Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

China administrează peste 100 de secții de poliție în întreaga lume, cu ajutorul unor țări-gazdă (CNN)

Publicat

in

Beijingul a înființat peste 100 de așa-zise secții de poliție în străinătate, pe tot mapamondul, pentru a monitoriza, hărțui și, uneori, a repatria cetățenii chinezi aflați în exil, folosindu-se de acorduri bilaterale de securitate cu țări din Europa și Africa pentru a obține o largă prezență internațională, susține un nou raport pus la dispoziție exclusiv pentru CNN.

Xi JinpingFoto: Noel Celis / AFP / Profimedia

Organizația pentru drepturile omului din Madrid Safeguard Defenders afirmă că a găsit dovezi că Beijingul administrează încă 48 de secții de poliție în străinătate, după ce ONG-ul dezvăluise în premieră în septembrie existența a alte 54 de astfel de secții.

Noul ei raport – „Patrulează și convinge” – se concentrează pe amploarea rețelei și examinează rolul inițiativelor polițienești comune perfectate de China cu mai multe țări europene, între care Italia, Croația, Serbia și România, folosite pe post de program de testare în vederea unei expansiuni a secțiilor chineze din străinătate mai ample decât se știa până la publicarea dezvăluirilor organizației.

ONG-ul acuză acum, între altele, că un cetățean chinez a fost silit să se repatrieze de către agenți lucrând sub acoperire într-o secție de poliție chineză dintr-o suburbie a Parisului, ei fiind recrutați special în acest scop. Anterior dezvăluise că alți doi exilați chinezi au fost repatriați cu forța din Europa – unul din Serbia, celălalt din Spania.

Cine conduce secțiile de poliție?

Safeguard Defenders, care a luat la puricat documente oficiale chinezești disponibile publicului pentru a descoperi probe privind încălcări ale drepturilor omului, a declarat că a identificat patru jurisdicții polițienești distincte ale Ministerului Securității Publice din China care activează în cel puțin 53 de țări de pe întregul glob, teoretic pentru a-i ajuta pe expatriații chinezi proveniți din respectivele jurisdicții cu problemele lor din străinătate.

Beijingul a negat că administrează entități polițienești nedeclarate în afara teritoriului propriu, ministerul chinez de externe declarând în noiembrie pentru CNN: „Sperăm că părțile în cauză vor înceta să incite pentru a crea tensiuni.

Folosirea acestui lucru drept pretext pentru a denigra China e inacceptabilă”. China susține în schimb că acele entități sunt centre administrative, înființate pentru a-i ajuta pe expatriații chinezi cu chestiuni precum schimbarea permisului de șofer. China a mai spus că acele birouri au apărut și ca urmare a pandemiei, care a lăsat mulți chinezi blocați în carantină în alte țări, rămași în afara Chinei și incapabili să-și actualizeze actele.

Chestionat luna trecută de CNN cu privire la primul set de acuzații ale Safeguard Defenders, MAE chinez a declarat că în secțiile din străinătate lucrează voluntari. Însă noul raport al organizației susține că o rețea de poliție pe care a investigat-o a angajat 135 de persoane pentru primele 21 de secții.

Organizația a obținut și un contract de muncă pe trei ani al unui angajat dintr-o secție chineză din Stockholm.

Activitățile consulare nedeclarate din afara misiunilor diplomatice oficiale ale unei țări sunt ceva extrem de neobișnuit și ilegal, cu excepția cazului în care o țară-gazdă și-a dat explicit acordul. În plus, raportul Safeguard Defenders susține că unele secții au fost înființate cu câțiva ani înainte de pandemie.

Aceste informații au dus până acum la investigații în cel puțin 13 țări și au inflamat tensiunile diplomatice tot mai mari dintre China și țări precum Canada, care găzduiesc o diasporă chineză apreciabilă.

China nu este singura superputere acuzată că folosește metode extrajudiciare pentru a ajunge la ținte polițienești sau pentru a persecuta politic cetățeni din străinătate.

Rusia, de exemplu, a fost acuzată în două rânduri că a folosit substanțe letale chimice și radioactive pe teritoriul britanic, în încercarea de a-și asasina foști spioni – acuzații negate mereu de Rusia.

În SUA, CIA a fost implicată într-un scandal privind „predarea extraordinară” [eufemism pentru extrădare extrajudiciară; ghilimelele îmi aparțin – n.trad.] a unor suspecți de terorism luați de pe străzile Italiei și duși în Golful Guantanamo după atentatele de la 9 septembrie 2001.

Însă în cazul Chinei acuzația privind o amplă represiune contra cetățenilor chinezi din străinătate survine într-un moment crucial pentru țară, care se luptă cu propriile tulburări interne, pe fondul epuizării răbdării populației față de strategia restrictivă „zero-Covid”, chiar când conducătorul Xi Jinping își începe al treilea mandat la putere. Săptămâna trecută China a anunțat că-și va relaxa unele restricții sanitare, la trei ani de la debutul pandemiei.

Fiind a doua economie a lumii, China și-a dezvoltat relații tot mai aprofundate cu multe dintre țările în care se pare că au fost descoperite noi secții de poliție, fapt care ridică întrebări incomode pentru guvernele acestora, care încearcă să găsească un echilibru între interesele comerciale și securitatea națională.

China a semnat cu alte țări acorduri privind patrulele de poliție

Italia, ale cărei guverne au semnat începând din 2015 o serie de acorduri bilaterale de securitate cu China, a păstrat în general tăcerea în cursul dezvăluirilor despre aparentele activități de pe teritoriul ei.

Între 2016 și 2018 poliția italiană a efectuat mai multe patrule în comun cu poliția chineză – întâi la Roma și Milano, ulterior și în alte orașe, inclusiv Napoli, unde Safeguard Defenders afirmă că a găsit probe că a fost instalat un sistem de supraveghere video într-o zonă locuită în special de chinezi, oficial „pentru descurajarea eficientă a infracțiunilor de acolo”.

În 2016 un responsabil al poliției italiene a declarat pentru NPR că activitățile polițienești comune vor „duce la mai multă cooperare internațională, schimb de informații și schimb de resurse pentru combaterea grupărilor infracționale și teroriste care ne afectează țările”.

ONG-ul a constatat că Italia a găzduit 11 secții de poliție chinezești, inclusiv la Veneția și Prato, lângă Florența.

La o ceremonie de la Roma din 2018 pentru inaugurarea unei noi secții au participat oficiali ai poliției italiene, conform unor clipuri de pe site-uri chineze, ceea ce demonstrează legăturile strânse dintre forțele de poliție ale celor două țări.

Ziarul italian La Nazione a scris anul acesta că anchetele locale privind una dintre secții nu au descoperit nici o ilegalitate. Il Foglio a citat declarații recente ale unor șefi de poliție conform cărora secțiile nu oferă vreun motiv de îngrijorare, fiindcă par a avea un rol pur birocratic.

Ministerele de externe și interne ale Italiei nu au răspuns la întrebările trimise de CNN.

China a încheiat acorduri de patrulare în comun și cu Croația și Serbia în 2018-2019, urmărindu-și interesul strategic în regiune, de-a lungul traseului politicii externe definitorii a lui Xi, Inițiativa Centură și Drum.

Conform presei chineze, polițiști chinezi au fost văzuți cel mai recent în iulie patrulând împreună cu omologii lor croați pe străzile capitalei Zagreb.

Un responsabil al poliției din Zagreb a declarat pentru Xinhua că patrulele sunt esențiale pentru „protecția și atragerea turiștilor străini”.

O știre Reuters din 2019 relata că polițiști chinezi patrulau împreună cu cei sârbi în Belgrad pentru a gestiona afluxul de turiști chinezi. Un polițist sârb a precizat că chinezii nu au autoritatea de a face arestări.

Safeguard Defenders mai spune că secțiile chineze au reușit să prindă un cap de pod și în Africa de Sud și țările din apropiere, în virtutea unui acord similar cu Pretoria, în vigoare de mai mulți ani.

China a început să pună bazele colaborării polițienești mai strânse cu Africa de Sud în urmă cu aproape două decenii. Ulterior, pe baza unor acorduri bilaterale de securitate, a înființat o rețea denumită oficial „Centre de servicii chinezești din străinătate” în cooperare cu guvernul Africii de Sud.

Consulatul Chinei din Cape Town a declarat că planul „unește toate comunitățile din Africa de Sud, atât sud-africani cât și cetățeni străini”.

De la înființare sa, acest cadru de lucru „a prevenit activ infracțiuni contra comunității și a redus semnificativ numărul de cazuri”, a declarat consulatul, precizând că centrele sunt asociații non-profit fără „autoritate polițienească”.

Oficiali guvernamentali din Africa de Sud au fost adesea prezentați de presa chineză exprimându-și sprijinul pentru Centre și declarând că munca lor a ajutat poliția să-și aprofundeze relația cu expatriații chinezi, potrivit unui articol din 2019 din Jamestown China Brief.

CNN a contactat Serviciul de Poliție din Africa de Sud, dar nu a primit încă un răspuns.

China încearcă să repatrieze oameni împotriva voinței lor

Safeguard Defenders a dat întâmplător peste aceste rețele de secții de poliție când încerca să estimeze amploarea eforturilor Chinei de a-i convinge pe unii chinezi să se întoarcă în China chiar și împotriva voinței lor. Potrivit datelor oficiale chineze, ar putea fi vorba de aproape un sfert de milion de oameni răspândiți în jurul lumii, de când Xi este la putere.

„Ce vedem venind din China sunt tot mai multe tentative de reprimare a dizidenței oriunde în lume, de a amenința oameni, de a hărțui oameni, de a-i face să fie suficient de temători încât să rămână tăcuți, fiindcă altfel riscă să fie repatriați în China împotriva voinței lor”, a declarat directoarea de campanie a Safeguard Defenders, Laura Harth.

„De obicei începe cu apeluri telefonice.

Pot începe să-ți intimideze rudele din China, să te amenințe, să facă practic orice pentru a constrânge țintele din străinătate să revină în țară. Dacă acest lucru nu funcționează, vor folosi agenți sub acoperire în străinătate. Îi vor trimite de la Beijing și vor folosi metode precum ademenirea și înscenarea”, a spus Harth.

Ministerul francez de interne a refuzat să răspundă la acuzația că un cetățean chinez a fost constrâns să se întoarcă în țară de o secție de poliție chineză dintr-o suburbie a Parisului.

Informațiile stârnesc furie și anchete

Dezvăluirile au provocat o indignare gălăgioasă în unele țări și o tăcere suspectă în altele.

Directorul FBI Christopher Wray a declarat luna trecută unui comitet al Departamentului Securității Interne că e profund îngrijorat de aceste dezvăluiri. „Este scandalos să te gândești că poliția chineză ar încerca să-și deschidă birou, știi, la New York, de exemplu, fără o coordonare legală. Încalcă suveranitatea și eludează normele judiciare și procedurile de cooperare polițienească”, a afirmat el.

Irlanda a închis secția de poliție chineză descoperită pe teritoriul ei, în timp ce Olanda, care a luat măsuri similare, are o anchetă în curs, ca și Spania.

Harth a declarat pentru CNN că organizația ei va descoperi probabil și mai multe secții. „Este vârful aisbergului”, a afirmat ea.

„China nu ascunde ce face. Ei spun deliberat că vor extinde aceste operațiuni, deci trebuie să-i luăm în serios.”

„Acesta e un moment în care țările trebuie să realizeze că e vorba de a susține statul de drept și drepturile omului în țările lor [sic!], tot atât pentru oamenii din China cât și pentru toți ceilalți din lume”, a declarat ea.

Material realizat cu sprijinul agenției Rador

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Salvatorii au început coborârea turiștilor blocați la Cabana Capra / Alte șapte avalanșe mai mici s-au produs în zonă

Publicat

in

Salvatorii au început, duminică, coborârea celor 60 de persoane blocate la Cabana Capra de pe Transfăgărăşan după producerea unei avalanşe de mare dimensiuni, anunţă Instituţia Prefectului Argeş. În zonă s-au produs și alte șapte avanlanșe mai mici.

Avalanșă în FăgărașFoto: DreamsTime

„18 militari ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Argeş acţionează în zonă împreună cu alţi 6 militari veniţi din Dâmboviţa, Olt şi Vâlcea. Şase salvatori montani sunt în echipele de intervenţie. 10 poliţişti şi trei jandarmi montani acţionează în aceeaşi zonă. La Capra sunt 60 de oameni. 50 sunt turişti din Bucureşti, Timiş şi Argeş, iar 10 sunt membrii personalului”, se arată într-o informare transmisă de Instituţia Prefectului Argeş.

Avalanşa care a afectat zona Capra are 2 kilometri lungime, aceasta fiind distanţa dintre punctul din care se presupune că a pornit şi locul unde s-a oprit.

„Echipele de salvatori spun că o parte a lovit cabana şi o alta a curs spre parcare şi a afectat maşinile parcate acolo. De asemenea, forţele care intervin astăzi au mai găsit urmele a alte şapte avalanşe de dimensiuni mai mici de unde este drumul închis şi până la Capra”, mai menționează Prefectura Argeş.

Intervenţia pentru evacuarea turiştilor de la Cabana Capra, aflată lângă un sector închis al DN 7C – Transfăgărăşan, a început în cursul dimineţii și poate dura câteva ore, a declarat șeful DSU Raed Arafat la Digi 24.

Potrivit ISU Argeș, la intervenţie participă şi salvamontişti, jandarmi şi angajaţi ai Secţiei de Drumuri Naţionale. De asemenea, pentru evacuarea celor 60 persoane rămase izolate în Cabana Capra, ca urmare a avalanşelor produse în zonă, au fost dislocate două şenilate de la ISU Vâlcea şi ISU Olt şi un UTV de la ISU Dâmboviţa.

Poliţiştii au anunţat că vor verifica modul în care turiştii au ajuns, pe un sector de drum închis circulaţiei, la Cabana Capra de pe Transfăgărăşan.

DN 7C este închis traficului, de la kilometrul 104, încă de la data de 30 octombrie 2022, acest aspect fiind semnalizat prin indicatoare de-a lungul DN 7C, dar şi prin indicator şi barieră la kilometrul 104.

Dacă şoferii care se află cu maşinile la cabana Capra au încălcat interdicţia de a circula pe Transfăgărăşan iarna, ei pot primi amenzi cuprinse între 870 şi 1160 de lei, respectiv 6-8 puncte de penalizare, dar şi suspendarea permisului de conducere pentru 60 de zile. (surse Agerpres, news.ro)

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Plafoanele de preț au afectat veniturile din export ale Rusiei cu aproximativ 8 miliarde de dolari în ianuarie

Publicat

in

Plafoanele preț la petrolul rusesc au afectat probabil veniturile Moscovei din exporturile de petrol și gaze cu aproape 30% în ianuarie, sau aproximativ 8 miliarde de dolari, față de aceeași perioadă a anului trecut, a declarat duminică șeful Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, relatează Reuters.

UE sanctioneaza produsele petroliere rusestiFoto: Michael Probst / AP / Profimedia

Uniunea Europeană face duminică un alt pas mare spre tăierea legăturilor sale energetice cu Rusia. Blocul celor 27 de națiuni interzice produsele petroliere rafinate rusești, cum ar fi motorina, și se alătură SUA și altor aliați pentru a impune un plafon de preț pentru vânzările către țările non-occidentale, relatează The Guardian.

Diplomații UE au spus că limitele de preț convenite de ambasadorii pentru cele 27 de țări UE sunt de 100 de dolari pe baril pentru produsele petroliere premium, cum ar fi motorina, și un plafon de 45 de dolari pe baril pentru produsele reduse, cum ar fi păcura.

Interdicția Europei intră în vigoare duminică după embargoul asupra cărbunelui și a majorității petrolului din Rusia. Mișcarea este menită să reducă și mai mult dependența de energia rusă și alimentarea mașinăriei de război a Kremlinului, pe măsură ce se apropie aniversarea invaziei Ucrainei, relatează Associated Press.

Totodată, producătorii de petrol ar putea fi nevoiți să-și reconsidere politicile de producție în urma unei redresări a cererii din China, al doilea consumator de petrol din lume, a declarat duminică directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol.

China, cel mai mare importator de țiței din lume și al doilea cumpărător de gaze naturale lichefiate, a devenit cel mai mare factor de nesiguranță pe piețele globale de petrol și gaze în 2023, deoarece investitorii au pariat pe viteza redresării sale după ce Beijingul a ridicat restricțiile legate de COVID în decembrie.

„Ne așteptăm ca aproximativ jumătate din creșterea cererii globale de petrol din acest an să vină din China”, a declarat Birol pentru Reuters, în marja conferinței din India Energy Week.

El a adăugat că cererea de combustibil pentru avioane din China explodează, punând presiune în creștere asupra cererii.

„Dacă cererea crește foarte puternic, dacă economia chineză revine, atunci va fi nevoie, din punctul meu de vedere, ca țările OPEC+ să se uite la politicile lor (de producție),” a spus Birol.

Grupul de producători OPEC+ a înfuriat Statele Unite și alte țări occidentale în octombrie, când a decis să reducă producția cu 2 milioane de barili pe zi din noiembrie până în 2023, în loc să pompeze mai mult pentru a reduce prețul combustibilului și a ajuta economia globală, așa cum a sfătuit SUA.

Birol a spus că speră ca o astfel de situație să nu se repete și că OPEC+ – care include membri ai Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol și aliați precum Rusia – va reveni la un rol constructiv pe piață pe măsură ce cererea se îmbunătățește.

Citește și:

Cum ajunge petrolul rusesc în pompele Occidentului, în ciuda sancțiunilor. Țara care devine un jucător important pe piața mondială

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend