Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Centrul Român pentru Politici Europene: Food Hub-ul, model alternativ pentru dezvoltarea fermelor mici şi mijlocii în România, creştere de 150% a veniturilor

Publicat

in

Cele patru food hub-uri existente în România au înregistrat o creştere de 150% a veniturilor în perioada aprilie – august 2020, adică în lunile de vârf ale pandemiei, relevă raportul „Food Hub-ul: model alternativ pentru dezvoltarea fermelor mici şi mijlocii în România”, realizat de Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE) şi dat joi publicităţii într-o dezbatere online, conform agerpres.

Numărul de clienţi persoane fizice ai food hub-urilor a crescut de trei ori în trei ani, de la 5.992 de astfel de clienţi în 2018, până la 17.720 de clienţi în 2020. De asemenea, numărul producătorilor membri ai food hub-urilor a urcat cu 60%, de la 213 producători în anul 2018 până la 342 de producători în iulie 2021, în contextul în care producătorii din acest tip de asociere nu concurează între ei.
Potrivit raportului, după patru ani de program, cele patru food hub-uri existente livrează în prezent 4.000 de produse diferite şi au înregistrat o creştere a cifrei de afaceri de până la 650.000 de dolari, se arată într-un comunicat al CRPE, remis AGERPRES.

Food hub-urile sunt organizaţii inspirate de un model american şi înregistrate în România ca societăţi comerciale cu răspundere limitată, care gestionează în mod activ agregarea, distribuţia şi comercializarea produselor alimentare de la producătorii locali şi regionali şi le oferă acestor producători şi o întreagă gamă de servicii cu scopul îmbunătăţirii eficienţei, rentabilităţii şi sustenabilităţii.

Programul-pilot Food Hub a fost demarat în 2017 de Romanian-American Foundation (RAF), cu scopul de a stimula şi sprijini competitivitatea şi perspectivele de dezvoltare ale fermierilor mici şi mijlocii printr-o abordare complementară asocierii prin cooperative agricole.

Programul a cuprins două runde de finanţare (2017-2019 şi 2020-2022), care au însumat până în acest moment peste 1,6 milioane de dolari şi patru fundaţii care au fost susţinute pentru a constitui şi opera cinci food hub-uri în cinci zone ale ţării: Nod Verde – sprijinit de Fundaţia Civitas, la Cluj-Napoca; Cumsecade/Helyenvalo – sprijinit de Fundaţia Civitas, la Odorheiu Secuiesc; Nord Natural – sprijinit de Fundaţia Open Fields, la Câmpulung Moldovenesc; Roade şi Merinde – sprijinit de Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară din Iaşi; Merindar – sprijinit de World Vision România la Criţ (proiect care avea mierea ca unic produs promovat şi comercializat şi care a fost parte din program până în 2020).

Food hub-urile din România vând atât produse proaspete, cât şi procesate: fructe şi legume, lactate, miere, carne şi mezeluri, panificaţie, plante aromatice, uleiuri, vin.

Toate cele 4 entităţi rămase în program operează un centru logistic şi un magazin fizic şi/sau online (food hub-urile din Odorheiu Secuiesc şi din Iaşi au atât magazin fizic, cât şi online), prin intermediul căruia comercializează şi promovează produsele furnizorilor locali.

Potrivit raportului CRPE, food hub-urile nu reprezintă simple agregatoare de produse agroalimentare locale, nici simple depozite logistice, ci contribuie cu o serie de servicii vitale pentru fermierii mici şi mijlocii. Acestea educă fermierii, creează punţi cu consumatorii şi vizează, într-o etapă viitoare, dezvoltarea socio-economică sustenabilă a comunităţilor rurale în care activează.

Ele au un rol important şi în educarea consumatorului şi reprezintă un mod echitabil, fiscalizat şi sigur din punctul de vedere al siguranţei alimentare şi trasabilităţii producţiei prin care consumatorii au acces la produse realizate de fermieri, se precizează în document.

Directorul executiv al CRPE, Alexandra Popa, a recomandat ca viitorul Plan Naţional Strategic să includă mecanisme de susţinere a înfiinţării altor 15 centre de tip food hub.

„Dat fiind că marjele de profit ale food hub-urilor sunt mici, deoarece îi oferă fermierului un preţ echitabil şi în plus îi furnizează o întreagă paletă de servicii pro bono, acestea trebuie susţinute prin politici publice. Viitorul Plan Naţional Strategic (PNS) post-2021, în sinergie cu Programele Operaţionale finanţate din fonduri structurale, ar trebui să sprijine înfiinţarea de food hub-uri pe modelul descris în raport. Recomandăm includerea în viitorul PNS a unui set de intervenţii care să susţină înfiinţarea şi dezvoltarea în primii trei ani a minimum 15 centre de agregare de tip food hub”, a spus Alexandra Popa.

Prezent la evenimentul online, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a arătat că produsele locale nu ajung la consumatorul local deoarece reţelele comerciale deţin peste 80% din piaţa de produse alimentare.

„Avem fermieri şi producători foarte buni, care scot produse foarte bune pentru consum; principala problemă este că retailul deţine peste 80% din piaţa de produse alimentare şi produsele locale nu ajung la consumatorul local. (…) În viziunea mea, food hub-urile, cooperativele mici sau zonale se pot adresa unui public ţintit pentru a recuceri piaţa locală, astfel încât produsele locale să fie integrate în lanţuri scurte alimentare. Food hub-urile vin şi cu o componentă de suflet, care mie îmi dă încredere, deoarece e un element principal în dezvoltare. (…) Food hub-urile trebuie introduse în platforma informatică realizată de Agenţia de Finanţare a Investiţiilor Rurale în 2018-2019. E un proiect cu suflet, făcut în sistem de voluntariat, nu a costat niciun ban şi pune în contact consumatorii cu producătorul. Catalogul produselor alimentare poate integra şi food hub-urile şi poate face legătura dintre turistul străin şi produsele locale”, a menţionat ministrul Agriculturii.

Centrul Român de Politici Europene a fost înfiinţat în 2009 de un grup de experţi, având ca obiectiv sprijinirea rolului României în Europa prin furnizarea de expertiză în domeniul politicilor publice. Misiunea CRPE este promovarea României drept un actor coerent şi influent în stabilirea agendei publice şi în formularea de politici în cadrul UE, şi continuarea procesului de europenizare a României, prin bună guvernare, expertiză şi dezbateri publice informate.

Misiunea Romanian-American Foundation este să promoveze şi să consolideze condiţiile necesare unei economii de piaţă sustenabile şi unei societăţi democratice, care să asigure accesul la oportunităţi pentru toate segmentele populaţiei din România.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Armata Taiwanului a simulat o invazie a Chinei: au tras cu muniție reală/ Video

Publicat

in

De

Armata Taiwanului a început marţi un exerciţiu de artilerie cu muniţie reală simulând apărarea insulei împotriva unui atac al Chinei, în urma manevrelor militare extinse în vecinătate ale Beijingului, a constatat la faţa locului un corespondent al agenţiei France Presse.

Lou Woei-jye, purtător de cuvânt al Corpului 8 de armată din Taiwan, a confirmat că exerciţiile au început în comitatul Pingtung (sud), la scurt timp după ora 00.40 GMT, cu tiruri de rachete luminoase şi de artilerie, informează Agerpres. 

Exerciţiul se va încheia în jurul orei 01.30 GMT, a adăugat el.

Exerciţiile, al doilea fiind programat pentru joi, vor implica desfăşurarea a câteva sute de soldaţi şi aproximativ 40 de obuziere, a indicat armata.

China a lansat săptămâna trecută cele mai mari manevre militare în jurul Taiwanului, ca răspuns la vizita preşedintei Camerei Reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi, cel mai înalt oficial american care s-a deplasat pe insula autonomă în ultimele decenii.

China consideră Taiwanul, cu o populaţie de aproximativ 23 de milioane de locuitori, ca fiind una dintre provinciile sale pe care încă nu a reuşit să o reunifice cu restul teritoriului său de la sfârşitul războiului civil chinez (1949).

Lou Woei-jye a declarat luni că exerciţiile Taiwanului erau deja programate şi nu este vorba despre un răspuns la exerciţiile chineze în curs.

Insula organizează regulat exerciţii militare care simulează o invazie chineză şi s-a antrenat luna trecută să respingă atacuri de pe mare în cursul unei „operaţiuni de interceptare comune”, în cadrul celor mai mari exerciţii anuale.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Bullet Train/ Trenul asasinilor, cu Brad Pitt, a debutat pe primul loc în box office-ul românesc de weekend

Publicat

in

De

Filmul de acţiune „Bullet Train/ Trenul asasinilor”, cu Brad Pitt, Joey King, Zazie Beetz, Aaron Taylor-Johnson, Sandra Bullock în rolurile principale, a debutat pe primul loc în box office-ul românesc de weekend, potrivit news.ro.

Lungmetrajul în regia lui David Leitch a fost văzut în sălile de cinema de 34.340 de spectatori şi a strâns venituri de 925.539 de lei.

Cinci asasini se îmbarcă în acelaşi tren ultra-rapid care călătoreşte între Tokyo şi Morioka, având pe traseu doar câteva opriri. Fiecare dintre cei cinci realizează curând că misiunea sa are ceva în comun cu ale celorlalţi.

În al cincilea weekend de la premieră, pe locul doi în top se menţine „Thor: Iubire şi tunete”, care a avut încasări de 245.446 de lei. Şi „Minionii 2” a rămas pe trei, în al şaselea weekend de la lansare, după ce a fost văzut de 11.801 de spectatori şi a generat venituri de 243.690 de lei.

„Gaşca Animăluţelor DC” a coborât pe patru, în al doilea weekend de la lansare, fiind văzut în săli de 12.354 de spectatori şi generând venituri de 236.867 de lei.

„Top Gun: Maverick” s-a menţinut pe cinci, în al unsprezecelea weekend de la premieră. Filmul a strâns în săli 4.747 de spectatori şi a avut încasări de 122.516 de lei.

În coborâre, în clasamentul românesc de weekend, sunt: „Orfana: Îngerul morţii”, „Jurassic World: Dominaţia”, „Elvis”, „The Black Phone”, „Lightyear”.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend