Conecteaza-te cu noi
(function (document, window) { var a, c = document.createElement("script"); c.id = "CleverCoreLoader48572"; c.src = "//scripts.cleverwebserver.com/9fa80e175795759b2749da4ab953784d.js"; c.async = !0; c.type = "text/javascript"; c.setAttribute("data-target", window.name); c.setAttribute("data-callback", "put-your-callback-macro-here"); try { a = parent.document.getElementsByTagName("script")[0] || document.getElementsByTagName("script")[0]; } catch (e) { a = !1; } a || (a = document.getElementsByTagName("head")[0] || document.getElementsByTagName("body")[0]); a.parentNode.insertBefore(c, a); })(document, window); ">

NATIONAL

CNA pune ‘TUNURILE’ pe RTV după emisiunile despre Raed Arafat și Alina Gorghiu: amendă de 15.000 de lei aplicată postului

Publicat

in

Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancţionat, joi, postul România TV cu trei amenzi de câte 5.000 de lei, din cauza încălcării legislaţiei audiovizuale în domeniul informării corecte şi asigurării unei distincţii clare între fapte şi opinii printr-o serie de acuzaţii aduse şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, şi senatoarei Alina Gorghiu, transmite Agerpres.

Potrivit unui comunicat al CNA, transmis AGERPRES, întrunit în şedinţă publică, Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat rapoartele de monitorizare întocmite de direcţia de specialitate ca urmare a sesizărilor primite şi, constatând încălcări ale prevederilor Codului de reglementare a conţinutului audiovizual, a decis să sancţioneze postul România TV cu câte o amendă de 5.000 de lei pentru următoarele emisiuni:

* „Punctul Culminant”, ediţia din 25 octombrie 2021, în cadrul căreia s-a difuzat un material audiovizual privind achiziţia, în decembrie 2020, de concentratoare de oxigen. În emisiune au fost aduse acuzaţii şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, şi societăţii Deltamed S.R.L. fără a ţine cont de dispoziţiile art. 40 alin. (1), (2), (3) şi de cele ale art. 64 alin. (1) lit. b);

* „Breaking News, ora 23,00” din 3 noiembrie 2021, în cadrul căreia a fost difuzată o ştire despre statutul profesional al senatoarei Alina Gorghiu, dar şi despre iniţiativele legislative promovate de aceasta în Parlament.

CNA a reproşat postului că „la difuzarea ştirii, nu a avut în vedere respectarea prevederilor art. 40 alin. (1), (2) şi nici pe cele ale art. 64 alin. (1) lit. b) (titlurile ştirii: „Dezvăluiri despre combinatoarea „echipei câştigătoare”, „Femeia partajului de miliarde care preia marile dosare”, „Cum forţează accesul la marile dosare din justiţie”).

* „Ştirile România TV”, „România te vede”, „România de poveste” şi „România la raport”, ediţiile din 19 şi 20 decembrie 2021, în cadrul cărora a fost prezentată o informaţie despre faptul că Octavian Oprea, preşedinte (la acea dată) al Autorităţii pentru Digitalizarea României, şi-ar fi angajat iubita, actualmente make-up artist, în instituţie pe funcţia de director de cabinet.

„Radiodifuzorul a încălcat art. 30 şi art. 64 alin. (1) lit. a) şi b). Dintre titlurile prezentate pe ecran: ‘Scandal Sexy în Guvernul României’, ‘Iubita sexy a şefului a primit un post călduţ în Guvern'”, precizează CNA.

Art. 64 alin. (1) din Codul audiovizualului stipulează că: „în virtutea dreptului fundamental al publicului la informare, furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele principii: a) asigurarea unei distincţii clare între fapte şi opinii; b) informarea cu privire la un subiect, fapt sau eveniment să fie corectă, verificată şi prezentată în mod imparţial şi cu bună-credinţă”.

Art. 40 din acelaşi document prevede că: „în virtutea dreptului la propria imagine, în cazul în care în programele audiovizuale se aduc acuzaţii unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale, acestea trebuie susţinute cu dovezi, iar persoanele acuzate trebuie contactate şi invitate să intervină pentru a-şi exprima punctul de vedere”. În situaţia în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere sau nu a putut fi contactată prin încercări repetate, trebuie precizat acest fapt. În cazul în care acuzaţiile amintite sunt aduse de furnizorul de servicii media audiovizuale, acesta trebuie să respecte principiul audiatur et altera pars; respectarea acestui principiu presupune condiţii nediscriminatorii de exprimare până la finalul aceluiaşi program în cadrul căruia s-au făcut acuzaţiile. În situaţia în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere, trebuie precizat acest fapt”.

Conform Art. 30 din Codul audiovizualului, „Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, viaţa privată, onoarea şi reputaţia, precum şi dreptul la propria imagine”.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Sorin Oprescu rămâne în arest în Grecia

Publicat

in

De

​​Parchetul Curții de Apel Grecia a decis miercuri ca Sorin Oprescu să rămână în arest în Grecia, urmând ca instanța elenă să decidă dacă acesta va fi extrădat. Reamintim că fostul primar al Capitalei – condamnat definitiv vineri la 10 ani și 8 luni de închisoare pentru fapte de corupție și dat în urmărire de către Poliția Română după ce a fugit din România – a fost prins marți la Atena.

Sorin OprescuFoto: Vadim Ghirda / Associated Press / Profimedia Images

Pe numele lui Sorin Oprescu autoritățile din România au emis un mandat european de arestare, iar miercuri Parchetul Curții de Apel de la Atena a decis ca fostul primar – reținut marți în Grecia – să rămână în arest până la judecarea cererii de extrădare de către instanță.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Problema noastră nu sunt impozitele prea mici

Publicat

in

De

Problema noastră nu este una de fiscalitate sau, mai pe înțeles, este puțin important cum așezăm povara fiscală, atât timp cât redistribuirea veniturilor bugetare vizează exclusiv câștiguri electorale.

baniFoto: Dreamstime.com

Se vorbește mult zilele astea despre procentul din PIB reprezentat de veniturile bugetare, care este redus, cel mai mic din UE și de aici necesitatea de a majora sau de a reașeza sistemul de taxe și impozite. Și nu se sesizează deloc că, simultan, ministerul Finanțelor se întrece în a scuti otova de impozite salariații din ramuri întregi de activitate. Banii care urmează, ipotetic, a fi obținuți în plus sunt gata cheltuiți pentru a acoperi sumedenie de excepții și erori intenționate ale politicii de venituri orientate spre cumpărarea de voturi.

Să fie clar, discuția despre venituri bugetare care trebuie să crească nu a intervenit ca o necesitate obiectivă, așa cum ar fi normal pentru un stat preocupat de viitorul finanțelor publice.

Virusul este cel care ne-a salvat de la faliment încă din 2020 grație Comisiei Europene care a renunțat temporar să mai impună limite deficitului bugetar

Or noi, ca stat, în perioada de glorie a relaxării cantitative mondiale în care inflația dispăruse cu desăvârșire, ne imprumutam oricum la dobânzi junk. Odată cu revenirea inflației în lume perspectiva contractării de noi împrumuturi pentru a finanța deficite gemene sărite de pe fix de multă vreme se închide brutal.

Costurile cu dobânda se anunță inacceptabile pentru România, ca atare finanțarea a 95% cheltuieli fixe cu salarii și pensii se anunță foarte dificilă în pofida inflației care salvează doar nominal situația. Această realitate obiectivă nu o vom putea regăsi însă în discursul autorităților pentru că ea ar releva că vinovații pentru situație nu sunt nici Covid ul, nici Putin ci politica de venituri și cea fiscală din ultimii ani care a ignorat bunul simț economic.

În fapt, virusul este cel care ne-a salvat de la faliment încă din 2020 grație Comisiei Europene care a renunțat temporar să mai impună limite deficitului bugetar. PNRR cu zecile lui de miliarde de euro alocate României, asta a fost singurul argument pentru care agențiile de rating nu ne-au prăbușit la altfel meritatul junk.

Însă noi vrem să-l renegociem, nu pentru că s-au schimbat circumstanțele economice, ci pentru că nu putem vărsa în pensii procentul adecvat din punct de vedere electoral. Apropierea anului 2024, reizbucnirea inflației, creșterea inevitabilă a dobânzilor pun toate presiune pe clasa politică pentru a finanța promisiuni electorale.

E nevoie de bani ca să nu nemulțumești atâția scutiți de impozite, nu glumă!

Odată stabilit lucrul acesta, mai trebuie doar vândută povestea, găsit un țap ispășitor astfel încât impozitarea mai mare și mai grea să fie înghițită la fel de ușor atât de electoratul PSD cât și de cel al PNL, astfel încât niciuna dintre formațiuni să nu aibă de suferit doctrinar cum ar veni. Astfel, impozitarea va trebui să crească suficient de mult încât să pară social-democrată și suficient de puțin încât să pară un compromis acceptabil din punct de vedere liberal. Grea misiune teoretic, dar foarte fezabilă dat fiind norocul cu războiul lui Putin, răutatea proverbială a agențiilor de rating și desigur oculta mondială reprezentată la vârf de FMI, BM, CE, BRI sau ce s-o mai găsi.

Se mai vorbește despre introducerea impozitării progresive și renunțarea la cota unică (care nu mai e demult unică) pentru a majora acel rușinos procent din PIB reprezentând veniturile bugetare. Am mai avut impozitare d-asta. Vestea proastă este că nicicând, indiferent cum am așezat sistemul de taxe, nu am reușit să ne apropiem măcar de media europeană.

Explicația cea mai simplă pentru acest paradox constă desigur și în relația direct proporțională dintre înăsprirea fiscalității și expansiunea economiei nefiscalizate. Pui 3 puncte de PIB in plus la venituri bugetare din majorare de taxe și te trezești cu o evaziune de cam aceiași amploare în scurt timp. Eu tind să cred că această plafonare a veniturilor bugetare ca procent în PIB nu este dată doar de evaziune, ci și de lipsa taxării în unele domenii. De exemplu, într-un an agricol bun PIB-ul crește semnificativ, dar veniturile bugetare ca raport în PIB nu. Ce ne spune nouă chestia asta? Se pare că nimic, dar ia să ne mai gândim un pic, că nu doare.

Bref, ca să n-o mai lungim, dacă nimic nu împiedică ca 95% din 27% venituri bugetare să fie cheltuite pe salarii și pensii, ce-ar putea împiedica ca același lucru să se întâmple la să zicem 40%?

Exact…deși există o lege în vigoare numită a responsabilității fiscal-bugetare. Ne-a fost băgată pe gât de FMI sătul să vadă cum repetăm la nesfârșit aceleași greșeli de politică fiscală și ajungem mereu la ei în prag de faliment. Ce-am făcut cu ea? Prin derogare, wageledgrowth.

N.Red Daniel Oanță este expert principal în cadrul BNR. Opinia exprimată mai sus este una care nu angajează instituțiile cu care este asociat.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend