Umanitatea a fost devastată de ciumă, una dintre cele mai mortale infecții bacteriene cunoscute, de mii de ani. Cercetătorii au descoperit acum o tulpină antică a bacteriei în cea mai veche cunoscută victimă a ciumei, relatează CNN.

Se crede că boala a ucis aproape jumătate din populația Europei în timpul Evului Mediu când era cunoscută drept „Moartea Neagră”, aceasta afectând deopotrivă oamenii și alte mamifere și fiind adesea transmisă omului de puricii care trăiesc pe rozătoare.

O echipă de cercetare germano-letonă a depistat acum cea mai veche tulpină cunoscută a bacteriei care cauzează ciuma (Yersinia pestis) în rămășițele unui vânător culegător care a trăit în urmă cu 5.000 de ani într-o zonă ce se află pe teritoriul actual al Letoniei.

Prezența tulpinii arată că bacteria a apărut cu mii de ani mai devreme decât credeau anterior oamenii de știință, potrivit studiului publicat marți în revista Cell Reports.

Teste ADN

Bărbatul din Antichitate, cu o vârstă estimată între 20 și 30 de ani în momentul morții sale, și-a pierdut cel mai probabil viața după ce a fost mușcat de un rozător care a purtat o tulpină a bacteriei, afirmă studiul.

Craniul său a fost excavat la sfârșitul anilor 1800 dar a dispărut la scurt timp după, fiind redescoperit de abia în 2011 în colecția antropologului Rudolph Virchow.

Oamenii de știință au avut apoi posibilitatea de a-i studia rămășițele, precum și cele ale altor trei specimene găsite în același sit arheologic care probabil au aparținut aceluiași grup de vânători-pescari-culegători.

Echipa a extras mostre din dinții și oasele acestora pentru a le secvenția genomul și identifica patogenii virali și bacterieni. Întrucât rămășițele sunt atât de vechi, ADN-ul găsit în oase era prezent doar în fragmente mici.

Cercetătorii au reconstituit apoi cu minuțiozitate genomul bacteriei înainte de a o putea analiza și compara cu alte tulpini antice și moderne ale Y. pestis.

Aproape de originea bacteriei

Aceștia au fost uimiți să descopere dovezi ale bacteriei care cauzează ciuma în mostrele aparținând bărbatului cu vârsta de 20-30 de ani în momentul morții.

„Ceea ce este cel mai uluitor este că putem împinge înapoi în timp apariția Y. pestis cu 2.000 de ani mai departe decât sugerau studiile anterioare”, afirmă Ben Krause-Kyora, autorul principal al studiului. „Se pare că suntem cu adevărat aproape de originea bacteriei”, mai precizează acesta.

Cercetătorii au stabilit de asemenea că această tulpină a Y. pestis ar fi putut aparține unei linii a bacteriei care a apărut în urmă cu aproximativ 7.000 de ani.

Ei au descoperit și ceva cu totul aparte la această tulpină mai veche comparativ cu variațiile sale ulterioare: ea nu era transmisibilă oamenilor prin intermediul puricilor, spre deosebire de variantele sale mai moderne.

Asta înseamnă că tulpina antică ar fi putut fi mai puțin contagioasă, cercetătorii notând de asemenea că prezența bacteriei doar în rămășițele bărbatului de 20-30 de ani și nu și în celelalte îngropate alături de el exclud o infecție comunitară mortală.

FOTO: Dominik Goldner / DGAEU Berlin

Nouă paradigmă?

Aceste descoperiri ar putea sugera că infecțiile cauzate de Y. pestis obișnuiau să aibă loc în cazuri restrânse și izolate și că ea a evoluat în formele sale medievale și moderne alături de creșterea civilizației umane și dezvoltarea marilor orașe.

Concluziile – că forma timpurie a ciumei se răspândea lent fiindcă nu era atât de infecțioasă – pun într-o nouă lumină istoria noastră, mai ales în ceea ce privește dezvoltarea civilizațiilor din Europa și Asia, potrivit unui comunicat remis de Cell Reports.

De exemplu, ele contrazic ipoteza că Y. pestis a apărut în mega-orașele ce s-au dezvoltat doar după dispariția vânător-culegătorilor sau că ar fi cauzat declinul major al populațiilor din vestul Europei la sfârșitul Neoliticului.

Citește și: