Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Charlie Watts, bateristul trupei The Rolling Stones, a murit la vârsta de 80 de ani

Publicat

in

Charlie Watts, bateristul trupei The Rolling Stones, a murit pe 24 august, la vârsta de 80 de ani, a anunţat marţi agentul său, potrivit BBC și news.ro. La începutul lunii august a fost anunţat că muzicianul nu va participa la turneul american al formaţiei, programat pentru toamna aceasta, pentru că se recuperează în urma unei proceduri medicale care nu a fost specificată. În 2004, el a fost tratat pentru cancer la gât şi, în afară faptului că în anii 1980 s-a luptat cu dependenţa de droguri, nu a avut probleme de sănătate majore.

Watts a fost supus „unei operaţii care a fost un succes, dar medicii au concluzionat că are nevoie de odihnă şi recuperare”, a spus la începutul lunii un purtător de cuvânt al trupei.

„Cu imensă tristeţe anunţăm moartea iubitului nostru Charlie Watts”, se arată în comunicatul de marţi. „A murit în linişte, la un spital din Londra, astăzi, înconjurat de familie”.

În aceeaşi declaraţie a fost precizat că este făcut apel la respectarea intimităţii familiei, membrilor trupei şi a prietenilor apropiaţi.

The Rolling Stones, înfiinţată la Londra în 1962, este una dintre cele mai apreciate formaţii rock din lume. Până în prezent, grupul britanic a lansat 30 albume de studio, care au fost vândute în aproximativ 200 de milioane de copii pe plan mondial. Între discurile de referinţă se numără „Their Satanic Majesties Request” (1967), „Beggars Banquet” (1968), „Let It Bleed” (1969), „Sticky Fingers” (1971), „Exile on Main St” (1972), „It’s Only Rock ‘n Roll” (1974), „Tattoo You” (1981), „Steel Wheels” (1989), „Voodoo Lounge” (1994) şi „Bridges to Babylon” (1997).

Trupa şi-a schimbat componenţa în câteva rânduri, însă relaţiile dintre membrii săi au rămas amicale şi ei au cântat în mai multe rânduri împreună, în proiecte independente.

Cea mai recentă formulă: Mick Jagger (voce, chitară), Keith Richards (chitară, voce), Charlie Watts (tobe) şi Ronnie Wood (chitară).

Grupul britanic a fost inclus în Rock and Roll Hall of Fame în 1989.

Cel mai recent album de studio al formaţiei, „Blue & Lonesome”, a fost lansat în 2016. În ultimii ani, au fost relansate versiuni remasterizate şi extinse ale creaţiilor trupei, iar la finalul acestui an e aşteptat şi un nou material discografic.

Născut pe 2 iunie 1941, la Londra, Charles Robert Watts a crescut înconjurat de muzică şi în tinereţe era pasionat de sound-ul unora ca Jelly Roll Morton şi Charlie Parker. A început să cânte la tobe în timpul liceului, căruia i-au urmat cursuri de design grafic.

Atras de jazz, impunător pe scena emergentă londoneză, după cum îşi aminteşte Keith Richards în autobiografia „Life”, Watts a fost – cu greu – cooptat în The Rolling Stones, în 1963. El apare pe toate albumele trupei lansate începând cu acel an.

„Pentru mine, Charlie Watts este ingredientul secret al acestei afaceri”, scria Richards despre aportul prietenului şi colegului său la trupă.

Charlie Watts a apărut anul trecut live cu The Rolling Stones în concertul caritabil online „One World: Together at Home”, iar pe scenă, în faţa publicului, a urcat ultima dată la vârsta de 78 de ani, susţinând concerte de câte două ore în turneul „No Filter”.

În noiembrie 1994, The Rolling Stones a devenit prima trupă rock and roll care a transmis live pe internet dintr-un concert. A fost vorba despre cinci piese din show-ul susţinut în Dallas, în turneul „Voodoo Lounge”.

TRS a cântat prima dată la Moscova în 1998, iar la Bucureşti a concertat în premieră (şi singura dată), pe stadionul Lia Manoliu, pe 17 iulie 2007.

Cel mai mare concert al trupei a avut loc pe plaja Copacabana din Rio de Janeiro, în februarie 2006. Este estimat că au participat la acel eveniment 1,5 milioane de oameni. The Rolling Stones a cântat în Cuba, în martie 2016, cu jumătate de an înainte de moartea lui Fidel Castro. „Havana Moon”, a fost apoi lansat sub forma unui cine-concert.

De-a lungul carierei, membrii grupului au fost implicaţi şi în numeroase acţiuni caritabile, iar venituri de pe urma unora dintre single-urile lansate au ajuns la diverse fundaţii.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, intră tare pe piața imobiliară din Capitală: investiții de ultimă oră

Publicat

in

De

În plină explozie a prețului la construcții, frații Pavăl, proprietarii Dedeman, intră tare pe piața imobiliară din Capitală.

Fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, fac noi investiţii pe piaţa imobiliară în Bucureşti. Compania Dedeman, deţinută de frații Dragoș și Adrian Pavăl, a cumpărat un teren în suprafață de circa 3.000 de metri pătrați de la Transporturi Auto Filaret, proprietarul service-ului autorizat BMW Filaret, anunţă profit.ro.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Cum se explică scurgerile de gaze din Nord Stream. Diferitele ipoteze ale sabotajului

Publicat

in

De

Teza „sabotajului” este puternic privilegiată pentru a explica scurgerile spectaculoase de gaze din gazoductele Nord Stream în Marea Baltică, o operaţiune cu siguranță complexă dar nicidecum imposibilă pentru o armată competentă. Iar acestea sunt numeroase în zonă, notează miercuri agenția France-Presse.

Bule de gaze naturale formate la suprafata Marii Baltice dupa exploziile la gazoductele Nord StreamFoto: Handout / AFP / Profimedia

Ipoteza unor defecțiuni accidentale simultane părea a fi exclusă miercuri. Dar metoda folosită în acţiunea de sabotaj rămâne necunoscută, la fel şi presupusul autor, ceea ce dă naștere multor teorii.

O zonă supravegheată

Cele trei scurgeri identificate începând de luni în Marea Baltică sunt localizate în largul insulei daneze Bornholm, între sudul Suediei şi Polonia. O zonă intens supravegheată de decenii.

„În trecut, URSS îşi amplasa pe fundul mării submarine spion cu capacităţi speciale de inginerie”, aminteşte într-o postare pe Twitter analistul naval independent HI Sutton.

Dar între timp statele baltice au trecut de partea NATO. Dar scurgerile s-au produs în apele internaţionale unde fiecare poate circula.

„În prezent, marina rusă dispune de cea mai mare flotă de submarine spion din lume. Ele au baza în Arctica. Acestea ar fi capabile să avarieze o conductă în Marea Baltică”, dă asigurări HI Sutton.

Dar tot el consideră această ipoteză ca fiind „improbabilă”.

Un sabotaj complex

Operaţiunea necesită o intervenţie la o adâncime de 70 de metri. „E ceva greu. Deteriorarea a două gazoducte pe fundul mării este un eveniment important, aşadar un actor statal este probabil” implicat, spune Lion Hirth, profesor la Hertie School din Berlin, excluzând implicit posibilitatea unui simplu act terorist.

Însă o armată competentă ştie cum să-l facă. Zona este „perfect adaptată submarinelor de buzunar”, explică pentru AFP un înalt responsabil militar francez, evocând folosirea fie a unor scafandri de luptă trimişi să plaseze încărcături explozive, fie a unei mine mobile sau a unei drone submarine.

„Drona pleacă dintr-un submarin care poate sta la mai multe mile marine de punctul ţintit. El lansează drona-mină, care navighează cu o viteză de circa zece noduri, aproape de fundul mării”, explică el. „Deci ţinta este fixă şi nu este foarte complicat (să fie lovită)”.

În schimb, ipoteza folosirii unei torpile, armă utilă mai degrabă pentru o ţintă aflată în mişcare, este în opinia sa mai puţin plauzibilă.

Explozia „echivalează cu cea a sute de kilograme de TNT”, precizează responsabilul francez. Institutul norvegian de seismologie NORSAR, specializat în detectarea cutremurelor și exploziilor nucleare, a estimat energia celei de-a doua deflagraţii cu cea produsă de circa 700 de kilograme de TNT.

Operaţiune nerevendicată

Cancelariile occidentale arată cu degetul spre Moscova, care la rândul ei nu exclude „nicio ipoteză” și amintește că gazul care se scurge din conducte îi aparține.

„Marea Baltică este o mare închisă şi nu foarte adâncă, unde aproape fiecare mişcare este observată şi monitorizată de statele riverane şi de navele lor”, afirmă Julian Pawlak, de la Universitatea Helmut Schmidt din Hamburg.

Dar sunt „nave şi submarine ce sunt capabile să desfășoare pe ascuns scafandri de luptă ” şi alte vehicule submarine ghidate de la distanţă. Aşadar, nimic nu este imposibil pentru o armată experimentată în arta operaţiunilor clandestine.

„Aceasta se numeşte o operaţiune navală specială. Nu este ceva simplu, dar se face”, confirmă sursa militară franceză. „Pare a fi ceva bine coordonat şi bine pregătit”.

Ar putea dura ceva timp până când adevărul va ieși la iveală în mod credibil. Unii analiști observă în acest sens că mai mulţi actori profită de pe urma ambiguităţii.

Dar atunci cine a făcut-o?

„Rămâne de văzut cine e responsabil de operațiune”, adaugă sursa militară franceză. „Și alte țări au interesul ca această conductă să nu mai poată funcționa niciodată”.

De fapt, adversarii Nord Stream 2 sunt numeroşi de mulţi ani, cu Statele Unite în frunte. Pe 7 februarie, cu două săptâmâni înaintea declanşării invaziei ruse, preşedintele american Joe Biden a evocat posibilitatea de a-i „pune capăt”.

Întrebat atunci despre metoda la care SUA ar putea recurge în cazul acestei infrastructuri aflate sub controlul aliatului său german, preşedintele american a răspuns: „Vă promit, suntem capabili să o facem”. Clipul video cu această declaraţie a circulat intens pe reţelele de socializare în ultimele 24 de ore.

Totodată, marți, la o zi după avarierea gazoductelor Nord Stream, Polonia, Norvegia şi Danemarca au inaugurat un gazoduct strategic, care le va permite polonezilor să-şi diminueze dependenţa faţă de gazul natural rusesc, importând gaz din Norvegia. „Epoca dominaţiei ruse în domeniul gazului ia sfârşit, epocă marcată de şantaj, ameninţări şi extorsiuni”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki la inaugurarea conductei.

Două certitudini în acest stadiu

Prima este că evenimentul are legătură cu războiul din Ucraina. „Comandamentul maritim al NATO şi navele aliate iau în calcul şi se pregătesc pentru (efectuarea unor) activităţi hibride, inclusiv sabotaje asupra infrastructurilor critice, pe lângă obiectivul principal al apărării colective”, spune Julian Pawlak.

Apoi, a doua certitudine e că atacul asupra gazoductelor Nord Stream aduce un factor de instabilitate în plus pentru economia europeană. „Este o violentă readucere în atenţie a vulnerabilităţii infrastructurii noastre energetice”, afirmă Lion Hirth.

El privilegiază pista unui sabotaj executat de Rusia. „Dacă acest lucru este adevărat, atunci este foarte îngrijorător. Înseamnă cel puţin că Rusia (…) trimite mesajul cel mai clar posibil că ea nu va mai livra gaz (Europei) în viitorul apropiat”.

Dar oricine ar fi ei, cei care au atacat Nord Stream dau de asemenea de înţeles că ar putea lovi şi alte infrastructuri energetice care deservesc o Europă însetată de gaz şi petrol, conchide AFP.

________

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend