Conecteaza-te cu noi
(function (document, window) { var a, c = document.createElement("script"); c.id = "CleverCoreLoader48572"; c.src = "//scripts.cleverwebserver.com/9fa80e175795759b2749da4ab953784d.js"; c.async = !0; c.type = "text/javascript"; c.setAttribute("data-target", window.name); c.setAttribute("data-callback", "put-your-callback-macro-here"); try { a = parent.document.getElementsByTagName("script")[0] || document.getElementsByTagName("script")[0]; } catch (e) { a = !1; } a || (a = document.getElementsByTagName("head")[0] || document.getElementsByTagName("body")[0]); a.parentNode.insertBefore(c, a); })(document, window); ">

NATIONAL

Cine sunt cei 14 noi vicepreședinți ai Parlamentului European

Publicat

in

Noii vicepreședinți se regăsesc în lista de mai jos, în ordinea în care au fost aleși (nouă în primul tur, trei în al doilea tur și doi în ultimul tur):

  • Othmar KARAS (PPE, Austria) – 536 voturi, turul 1
  • Pina PICIERNO (S&D, Italia) – 527 voturi, turul 1
  • Pedro SILVA PEREIRA (S&D, Portugalia) – 517 voturi, turul 1
  • Ewa KOPACZ (PPE, Polonia) – 467 voturi, turul 1
  • Eva KAILI (S&D, Grecia) – 454 voturi, turul 1
  • Evelyn REGNER (S&D, Austria) – 434 voturi, turul 1
  • Rainer WIELAND (PPE, Germania) – 432 voturi, turul 1
  • Katarina BARLEY (S&D, Germania) – 426 voturi, turul 1
  • Dita CHARANZOVÁ (Renew, Cehia) – 406 voturi, turul 1
  • Michal ŠIMEČKA (Renew, Slovacia) – 494 voturi, turul 2
  • Nicola BEER (Renew, Germania) – 410 voturi, turul 2
  • Roberts ZĪLE (ECR, Letonia) – 403 voturi, turul 2
  • Dimitrios PAPADIMOULIS (Stânga, Grecia) 492 voturi, turul 3
  • Heidi HAUTALA (Verzi/EFA, Finlanda) 384voturi, turul 3

Regulile alegerilor

În conformitate cu articolul 15 din Regulamentul de procedură, candidații pentru funcțiile de vicepreședinte sunt numiți pe aceeași bază ca și pentru președinte – adică fie de către un grup politic, fie de către un grup de deputați care atinge pragul redus (1/20 dintre deputați).

Cei 14 vicepreședinți sunt aleși printr-un singur tur de scrutin, cu majoritatea absolută a voturilor exprimate. Dacă nu sunt ocupate toate cele 14 poziții în primul tur de scrutin, se organizează un al doilea tur de scrutin pentru locurile rămase, în aceleași condiții.

În cazul în care este necesar un al treilea vot pentru finalizarea procesului, este suficientă o majoritate simplă (articolul 17). Chestorii sunt aleși în același mod (articolul 18 din Regulamentul de procedură).

Rolul vicepreședinților și al chestorilor

Cei 14 vicepreședinți și cei cinci chestori, împreună cu președintele, fac parte din Biroul Parlamentului. Biroul stabilește norme pentru buna funcționare a Parlamentului. Printre alte sarcini, acesta elaborează proiectul preliminar de buget al Parlamentului și decide cu privire la chestiuni administrative, de personal și organizatorice.

Pe lângă rolul lor în cadrul Biroului, vicepreședinții îl pot înlocui pe președinte, inclusiv în ceea ce privește prezidarea dezbaterilor în plen și reprezentarea Parlamentului în cadrul unor ceremonii sau acte specifice, atunci când este necesar.

Chestorii se ocupă de chestiuni administrative care îi afectează în mod direct pe eurodeputați și sunt membri ai Biroului în calitate de consilieri.

La alegerea membrilor Biroului, grupurile politice urmăresc să se asigure că vicepreședinții și chestorii reflectă în linii mari componența numerică a grupurilor și iau în considerare rezultatele votului în urma alegerii președintelui.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Raport PwC: Vânzările de mașini verzi își continuă creșterea în Europa, în pofida problemelor de aprovizionare și a prețurilor mari la materii prime, în special din Rusia

Publicat

in

De

Vânzările de mașini verzi (hibride, BEV/electrice și PHEV/ hibrid plug-in) din Europa și-au accelerat creșterea în primul trimestru din 2022, la 13%, de la 6% în ultimele trei luni ale anului trecut, producătorii confruntându-se în continuare cu lipsa componentelor, reiese dintr-o analiză realizată de Strategy&, departamentul de strategie globală din rețeaua PwC.

Daniel Anghel, Partener și Liderul serviciilor fiscale și juridiceFoto: PwC România

”România urmează această tendință europeană, vânzările de automobile electrice crescând în primul trimestru cu peste 400%, potrivit datelor Asociației Constructorilor Europeni de Automobile. Evoluția vânzărilor din România și Europa confirmă impactul stimulentelor guvernamentale și reorientarea strategică a producătorilor către fabricare de mașini electrice. Întreruperile lanțurilor de aprovizionare vor continua însă să le pună probleme. În plus, pe lângă penuria de semiconductori, producătorii se confruntă acum și cu un blocaj în aprovizionarea cu metalele utilizate pentru fabricarea bateriilor pentru vehicule electrice – litiu, nichel și cobalt. Aceste dificultăți au fost cauzate în mare parte de creșterea globală a cererii pentru BEV și exacerbate de războiul Rusiei din Ucraina, precum și de lockdown-ul Covid din China”, a declarat Daniel Anghel, Partener și Lider pentru industria Auto în cadrul PwC România.

Spre exemplu, în 2021, Rusia a fost al treilea mare furnizor mondial de nichel. Ca urmare a sancțiunilor aplicate Rusiei, prețul nichelului a crescut vertiginos, de patru ori într-o singură o săptămână la începutul lunii martie 2022, arată raportul strategy&. Efectele inevitabile în lanț pot fi observate în creșterile de preț pentru anumite modele de BEV, care devin inaccesibile pentru anumiți clienți și amenință creșterea pe termen lung a pieței, notează raportul. De exemplu, Tesla a majorat prețul modelului 3 de bază în Germania cu 7.000 euro (16 %).

Pentru a obține un mai mare control asupra lanțului de aprovizionare și pentru a introduce mai multă stabilitate în planificarea pe termen lung, producătorii auto încheie parteneriate cu producătorii de materii prime și investesc în instalații care produc substanțe chimice pentru baterii. General Motors și Tesla au anunțat astfel de proiecte.

Consumatorii de orientează în special spre mașinile BEV. Companiile pregătesc investiții uriașe în dezvoltare și producție

Creșterea din primul trimestru a fost susținută de vânzările BEV, care au urcat cu 55% comparativ cu perioada similară din 2021. În același interval, mașinile hibrid au avut un avans de doar 7%, în timp ce cele plug-in au scăzut cu 8%.

O mare parte din declinul raportat de plug-in poate fi explicat prin lipsa de disponibilitate a produselor, producătorii de echipamente originale acordând prioritate producției de BEV-uri, care se bucură de o cerere crescută din partea clienților și care promit o rentabilitate mai mare. Iar acest lucru se reflectă în planurile de investiții de miliarde de euro anunțate de marii producători auto. Numai Renault, Nissan și Mitsubishi au anunțat un plan de investiții de 23 de miliarde de euro în dezvoltarea BEV.

Unele companii, precum Ford și Renault, au anunțat chiar crearea unor entități diferite pentru BEV, anticipând creșteri semnificative de producție până în 2030.

La nivel global, în primul trimestru din 2022, au fost vândute peste 1,4 milioane BEV, cu 108% peste vânzările din perioada similară a anului trecut. O mare parte din această creștere este atribuită Chinei, care a fost responsabilă pentru două treimi din totalul vânzărilor. Și în SUA vânzările au crescut cu 100%.

Articol semnat de Daniel Anghel, Partener și Lider pentru industria Auto în cadrul PwC România

Articol susținut de PwC România

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Explicație de esență a CAB pentru patronii de localuri care subînchiriază: Tot răspund de îndeplinirea standardelor legale de siguranță la incendiu al localului

Publicat

in

De

Un detaliu cu titlu general se desprinde din vasta motivare a CAB în cazul deciziei definitive din dosarul incendiului de la clubul bucureștean Colectiv, și anume faptul că patronul unui local este răspunzător în fața legii inclusiv în cazul subînchirierii acestuia către terți și în baza unui contract clar definit.

Mai precis instanța atrage atenția că nu contează forma contractuală ci starea efectivă a localului iar acest atribut cade exclusiv în sarcina deținătorului oficial a dependinței.

În cadrul motivării din cazul Colectiv judecătorii CAB arată că „și dacă ar fi predat în totalitate spațiul subînchiriat organizatorului spectacolului, inculpații răspundeau de îndeplinirea standardelor legale de siguranța la incendiu al acelui spațiu”

„Nici organizatorul SC Digidream SRL, nici coinculpații Niță Daniela, Moise Marian, Zaharia Viorel nu pot fi făcuți răspunzători de amenajările ilegale și inadecvate din perspectiva siguranței la incendiu ale clubului Colectiv, nici nu li se poate reproșa acestora inexistența căilor de ieșire libere și în număr corespunzător cu numărul participanților la spectacol”, punctează instanța care a decis condamnarea la pedepse definitive cu executare în cazul celor trei patroni ai clubului Colectiv.

„Culpele sunt concurente, fără a se impune stabilirea vreunui procent de culpă, actiunile și inacțiunile imputate se întrepătrund, urmând ca fiecăruia să i se impute întreg rezultatul reprezentat de moartea a 64 de persoane și vătămarea altor 64 de persoane urmare a incendiului produs”, mai notează judecătorii CAB legat de acest aspect”, potrivit motivării din dosarul Colectiv.

65 de morți – Achitări și pedepse la jumătate pentru inculpați

Magistrații Curții de Apel București au decis joi pedepsele pentru inculpații în dosarul Colectiv. În mare parte este vorba de pedepse înjumătățite față de decizia din fond.

Cristian Popescu Piedone, fost primar al Sectorului 4, a fost condamnat la 4 ani, față de 8 ani și 6 luni cât a fost pedeapsa pe fond.

Alin Anastasescu, patronul clubului Colectiv a fost condamnat la 11 ani și 8 luni de închisoare, la fel ca și pe fond.

Pentru Paul Gancea, alt patron Colectiv, Curtea de Apel București (CAB) a decis 6 ani și 4 luni de închisoare, față de 11 ani și 8 luni pe fond. În cazul lui Costin Mincu, al treilea patron, el va petrece 8 ani după gratii, față de 11 ani și 8 luni, pe fond.

Administratorul firmei de artificii, care a și decedat între timp, Daniela Niță, pedeapsa este de 12 ani și 8 luni. Cristian Niță, patronul firmei de artificii are, însă, de executat, 2 ani și 6 luni cu suspendare, față de 3 ani și 6 luni pe fond.

Și pirotehniștii au mai puțin de executat.

Pedeapsa în cazul lui Viorel Zaharia scade la 6 ani și 10 luni față de 9 ani și 8 luni pe fond. În cazul lui Marian Moise scade la 6 ani și 10 luni față de 10 ani, cât a luat pe fond.

Și în cazul pompierilor sunt pedepse reduse. George Petrică Matei are de executat 8 ani și 8 luni fațe de 9 ani și 2 luni, iar Antonina Radu are de executat 8 ani și 8 luni față de 9 ani și 2 luni.

Fostele angajate ale Primăriei Sectorului 4, Aurelia Iofciu și Larisa Luminita Ganea au fost achitat, după ce, pe fond au luat 8 ani, respectiv 7 ani.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend