Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Cetatea Noviodunum din oraşul tulcean Isaccea găzduieşte mai multe acţiuni prilejuite de Zilele europene ale arheologiei

Publicat

in

Cetatea Noviodunum din oraşul tulcean Isaccea găzduieşte, în acest sfârşit de săptămână, mai multe acţiuni prilejuite de Zilele europene ale arheologiei, organizate de Institutul de Cercetări Eco Muzeale „Gavrilă Simion” (ICEM) din Tulcea.

Acţiunile vor începe vineri, la ora 10,00, cu un atelier de restaurare ceramică la care sunt invitaţi toţi cei care vor să înveţe cum se restaurează un obiect din ceramică şi în care se vor prezenta etapele restaurării unor obiecte arheologice.

Cei mai mici participanţi vor fi invitaţi la atelierul „Arheolog pentru o zi”, care va presupune jocuri didactice şi vizite ghidate în cetate, iar începând cu ora 14,00 specialiştii care lucrează în situl arheologic vor prezenta rezultatele investigaţiilor derulate în ultima perioadă, potrivit Agerpres.ro.

La ora 18,00 va începe Tabăra de arheologie care va dura doar două ore şi în timpul căreia participanţii vor învăţa reguli de campare, tehnici de supravieţuire şi cum se construieşte un laborator de cercetare.

Reprezentantul ICEM, Aurel Stănică, a estimat, pentru AGERPRES, că cel mai mare aflux de vizitatori, câteva sute, este aşteptat sâmbătă, la acţiunea „Picnic la cetate”. Atunci va avea loc şi un spectacol susţinut de ansambluri folclorice din judeţ, organizat de Primăria oraşului Isaccea, în cadrul unei manifestări intitulată „Zilele culturii, la Isaccea”.

De altfel, sâmbăta, la cetatea Noviodunum se va încheia cu un foc de tabără.

Duminică, manifestările prilejuite de cea de-a treia ediţie a Zilelor europene ale arheologiei vor include vizite ghidate la principalele obiective investigate arheologic în cetate, prezentarea rezultatelor investigaţiilor arheologice, dar şi a proiectului „Restaurare şi punere în valoare a monumentului istoric cetatea Noviodunum” finanţat prin programul Timbrul Monumentelor Istorice gestionat de Institutul Naţional al Patrimoniului (INP).

Zilele europene ale arheologiei sunt organizate în parteneriat cu Primăria oraşului Isaccea, INP, Asociaţia Pro Noviodunum şi Liceul teoretic „Constantin Brătescu” din Isaccea.

Noviodunum este una dintre cele mai importante cetăţi de la Dunăre din antichitate, fiind ultimul vad al fluviului până la Marea Neagră. Aici, Dunărea are albia îngustă, terenurile de pe cele două maluri sunt ferme şi permit construirea unor poduri de vase. Cetatea, potrivit cercetătorilor, a fost principala staţie a flotei romane Classis Flavia Moesica, cea care controla cursul inferior al Dunării şi malurile de nord şi de vest ale Mării Negre, iar în secolul al VI-lea includea un sediu episcopal.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Klaus Iohannis, mesaj la primele ore ale dimineții / VIDEO

Publicat

in

De

Preşedintele Klaus Iohannis a urat ”La mulţi ani!” României de Ziua Naţională, într-un mesaj postat pe Twitter la ora 7:00.

”La mulţi ani, România!”, a scris preşedintele pe Twitter, postând şi un filmuleţ care are ca fundal sonor imnul naţional.

De Ziua Naţională, preşedintele Klaus Iohannis va participa la parada militară organizată la Arcul de Triumv, va decora personalităţi civile şi va participa la recepţia organizată la Palatul Cotroceni.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Istoricul și semnificația zilei de 1 Decembrie: cum a devenit Ziua Națională a României

Publicat

in

De

Ziua Națională a României este sărbătorită pe 1 decembrie, iar această dată, stabilită printr-o lege promulgată în 1990, marchează un moment important din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, în 1918.

Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, data de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România.

Pe 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea.

Pe 1 decembrie 1918, se decide astfel în unanimitate unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia, aşa cum a fost şi la Cernăuţi, la 28 noiembrie, a fost o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria. Tot aici, la Alba Iulia, se constituie Marele Consiliu Naţional Român, care este format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. În următoarea zi, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. La 11 decembrie se ratifică Marea Unire de către Guvernul României, iar declaraţia de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Regele promulgă în aceeaşi zi decretul de sancţionare a unirii (inclusiv a Basarabiei şi Bucovinei). Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România.

Recunoaşterea internaţională a unirii Bucovinei cu România s-a făcut la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate şi Austria. Recunoaşterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

Pe 28 octombrie 1920, s-a semnat Tratatul de la Paris, pe de-o parte de România şi pe de cealaltă parte de Puterile Aliate (Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia), care a avut ca scop recunoaşterea unirii României cu Basarabia. Dar acesta nu a intrat în vigoare pentru că Japonia nu l-a ratificat. De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut această unire, iar acţiunile Japoniei au venit ca rezultat al unui protocol secret care a făcut parte dintr-un tratat între cele două din 1925.

10 mai şi 23 august, datele care au marcat anterior Ziua Naţională a României

Anterior, în perioada 1866 – 1947, Ziua Națională a României a fost sărbătorită pe 10 mai, apoi, între anii 1948 și 1989, pe 23 august.

Deoarece prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în data de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, aceasta a fost desemnată Ziua Naţională, fiind sărbătorită până în 1947.

În 2015, Camera Deputaţilor a decis ca 10 mai să fie sărbătoare naţională, fiind ziua care marchează trei momente istorice – începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării.

După abdicarea forțată a regelui Mihai I, pe 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea prin care a proclamat Republica Populară Română. Data de 23 august a fost decisă drept sărbătoare de stat, fiind cunoscută ca ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România. Data făcea referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea Guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend