Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Clasamentul statelor care risipesc alimente – Pe ce loc se află România

Publicat

in

Risipa alimentară crește în lume iar Rmânia nu face excepție. 89 de milioane de tone de alimente ajung în fiecare an la gunoi, iar 5 milioane de tone provin din România care ocupă, astfel, locul 9 în clasamentul risipei, după Macedonia (locul 8).

Cercetători din patru universități din România, Macedonia de Nord și Republica Moldova au început „o anchetă de evaluare” a fenomenului risipei alimentare la nivel regional. Cercetarea cantitativă adresată consumatorilor va fi completată de o cercetare calitativă ce va viza și alți actori implicați în filiera agro-alimentară: producători, procesatori și comercianți.

Aproximativ o treime din produsele alimentare destinate consumului uman la nivel mondial sunt irosite, ceea ce generează costuri economice și ecologice semnificative. Doar în Europa, 89 de milioane de tone de alimente ajung în fiecare an la gunoi iar 5 milioane de tone provin din România care ocupă, astfel, locul 9 în clasamentul risipei, după Macedonia (locul 8).

COVID-19 – Alexandru Rafila dezvăluie ce șanse au pacienții din România la tratamentul cu REMDESIVIR

Studiul, condus de cercetători de la Universitatea de Știinte Agricole și Medicină veterinară din Cluj, Universitatea din Craiova, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea Sainte Cyrille et Méthode din Skopje, este primul de această amploare desfășurat concomitent în mai multe țări din regiunea Europa centrală și de est. Acesta răspunde unei nevoi urgente de cunoaștere a fenomenului în contextul în care, la nivelul Republicii Moldova, nu există nicio cercetare pe această temă, iar în România și Macedonia sunt insuficiente și nu includ actori din întreg lanțul agro-alimentar.

Proiectul este derulat în parteneriat cu Food Waste Combat, una dintre cele mai active organizații non-guvernamentale din România care are drept scop sensibilizarea și reducerea risipei alimentare în România.

„Ne bucura această colaborare din mai multe puncte de vedere: este o nevoie urgentă de a înțelege mai bine risipa pentru a ghida măsurile de reducere a ei. Așteptăm cu nerăbdare rezultatele colectate și aplicarea lor în campaniile noastre”, declară Cami Gui, coordonator Food Waste Combat.

Activitățile sunt parte integrantă a proiectului ACTIF « Zéro Gaspillage – pour une production et une consommation responsables en ECO » (Zero risipă, pentru o producție și un consum responsabil în Europa centrală și orientală) și este finanțat de Agence Universitaire de la Francophonie en Europe Centrale et Orientale.

„Criza sanitară actuală a demonstrat încă o dată importanța asigurării suveranității alimentare de către fiecare stat și a adaptării tuturor actorilor implicați la o astfel de situație, prin găsirea unor soluții inovative. În acest context, reducerea risipei alimentare reprezintă un obiectiv prioritar. Cercetarea vizează să evalueze situația actuală cu privire la lupta împotriva risipei alimentare din cele trei țari – România, Macedonia de Nord și Republica Moldova și să propună acțiuni concrete care să amelioreze situația din prezent”, spune coordonatorul de proiect, profesor dr. Cristina Bianca Pocol, USAMV Cluj-Napoca.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Ce poate face România în cazul Roșia Montană, ca să nu piardă și când câștigă? „România are un grad mai redus de folosire a resurselor, în comparație cu Franța, Germania sau Suedia”

Publicat

in

​Uniunea Europeană folosește între 25 și 30% din metalele și mineralele extrase din lume, însă doar 3-4% provin din producția europeană internă, ceea ce ne face vulnerabili, scrie avocatul Lucian Bondoc în Contributors. România stă și mai rău ca riscuri.

Roșia MontanăFoto: Inquam Photos / Ovidiu Dumitru Matiu

Chiar dacă a câștigat procesul intentat de Gabriel Resources, România poate să piardă pe termen lung „dacă nu se va poziționa pragmatic și echilibrat” în chestiunea folosirii resurselor publice. Asta consideră o analiză publicată de platforma Contributors și semnată de avocatul Lucian Bondoc.

Abordarea rațională, chiar în țările dezvoltate, este de a-și exploata resursele

Un prim argument al avocatului Bondoc este acela că toate țările dezvoltate au ales ca pe termen lung să își exploateze propriile resurse, din motive complementare. De pildă, țările au exploatat pentru a atinge un anumit tip de autonomie și pentru mai multe venituri în infrastructură.

„Din punct de vedere logic, situațiile în care să se prefere să nu se exploateze resursele ar trebui văzute însă ca excepții (ce necesită un standard ridicat de justificare)”, susține Lucian Bondoc.

Din 1989 încoace, statul român nu a avut o politică clară cu privire la exploatarea resurselor, arată analiza din Contributors. În lipsa unei direcții clare venite de la Guvern, „mai toate încercările de a dezvolta activități miniere noi în România au eșuat în cele din urmă în diverse instanțe judecătorești sau rămân la stadii incipiente”.

„Nu ne vindem țara”

Statul nu a mai avut bani să investească în exploatări miniere. Iar în societate sloganul „Nu ne vindem țara”, cu rădăcini în anii 90, a fost folosit și ca instrument de manipulare, explică avocatul.

„Acesta a fost promovat inițial de unele segmente de elite de facto pentru a manipula populația în direcția sprijinirii abordării de închidere a țării față de capitalul exterior din primii 6 ani de după Revoluție pentru a facilita acapararea pe tăcute, și fără concurență (mult subevaluat), a unor active și resurse diverse de către o parte din noii capitaliști români”, scrie Lucian Bondoc.

La toate acestea se adaugă și mineriadele, care au creat o frică de a crește industria minieră din România, adaugă avocatul.

În plus, după aderarea la Uniunea Europeană, sectorul de minerit s-a trezit prins între norme europene ridicate și birocrația din România.

„Numeroasele reguli noi au necesitat autorităților publice ani de zile pentru „digerare”, ceea ce, cuplat cu reticența tradițională de asumare în lipsa unui ordin de la decidentul politic, a îngreunat în sine aprobarea mai oricărui proiect complex”, explică Lucian Bondoc.

Puteți citi analiza completă pe Contributors.

Citeste mai mult

NATIONAL

Scorsese pregătește o un serial documentar despre opt sfinți ai Bisericii Catolice

Publicat

in

Filmul pe care Martin Scorsese îl va realiza în viitorul apropiat nu va fi doar o nouă peliculă despre Isus, ci o serie întreagă despre sfinți, o docudramă în opt episoade intitulată „Martin Scorsese Presents: The Saints”, potrivit La Stampa, citat de Rador Radio România.

Martin Scorsese, primit de papa Francisc la VaticanFoto: ABACA / Abaca Press / Profimedia

Cineastul în vârstă de 81 de ani, câștigător al Oscarului, va fi gazda, naratorul și producătorul serialului care va fi difuzat pe Fox Nation.

Docudrama va relata viețile a opt personaje care au fost beatificate de Biserica Catolică, pentru a explora modul în care au obținut sfințenia: printre ei, Ioana d’Arc, Francisc de Assisi, Thomas Becket, Maria Magdalena, Moise Etiopianul, Sebastian și Maximilian Kolbe, călugărul franciscan care a murit de bunăvoie la Auschwitz pentru a salva viața unui bărbat care avea familie.

Primele patru episoade vor fi difuzate începând cu 16 noiembrie, celelalte patru vor fi difuzate în mai 2025.

«Am trăit aproape toată viața cu poveștile sfinților, gândindu-mă la cuvintele și acțiunile lor, imaginându-mi lumile pe care le-au trăit, alegerile cu care s-au confruntat, exemplele pe care le-au dat – a spus Martin Scorsese într-o declarație publicată de Fox Nation.

Sunt povești cu opt bărbați și femei foarte diferiți, fiecare dintre ei trăind în perioade istorice foarte diferite și care s-au luptat să urmeze calea iubirii revelate lor şi nouă prin cuvintele lui Isus din Evanghelii. Sunt foarte încântat că acest proiect este în derulare și că lucreaz cu atât de mulți colaboratori talentaţi şi de încredere”.

Realizată de Scorsese pentru Lionsgate Alternative Television, docuseria a fost creată de Matti Leshem. „Martin Scorsese Presents: The Saints” este scris de Kent Jones și regizat de Elizabeth Chomko.

Potrivit Variety, pe lângă Scorsese și Leshem, proiectul mai are ca producători executivi pe+ Julie Yorn, Rick Yorn, Christopher Donnelly, Yoshi Stone și Craig Piligian. Matt Loze și David Ellender.

Pe lângă Lionsgate, serialul este produs de Sikelia Productions, Weimaraner Republic Pictures, LBI Entertainment și Halcyon Studios.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend