Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a UE pentru nerespectarea legislației privind aerul curat și emisiile industriale

Publicat

in

Comisia a decis joi să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene din două motive: nerespectarea normelor UE privind combaterea poluării industriale și neîndeplinirea obligației de a adopta un program de control al poluării atmosferice. În primul caz, România nu a asigurat funcționarea a trei instalații industriale cu deținerea unei autorizații valabile în temeiul Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE) pentru a preveni sau a reduce poluarea. În al doilea caz, România nu și-a adoptat primul program național de control al poluării atmosferice în temeiul Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici („Directiva PNE”).

Pactul verde european, care orientează UE către eliminarea poluării, pune accentul pe reducerea poluării aerului, unul dintre principalii factori care afectează sănătatea umană. Punerea în aplicare pe deplin a legislației UE este esențială pentru a proteja în mod eficace sănătatea umană și mediul natural.

Directiva privind emisiile industriale stabilește norme menite să prevină și să reducă emisiile industriale nocive în aer, apă și sol și să prevină generarea de deșeuri. În temeiul directivei, instalațiile industriale trebuie să dețină autorizații pentru a putea funcționa. În absența unei autorizații, nu poate fi verificată respectarea valorilor-limită de emisie, iar riscurile pentru mediu și sănătatea umană nu pot fi evitate în mod eficace. Trei instalații industriale din România nu dețin încă o autorizație care să garanteze că emisiile lor în aer nu depășesc valorile-limită de emisie stabilite de legislația UE.

În temeiul Directivei PNE, statele membre au obligația să elaboreze, să adopte și să pună în aplicare programe naționale de control al poluării atmosferice. Programele respective ar trebui să cuprindă măsuri pentru atingerea unor niveluri de calitate a aerului care nu generează efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu. Directiva prevede angajamente de reducere a emisiilor statelor membre în ceea ce privește cinci poluanți atmosferici (dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili nemetanici, amoniac și particule fine în suspensie – PM2,5). Statele membre trebuie să transmită anual rapoarte privind acești poluanți. România ar fi trebuit să transmită Comisiei primul său program național de control al poluării atmosferice până la 1 aprilie 2019, însă programul respectiv nu a fost încă adoptat.

Prin urmare, Comisia trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru aceste două motive, arată un comunicat transmis joi.

Reamintim că în primul caz, înainte de a trimite România în fața Curții pentru nerespectarea Directivei privind emisiile industriale, Comisia a adresat țării o scrisoare de punere în întârziere în iulie 2018, o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în iulie 2019C și un aviz motivat în iulie 2020.

În al doilea caz, înainte de a trimite România în fața Curții de Justiție pentru nerespectarea Directivei PNE, Comisia a adresat țării o scrisoare de punere în întârziere în februarie 2020 și un aviz motivat în octombrie 2020.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Iulia Burcea: Nu sunt iubita lui George Simion

Publicat

in

De

„Nu sunt iubita lui George Simion. Nu mă căsătoresc cu el”, ne-a spus Iulia Burcea, în exclusivitate, anunță cei de la Click.

Ulterior, Geroge Simion a venit și el cu câteva clarificări. Fără să dea, totuși, prea multe detalii, liderul AUR a confirmat că Iulia Burcea nu este logodnica lui, însă nu a dezvăluit nici numele celei care l-a cucerit.

„Nu este mireasa mea, s-a creat o confuzie”, a spus George Simion, potrivit Antena 1.

Cu toate acestea, la un moment dat, pe contul de Instagram al frumoasei blondine a apărut o poză în care era alături de politician. Mai exact, Iulia Burcea și-a făcut un selfie împreună cu politicianul, care stătea în saptele ei, țindând-o de umeri.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Emoții majore pentru achitații din mega-dosarul ANRP `Simu-Zaarour` – ICCJ poate stabili definitiv privind apelul anchetatorilor DNA împotriva achitărilor CAB

Publicat

in

De

Instanța supremă ar putea stabili, miercuri, dacă menține achitările stabilite de CAB în dosarul de mare corupție privind pe omul de afaceri Horia Simu, deputatul Theodor Nicolescu, și fosta șefă a ANRP Ingrid Zaarour sau dacă admite apelul procurorilor DNA împotriva deciziei primei instanțe și dictează condamnări definitive pe numele acestora.

Judecătorii ICCJ se află la a treia amânare de pronunțare în acest caz, după încheierea pledoariilor finale, în 28 aprilie.

De atunci magistrații au mai amânat de două ori pronunțarea în acest caz, respectiv în luna mai și luna iunie.

Achitați de Curtea de Apel

În octombrie 2020 judecătorii Curții de Apel București au stabilit achitarea integrală a tuturor celor trimiși în judecată de DNA în acest dosar.

Decizia de achitarea stabilită de prima instanță a fost atacată cu apel de către procurorii DNA iar cazul s-a judecat în această fază la instanța supremă din luna decembrie 2020.

În faza pledoariilor finale procurorul DNA  a cerut judecătorilor ICCJ condamnarea tuturor celor din dosar arătând că prejudiciul în acest caz este unul uriaș.

Fișa dosarului

În acest dosar procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată a următorilor inculpați:

1. ZAAROUR INGRID – cercetată sub control judiciar, la date faptei președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul,

2. IUORAȘ MIHNEA-REMUS – cercetat sub control judiciar în altă cauză, vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, la data comiterii faptelor, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul,

3. NICOLESCU THEODOR-CĂTĂLIN – cercetat în stare de arest la domiciliu în altă cauză, fost vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, iar la data faptei secretar de stat la Ministerul Justiției, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul,

4. ZAHARIA LEFTER CONSTANTIN – cercetat sub control judiciar, la data faptei membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, cercetat sub control judiciar, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul,

5. MARKO ATTILA GABOR – cercetat în lipsă întrucât s-a sustras urmăririi penale, la data faptei membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul,

6. NICOLESCU (fostă BĂRBULESCU) IONELA MIHAELA – cercetată sub control judiciar, la data faptei membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul,

7. SIMU HORIA – cercetat în stare de arest preventiv, economist, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

– complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul,

– spălare a banilor,

8. HANU ALEXANDRU FLORIN – arestat la domiciliu în altă cauză, la data faptei, expert evaluator, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.

În rechizitoriul transmis Curții de Apel București anchetatorii DNA notau că la data de 28.02.2008, inculpații Zaarour Ingrid, Iuoraș Mihnea Remus, Nicolescu Theodor Cătălin, Zaharia Lefter Constantin, Marko Attila Gabor și Nicolescu (Fostă Bărbulescu) Ionela Mihaela, în calitate de membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, deși aveau atribuția exclusivă de a analiza și stabili cuantumul final al despăgubirilor pe baza unui raport de evaluare care să folosească, pentru stabilirea valorii de piață, tranzacții de vânzare-cumpărare efective, au hotărât acordarea despăgubirilor unui cesionar de drepturi litigioase pe baza unui raport de evaluare întocmit de inculpatul Hanu Alexandru Florin, bazat exclusiv pe oferte de vânzare publicate online, ceea ce a condus la supraevaluarea terenului în suprafață de 97.509 mp cu aproape 50%.

În aceste condiții, cesionarul drepturilor litigioase, inculpatul Simu Horia a intrat în posesia unor despăgubiri necuvenite, în detrimentul statului român și în condițiile în care membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor au hotărât rezolvarea cu celeritate a dosarului de despăgubire nr. 38386/CC/2007 pe motivele invocate de inculpatul Simu Horia, conform cărora nesoluționarea cu prioritate a dosarului i-ar provoca o puternică stare de stres care i-ar afecta grav sănătatea. Decizia a fost luată cu nerespectării dispozițiilor Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, a Regulamentului de Organizare și Funcționare al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a Deciziei nr. 2 din 28.02.2006 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor privind ordinea de soluționare a dosarelor înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și, implicit, a Standardelor Internaționale de Evaluare.

Începând cu anul 2006 și până la data de 15.01.2008, Simu Horia a sprijinit și înlesnit nerespectarea prevederilor legale de către președintele, vicepreședintele și membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, prin depunerea la dosarul de despăgubire nr. 38386/CC/2007 a mai multor înscrisuri (adeverințe medicală și o expertiză extra judiciară) prin care s-au justificat, necorespunzător realității, o stare de sănătate precară și o identificare greșită a terenului, în scopul acreditării ideii de imposibilitate de restituire în natură și de urgență în soluționarea dosarului. Aceasta a asigurat un cadru aparent legal procedurii de despăgubire și care, împreună cu acceptul său dat supraevaluării făcute de evaluatorul Hanu Alexandru Florin, au creat membrilor Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor premisele necesare aprobării raportului de evaluare, întocmit în condiții nelegale.

Prin acțiunile sau inacțiunile lor conștiente, inculpații au contribuit la prejudicierea bugetului de stat cu suma de 69.897.373 euro, echivalentul a 254.458.830 lei, și la obținerea unor foloase necuvenite în aceleași cuantum de către inculpatul Simu Horia.

Prejudiciul provine din aceea că, în dosarul de despăgubire nr. 38386/CC/2007, a fost stabilită o valoare a terenului în suprafață de 97.509 metri pătrați de 128.276.015 euro (1315,53 euro/mp) echivalentul a 466.770.763 lei, prin supraevaluarea acestuia cu 69.897.373 euro, echivalentul a 254.458.830 lei.

După obținerea despăgubirilor, în condiții nelegale, inculpatul Simu Horia cunoscând proveniența ilegală a sumelor de bani obținute din dosarul de despăgubire și în scopul disimulării naturii reale a acestora a procedat la transformarea lor, schimbându-le din lei în valută și apoi transferând cea mai mare parte a fondurilor bănești realizate din valorificarea acțiunilor de la Fondul Proprietatea în favoarea unor societăți off-shore, controlate de către el, cu justificarea „contract de împrumut”/„ restituire împrumut”. Din aceste societăți, produsul infracțional a fost utilizat pentru achiziționarea de acțiuni la societăți comerciale din România, răscumpărarea unor creanțe de la bănci, etc.

Concret, în perioada martie 2008 – august 2008, inculpatul Simu Horia a dispus transferul și a schimbat sumele de 9.577.000 euro, 10.010.000 dolari și 3.828.623 lei, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în conturile unor societăți de tip off-shore, pentru ca apoi să le transforme în acțiuni la Compania de Construcții Căi Ferate – CCCF București S.A, SC FORADEX SA și CUPROM SA.

S-a dispus măsura sechestrului asigurător asupra următoarelor:

– conturi bancare inculpaților ZAAROUR INGRID, IUORAȘ MIHNEA REMUS, NICOLESCU THEODOR CĂTĂLIN, SIMU HORIA,

– bunuri imobile (clădiri și terenuri) aparținând inculpaților ZAAROUR INGRID, ZAHARIA LEFTER CONSTANTIN, IUORAȘ MIHNEA REMUS, NICOLESCU THEODOR CĂTĂLIN, NICOLESCU (fostă BĂRBULESCU) IONELA MIHAELA, MARKO ATTILA-GABOR, SIMU HORIA

– autoturisme de lux aparținând inculpaților IUORAȘ MIHNEA REMUS, NICOLESCU THEODOR CĂTĂLIN și NICOLESCU (fostă BĂRBULESCU) IONELA MIHAELA

– alte bunuri aparținând inculpatului SIMU HORIA, constând în ceasuri de marcă în valoare totală de 62.290 euro; 205 opere de artă în valoare totală de 1.919.750 euro; 130 de obiecte de cult și pietre semiprețioase în valoare de 2.005.920 euro și 338.460 lire sterline.

Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, s-a constituit parte civilă în cauză pentru un prejudiciu total de 69.897.373 euro (echivalentul a 254.458.830), mai nota Direcția în rechizitoriu.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend