Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Coaliţia guvernamentală olandeză, divizată de ideea unui plan Marshall european

Publicat

in

Liderii a două din cele patru partide care formează coaliţia guvernamentală olandeză, respectiv formaţiunea progresistă D66 şi Uniunea Creştină, au cerut marţi acordarea unui ajutor european masiv ţărilor din sudul Europei grav afectate de pandemia de coronavirus şi au susţinut ca acest lucru să se facă printr-un fel de ”plan Marshall”, cum a fost numit un astfel de plan de guvernul spaniol, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

Această poziţie vine însă în conflict cu cea exprimată de ceilalţi doi parteneri de coaliţie, şi anume creştin-democraţii şi liberalii premierului Mark Rutte.

”Avem nevoie de un nou ”plan Marshall” pentru sudul Europei, pentru că sunt devastaţi. Italia este o adevărată dramă. Acest pământ este în ruine. În ce mă priveşte, primul mesaj ar trebui să fie: vă vom ajuta”, a declarat liderul Uniunii Creştine olandeze, Gert-Jan Segers.

La rândul său, liderul formaţiunii D66, Rob Jetten, a remarcat într-un mesaj pe Twitter că ”Olanda s-a îmbogăţit datorită Uniunii Europene”, dar acum ”sunt în joc locurile de muncă şi salariile în toată Europa”. ”Nu-i putem lăsa pe prietenii noştri să se înece. Doar împreună putem ieşi din asta”, a apreciat liderul progresiştilor olandezi. D66 şi Uniunea Creştină fac parte din coaliţia guvernamentală, dar nu au portofolii în executiv.

În acest timp, ministrul olandez de finanţe, creştin-democratul Wopke Hoekstra, a admis că nu a manifestat ”suficientă empatie” faţă de ţările din sudul Europei, dar şi-a reafirmat opoziţia faţă de emiterea unor coronabonduri cerute de acestea din urmă.

CITEȘTE ȘI: Tipul de haine pe care coronavirusul REZISTĂ cel mai mult/ STUDIU

Premierii spaniol şi italian, Pedro Sanchez şi Giuseppe Conte, au blocat joi, la summitul UE desfăşurat prin teleconferinţă, un acord european privind măsurile economice europene în faţa crizei provocate de pandemia COVID-19, ei cerând măsuri economice mai hotărâte în favoarea ţărilor lor.

La acest summit, ţările nordice, în frunte cu Germania şi Olanda, au respins solicitarea formulată de un grup de nouă state (Franţa, Italia, Spania, Grecia, Irlanda, Belgia, Luxemburg, Slovenia şi Portugalia) privind crearea de „coronabonduri”, obligaţiuni emise în comun de guvernele din zona euro pentru a ajuta la combaterea crizei provocate de pandemie.

„A emite eurobonduri înseamnă a traversa frontiera spre o uniune de transfer, o mutualizare a datoriilor, iar noi nu vrem acest lucru”, a explicat premierul olandez Mark Rutte, problema mutualizării datoriilor fiind un vechi subiect de divergenţă între statele zonei euro din sud şi cele din nord, acestea din urmă acuzându-le pe primele pentru lipsa de rigoare bugetară.

În urma eşecului acestui summit, liderii celor 27 de state membre ale UE au decis să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemia COVID-19.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Ministerul Justiției propune majorarea schemei de personal a DIICOT. Zeci de posturi, puse la bătaie

Publicat

in

De

Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică, miercuri, un proiect de hotărâre privind majorarea schemei de personal a DIICOT cu 96 de posturi.

Potrivit proiectului postat pe site-ul Ministerului Justiţiei, se intenţionează crearea a 11 posturi de procuror, 40 de posturi de personal auxiliar de specialitate, economic şi administrativ şi 45 de posturi de specialist. În aceste condiţii, numărul maxim de posturi prevăzut pentru Ministerul Public se va suplimenta de la 6.996 la 7.092.

În nota de fundamentare se arată că, deşi volumul de activitate a crescut constant, numărul posturilor de procuror a fost suplimentat cu numai patru în anul 2015 şi cu 11 în anul 2016, astfel că în prezent DIICOT funcţionează cu un total de 295 de posturi de procuror.

„Majorarea cu 11 posturi de procuror este necesară pentru consolidarea activităţii judiciare din cadrul Structurii centrale a DIICOT, în considerarea faptului că, potrivit art. 2 lit. d) din OUG nr. 78/2016, DIICOT are ca atribuţie şi participarea la şedinţele de judecată în cauzele pentru care procurorii direcţiei au sesizat instanţele de judecată ori au exercitat căile de atac ori în care, potrivit legii, participarea procurorului este obligatorie în raport cu infracţiunile date de prezenta ordonanţă de urgenţă în competenţa direcţiei”, se precizează în document.

SURSE – Tăriceanu pregătește o mișcare de efect: ce înseamnă, de fapt, topirea ALDE în PSD

Un alt argument este acela că 11 birouri teritoriale ale DIICOT funcţionează cu numai doi procurori, dintre care unul cu funcţie de conducere şi unul cu funcţie de execuţie.

„În cadrul acestor birouri teritoriale prevăzute cu un singur post de procuror de execuţie, pe perioada concediilor de odihnă, a concediilor pentru incapacitate temporară de muncă, a concediilor de studii şi alte asemenea perioade, activitatea de judiciar este preluată de procurorul cu funcţie de conducere care trebuie să asigure atât activitatea de management, cât şi activitatea de urmărire penală proprie, ceea ce poate afecta inclusiv durata de instrumentare a cauzelor. Trebuie arătat şi faptul că, în mod constant, este necesar ca un număr de cel puţin 10 posturi la nivelul DIICOT să rămână vacante, pentru a se asigura posturile pentru procurorii cărora le încetează mandatele funcţiilor de conducere şi optează pentru continuarea activităţii în cadrul aceluiaşi serviciu sau birou din cadrul structurii centrale sau teritoriale pe care anterior au condus-o”, se arată în documentul citat.

În ceea ce priveşte numărul posturilor de grefier cu funcţie de execuţie raportat la numărul de procurori – 136 grefieri şi 216 procurori cu funcţii de execuţie – se constată o subdimensionare atât la nivelul structurii centrale, cât şi a celor teritoriale

Referitor la posturile de specialist, se arată că prin Legea 199/2019, posturile de inspectori antifraudă în care funcţionau exclusiv detaşaţi la parchete s-au desfiinţat. Actul normativ a mai prevăzut că „persoanele încadrate pe funcţia de inspector antifraudă în cadrul Direcţiei de combatere a fraudelor la data intrării în vigoare a prezentei legi se transferă şi se reîncadrează în cadrul parchetelor pe posturi de specialişti”.

„Practic, prin această dispoziţie, foştii inspectori antifraudă sunt reîncadraţi la parchete pe aceleaşi posturi de specialişti pe care, până la data intrării în vigoare a legii, funcţionau ca detaşaţi. Aceste posturi au fost prevăzute, până la această dată, ca posturi de specialist antifraudă (…). Această diferenţiere între posturile de specialist antifraudă şi celelalte posturi de specialist nu mai există, fiind necesară, prin urmare, includerea posturilor pe care erau încadraţi foştii specialişti antifraudă în numărul total de posturi de specialist prevăzute pentru DIICOT”, se mai menţionează în nota de fundamentare.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Rafila explică cele două categorii de asimptomatici. Unii dintre aceștia vor putea fi externați chiar dacă rămân „pozitivi” la testele de coronavirus

Publicat

in

De

Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, a explicat miercuri seară, într-o emisiune la Digi24, care sunt cele două categorii de persoane infectate cu Covid-19 dar asimptomatice, ce se întâmplă cu fiecare categorie și cum vor reveni aceste persoane în familie și, implicit, în societate. „Trebuie să lămurim oamenii. Noi avem două categorii de persoane care sunt asimptomatice. Cei care sunt diagnosticați întâmplător, iar atunci sunt internați și urmăriți până când au două teste negative. O a doua situație este reprezentată de persoanele care au avut forme ușoare sau medii de boală, se vindecă, devin asimptomatici fiind în spital și unii dintre ei rămân pozitivi chiar o perioadă îndelungată de timp, mult peste cele câteva zile la care ne-am aștepta în mod obișnuit să dispară virusul”, a afirmat Alexandru Rafila la postul Digi24.

Ce facem cu aceste persoane? „Încep cu a doua categorie. Există o opinie care este fundamentată de niște studii științifice, pentru că opiniile care sunt doar asumate fără să existe în spate o fundamentare bazată pe evidențe nu cred că trebuie să le discutăm. Aceste persoane, probabil în viitorul nu foarte îndepărtat, vor putea fi externate după un număr de zile în care ele sunt asimptomatice după boală. Pentru că aceste studii la care fac referire demonstrează că particulele virale pe care le elimină prelungit aceste persoane nu mai sunt infectante, ci sunt practic fragmente de virus eliminate în timpul perioadei de convalescență, care la unii este mai lungă”, a explicat el.

„Rămâne să vedem dacă vor fi trimise în izolare sau vor fi considerate sănătoase. Este o schimbare importantă, dar repet, nu ne hazardăm. Așteptăm să avem la dispoziție tot ce s-a publicat până în momentul de față, așteptăm un document cu poziția OMS, la care se lucrează exact în aceste zile și cred că va fi disponibil până la sfârșitul acestei săptămâni, încât să putem să dăm o recomandare – Ministerul Sănătății decide cum este mai bine”, a completat Rafila.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend