Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Ciudățeniile vremii: Erupția din ianuarie a unui vulcan submarin din emisfera sudică poate aduce o iarnă grea peste Europa

Publicat

in

A.C. Theodor • HotNews.ro

Răcirea stratosferei din emisfera sudică, la un nivel-record, nemaiînregistrat vreodată de sateliții moderni, poate avea consecințe severe pentru iarna care vine în Europa și America de Nord. De vină este erupția din ianuarie a unui vulcan submarin.

Termometru ingropat in zapadaFoto: D Naumov, Dreamstime.com

Vulcanul Hunga Tonga din Pacificul de sud a erupt violent pe 15 ianuarie, aruncând o coloană de gaze și vapori până la o altitudine de 58 de kilometri. Pe lângă undele de șoc resimțite pe întreaga planetă, erupția a injectat în stratosferă sulfuri și un mare volum de apă sub formă de vapori, din cauză că a avut loc sub nivelul mării.

Norii și stratosfera

Toți norii (și ceea ce numim noi „vreme”) se află în stratul cel mai de jos al atmosferei, troposfera, de la altitudini de până la 8 km deasupra polilor și de până la 14-16 km peste tropice.

Deasupra este un strat mult mai înalt, stratosfera, care are cam 30 de kilometri și este foarte uscat. Stratul de ozon se află peste stratosferă. Sunt straturi atmosferice care pot însă avea influențe majore asupra condițiilor meteorologice din troposferă, mai ales asupra vortexului polar.

Vortexul polar este practic un ciclon foarte mare, care înconjoară polul nord în timpul iernii din emisfera nordică. Când vortexul este puternic, ține practic închis în zona polară aerul cel mai rece, dar când slăbește îi permite să coboare spre latitudini mai sudice, aducând iernile cele mai grele.

Norul din vapori de apă

Coloana vulcanică a atins altitudini foarte mari, având un vârf în mezosferă, stratul de peste stratosferă. După aceea, norul vulcanic a persistat în stratosfera medie și superioară, în conjurând întrega emisferă sudică. În nor se află multe particule diferite, dar cele mai importante sunt vaporii de apă.

Ca și sulfurile, vaporii de apă au un efect de răcire, dar nu la suprafață. De fapt, răcesc stratosfera. Ei resping radiația solară, dar și mențin căldura dedesubt, încălzind astfel suprafața.

După erupția lui Hunga Tonga s-a calculat că a crescut cantitatea de apă de la 1.500 la peste 1.700 teragrame (1 Tg = 1 milion de tone), adică cu peste 10% din tot conținutul de vapori de apă din stratosferă. O creștere mare penru un singur eveniment.

Norul din vapori de apă persistă și în prezent în stratosfera sudică. El a trecut și ecuatorul, având vârfuri care au ajuns până în Florida și sudul Statelor Unite.

Analize și prognoze

Efectul de răcire din stratosfera sudică a fost observat în luna mai, centura celor mai puternice anomalii termice fiind situată în jurul latitudinii 30S.

În iulie anomaliile au devenit și mai puternice, cu 10 grade sub normal. Iar în octombrie, temperaturile mai reci domneau peste majoritatea emisferei sudice, efectul cel mai puternic al norului din vapori de apă fiind între latitudinile 30S și 65S.

Iar răcirea va continua cât timp va persista norul în stratosferă. Nu doar temperaturile, ci și presiunea este mai scăzută în zonele în care sunt prezente anomaliile termice.

Pentru a avea o indicație privind impactul asupra vremii de pe glob, în special despre iarna 2022/23, a fost urmărit indexul temperaturilor din stratosfera de peste latitudinile mijlocii ale emisferei sudice începând din anul 1980.

Alăturat celui cu temperaturile și presiunile din iernile emisferei nordice, oferă o corelație liniară și o comparație a parametrilor, care dezvăluie o potențială asociere.

Este de notat că o corelație nu înseamnă în mod necesar cauză și efect, întrucât un factor ascuns poate avea aceleași consecințe asupra anomaliilor de presiune. Sunt necesare noi cercetări pentru confirmarea rezultatului meteorologic al răcirii stratosferice.

Dar datele pot confirma o corelație între răcirea stratosferică și vremea de iarnă.

Se observă că răcirea din stratosfera emisferei sudice este asociată cu un model NAO negativ de presiune. NAO vine de la North Atlantic Oscillation și descrie modelul de presiune de peste Atlanticul de nord și Europa.

Model NAO negativ înseamnă presiuni ridicate peste Atlanticul de nord și Groenlanda și presiuni mai scăzute la sud. Iar sezoanele de iarnă care au urmat după răciri anormale din stratosfera sudică oferă exemple de model NAO negativ. Sunt date statistice care nu indică și că răcirile sunt cauzele modelelor.

Dar datele din aceiași ani arată că presiunile din emisfera nordică au generat o circulație mai slabă a vortexului polar. Ca urmare, aerul rece polar a putut coborî peste regiunile Europei și Americii de Nord. Și cantitățile de zăpadă căzută peste acele regiuni au fost mai mari în acei ani.

Iar în acest an, erupția din ianuarie a lui Hunga Tunga a injectat atâta apă în stratosferă, că a provocat o răcire semnificativă a acesteia, care va continua în următoarea perioadă.

Așa că iarna ce vine în emisfera nordică va fi un uriaș „test de laborator”, dar în condiții reale, pentru a trage noi concluzii privind potențialele evoluții meteo globale. foto: Dreamstime

Sursa: Severe Weather Europe

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Minivacanța de 1 Iunie în București: „Străzi deschise” – alte două trasee pietonale / Restricții rutiere

Publicat

in

„Străzi deschise – Bucureşti, Promenadă urbană” se va desfășura, în premieră, timp de patru zile, în cartierul Rahova şi pe strada Bârcă, în minivacanţa de la acest sfârşit de săptămână. Astfel, între 1 şi 4 iunie, strada Bârcă devine pietonală între Calea Rahovei şi strada Mărgeanului, iar acolo vor fi activităţi sportive, ateliere, zone de joacă şi spectacole de circ şi teatru pentru copii. În weekend, plimbările pietonale şi evenimentele în aer liber revin pe Calea Victoriei.

Străzi DeschiseFoto: Hotnews

Desfăşurat pe parcursul mai multor weekenduri din perioada aprilie-octombrie 2023, „Străzi deschise – Bucureşti, Promenadă urbană” #3 îşi propune recuperarea spaţiului public pentru locuitorii oraşului prin crearea unor trasee pietonale temporare în mai multe zone din oraş, atât în zonele centrale cât şi în cartiere.

Zone pietonale / Străzi deschise 1-4 iunie, între orele 10.00 şi 22.00:

Pe parcursul celui de-al cincilea weekend „Străzi deschise”, vor fi instaurate două trasee pietonale:

  • 1-4 iunie 2023: Strada Bârcă, între Calea Rahovei şi strada Mărgeanului, între orele 10.00-22.
  • 3-4 iunie 2023: Calea Victoriei, între Piaţa Victoriei şi Splaiul Independenţei, între orele 10.00- 22.00.

Program artistic Străzi deschise / Sectorul 5: 1-4 iunie:

Minivacanţa de 1 iunie este sărbătorită la „Străzi deschise – Bucureşti” cu patru zile de evenimente în aer liber şi plimbări pietonale în cartierul Rahova. Între 1 şi 4 iunie, locuitorii zonei sunt aşteptaţi pe traseul pietonal de pe strada Bârcă unde se pot bucura de un program artistic şi recreativ pregătit de PROEDUS cu sprijinul Primăriei Sectorului 5 şi al Centrului Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache” Sector 5.

Din programul weekendului pietonal din Cartierul Rahova fac parte ateliere creative şi de face painting, teatru pentru copii susţinut de actorii Teatrelor Ion Creangă, Excelsior şi de Biblioteca Metropolitană Bucureşti, momente artistice ale Circului Metropolitan Bucureşti, întâlniri cu statuile vivante ale Teatrului Masca şi concerte pop, spectacole de dans, percuţie şi ritm ale Şcolii de Artă Bucureşti. Nu lipsesc zonele de joacă şi mişcare pregătite de PROEDUS pentru cei mici.

Pentru prima dată la „Străzi deschise – Bucureşti”, Muzeul Naţional al Literaturii Române deschide grădina din Calea Victoriei 110 în dimineaţa zilei de 3 iunie, unde îi aşteaptă pe cei mici cu ateliere creative pentru copii.

Programul primului weekend de vară pe Calea Victoriei este completat de spectacole dedicate celor mici pregătite de Teatrul de Animaţie Ţăndărică şi de acrobaţii şi parada personajelor Circului Metropolitan Bucureşti. Teatrul Masca prezintă un spectacol despre istoria României, iar Muzeul Municipiului Bucureşti îi aşteaptă pe pietonii „Străzilor deschise” la Casa Filipescu-Cesianu cu expoziţii de antropologie urbană şi de fresce recuperate la demolarea Bisericii Mănăstirii Văcăreşti.

Restricţii rutiere

Calea Victoriei

În weekendul 3-4 iunie, pe durata restricţiilor instituite, se va permite traversarea pe Calea Victoriei, pe strada Sevastopol, strada Gheorghe Manu, Bulevardul Dacia, strada Ion Câmpineanu, bulevardul Regina Elisabeta, strada Ştirbei Vodă între Calea Victoriei şi Dem. I. Dobrescu. Traficul Societăţii de Transport Bucureşti va fi deviat, fără afectarea călătorilor.

Se va permite accesul riveranilor către domiciliu, precum şi către unităţile economice din zonă conform indicatoarelor montate temporar pe durata restricţiilor pe următoarele străzi: strada Frumoasă între strada Sevastopol şi Calea Victoriei, strada Gina Patrichi între bulevardul Lascăr Catargiu şi Calea Victoriei, Calea Griviţei între strada Constantin Budişteanu şi Calea Victoriei, cu menţiunea că accesul auto al riveranilor va fi redirecţionat către aleea din faţa Palatului Ştirbei, apoi către strada Banului.

În weekendurile în care se desfăşoară evenimentul „Străzi deschise”, traficul rutier pe Calea Victoriei se reia pe timpul nopţii până dimineaţa (în ziua de sâmbătă spre duminică), începând de la ora 22:00 până la ora 09:00. Pentru siguranţa participanţilor la eveniment, pe arterele pe care nu mai circulă maşini se închid şi pistele de biciclete.

Strada Bârcă | În perioada 1-4 iunie, traficul rutier va fi restricţionat pe Strada Bârcă şi străzile adiacente, ȋntre Calea Rahovei şi Strada Dumbrava Nouă, începând de miercuri, 31 mai, ora 23.00 şi va fi reluat luni, 5 iunie, începând cu ora 04.00. (Sursa: News.ro)

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Adrian Câciu, prima reacție după demisia șefului ANAF: ‘Astăzi s-au luat deciziile necesare pentru ca lucrurile să intre în normalitate. Ce trebuie ştiut?’

Publicat

in

Ministrul Finanţelor Adrian Câciu anunţă, după demisia şefului ANAF Lucian Heiuş, că Nicoleta Cârciumaru a fost propusă pentru a prelua conducerea ANAF şi că a propus şi schimbarea şefului Autorităţii Naţionale a Vămilor, subliniind că eficientizarea colectării taxelor şi recuperarea întârzierilor sunt strict necesare pentru consolidarea bugetară.

Premierul Nicolae Ciucă a anunţat marţi că l-a demis, pe şeful Autorităţii Naţionale a Vămilor şi că a luat act de demisiile şefilor ANAF şi Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, el arătând că avem nevoie de un sistem de colectare mai eficient, prin care bugetul să aibă resursele necesare politicilor publice aşteptate de cetăţeni

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend