativ costurile cu chiria.

“Compania de Investiţii are două proiecte mari şi late, reabilitările Teatrelor Excelsior – Masca şi Bălcescu, ambele demarate pe la mijlocul anului trecut şi în mare întârziere. Iar în Primărie avem doar blocaj administrativ, haos general şi lipsa de investiţii majore. Salutăm decizia noului management al companiei de a eficientiza aceste costuri şi sperăm ca situaţia să se tranşeze rapid. Este doar un prim exemplu al risipei şi incompetenţei acestei administraţii. Din fericire, cel puţin în cazul Companiei de Investiţii, lucrurile au intrat pe un făgaş normal, de competenţă şi transparenţă”, a declarat Sebastian Burduja, preşedinte PNL Sector 1.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend