Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Cel mai negru scenariu al Guvernului de la Chișinău: Sistarea completă a livrărilor de gaze de la 1 octombrie 2022

Publicat

in

Deciziile luate joi, 15 septembrie, în cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), prezidată de prim-ministrul Republicii Moldova,  Natalia Gavrilița, denotă că Guvernul de la Chișinău se pregătește de cele mai pesimiste scenarii de evoluție a relațiilor cu Gazprom: sistarea completă a livrărilor de gaze de la 1 octombrie 2022 sau reducerea cu 50% a livrărilor.

În prim plan a fost pusă obligarea SA Energocom de a procura în baza contractului-cadru EFET (Federația Europeană a Furnizorilor de Energie), iar Moldovagaz – să asigure livrarea și vânzarea către Energocom a 5 milioane metri cubi de gaze naturale, la prețul de 1.882,78 dolari pentru o mie de metri cubi, transmite Mold-street.com.

Energocom va putea cumpăra și vinde gaze

De asemenea, în contextul volatilității înalte a piețelor gazelor naturale regionale, Energocom va putea vinde și achiziționa gazele naturale prin negocieri directe sau prin bursele de mărfuri pe piețele țărilor părți ale Comunității Energetice, la cele mai convenabile prețuri.

Pentru majorarea capitalului social al Energocom, din contul modificării soldurilor de mijloace bănești la conturile bugetului de stat, vor fi alocați 200 de milioane de lei.

190.000 de tone de păcură pentru Termoelectrica

Dar cea mai importantă este decizia CSE de a obliga Termoelectrica să achiziționeze, prin negocieri directe, o cantitate de până la 190.000 de tone de păcură la un preț de 1.050-1.100 de dolari tona.

Aceasta semnifică necesitatea identificării unei sume de peste 200 de milioane de dolari sau circa 3,9 miliarde de lei.

Achiziția efectuată de Termoelectrica va fi scutită de plata taxei pe valoarea adăugată, a accizei și a taxei vamale, pe o perioadă ce nu va depăși 31 mai 2023. Totodată, conform deciziei CSE, până la 1 mai 2023, se scutește de plata accizei plasarea în regim vamal de import a păcurii clasificate la mai multe poziții tarifare.

Se prevede că, contractele de vânzare-cumpărare a păcurii vor fi semnate doar după aprobarea prealabilă în cadrul Consiliului societății, care este controlat de Guvern.

La finele lunii august 2022, Termoelectrica a demarat procedura de achiziție a 20.000 de tone de păcură, pentru a putea funcționa în perioada rece a anului, dar ofertele depuse până pe 6 septembrie nu au corespuns cerințelor, din varii motive: preț, condiții de livrare etc. Așa că s-a decis inițierea de negocieri directe.

Menționăm că în grupul de achiziție în calitate de observatori sunt reprezentanți și ai Centrului Național Anticorupție, ai Serviciului de Informații și Securitate și ai Procuraturii Generale.

Amintim că, la mijlocul lunii august 2022, Agenția Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne a semnat un contract de achiziție a circa 15.000 de tone de păcură pentru rezerva de stat, cu firma Viomar Impex SRL.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

România va construi spitale noi din bani europeni! Se anunță investiții de 5,8 miliarde de euro

Publicat

in

De

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis marți printr-un comunicat de presă că programul Sănătate 2021 – 2027 (PS), aprobat la sfârșitul lunii noiembrie de Comisia Europeană, este un program multifond ce dispune de o alocare totală de valoare de 5,8 miliarde de euro ce cuprinde finanțare FSE+ și FEDR, precum și o componentă de împrumut de 2 miliarde de euro, realizat prin intermediul Băncii Europene de Investiţii.

„Este pentru prima dată când România beneficiază de un Program de Sănătate care să susțină investiții masive în infrastructura spitalicească, în servicii medicale de calitate și în pregătirea personalului medical. Am încercat să avem o abordare intergată a surselor de finanțare și iată că am ajuns să avem în premieră un program dedicat exclusiv sănătății. Cu acest buget vom reconstrui sistemul medical din România, astfel încât românii să beneficieze de condiții, servicii și personal de nivelul țărilor europene cu sisteme publice de sănătate performante.

Discutăm de cele trei spitale regionale din Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi, care au un buget de 1,2 miliarde de euro şi, de asemenea, un număr de şapte alte spitale judeţene sau spitale judeţene de urgenţă care vor beneficia de dotarea cu echipamente medicale sau, după caz, vor beneficia de lucrări în ceea ce înseamnă reabilitare, consolidare sau construcţia de noi clădiri. O altă premieră pe care o aduce Programul Sănătate este sprijinirea activităţilor de cercetare în domeniul oncologic şi, de asemenea, marele echipament medical – Ciclotronul – care utilizează protonii pentru tratamentul oncologic al bolnavilor”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Priorități, investiții și rezultatele așteptate 

În cadrul Programului Sănătate au fost stabilite 7 priorități care vizează creșterea capacității sistemului de sănătate de a fi mai inclusiv, oferind acces la servicii de calitate și siguranță tuturor cetățenilor:

Peste 800 milioane euro pentru creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară, comunitară, a serviciilor oferite în regim ambulatoriu și îmbunătățirea și consolidarea serviciilor preventive

Investițiile prevăzute în cadrul acestei priorități vizează deficitul de servicii medicale primare și lipsa de integrare cu serviciile specializate ambulatorii și spitalicești. În mai puțin de jumătate din localități există suficienți medici de familie, 328 de comune nu au medici de familie, iar serviciile de prevenție oferite în afara programului normal de lucru sunt reduse, chiar inexistente, generând un exces de consultații în serviciile de urgență și suprautilizarea serviciilor spitalicești.

Rezultatele așteptate:

  • 300 cabinete medici de familie reabilitate și dotate;
  • 317 persoane care beneficiază de screening;
  • 105 cabinete de asistență medicală școlară/ sănătate orală reabilitate și dotate și 25 de unități mobile achiziționate;
  • 41 unități mobile achiziționate pentru programul național de vaccinare;
  • 89 ambulatorii în care se vor implementa programe de screening reabilitate și dotate;
  • 24 centre de sănătate mintală reabilitate și dotate;
  • 33 dispensare tuberculoza reabilitate și dotate;
  • 060 persoane formate;
  • 500 copii care beneficiază de servicii medicale.

 

Servicii de reabilitare, paliaţie şi spitalizări pentru boli cronice 

Acestei priorități îi este alocat un buget de 267,6 milioane euro, cu scopul de a crește accesul la îngrijirea de calitate pentru condiția cronică și degrevarea spitalelor/secțiilor pentru bolnavii acuți.

Rezultatele așteptate:

  • 12 unități sanitare care furnizează servicii de reabilitare/ recuperare reabilitate și dotate;
  • 24 unități sanitare care furnizează servicii de paliație construite/reabilitate și dotate;
  • 20 spitale publice mici, municipale și orășenești construite/reabilitate și dotate;
  • 146 persoane formate.

 

372 milioane de euro pentru creșterea eficacității și rezilienței sistemului medical în domenii critice

Această prioritate răspunde necesității de a investi în centre de boli genetice și rare, ceea ce le va permite să păstreze și/sau să adere la rețelele europene de referință și să acceseze specialiști și protocoale de diagnosticare și tratament. În ceea ce privește bolile genetice și rare, punerea în comun a opțiunilor de expertiză la nivelul UE este una dintre principalele posibilități de a oferi diagnostic în timp util și un tratament adecvat.

Rezultatele așteptate:

  • 2 laboratoare naționale de referință construite/reabilitate și dotate;
  • 5 laboratoare (regionale) de sănătate publică reabilitate și dotate;
  • 22 laboratoare de microbiologie din cadrul spitalelor reabilitate și dotate;
  • 18 unități sanitare publice care tratează pacienți critici (ex. cu patologie vasculară cerebrală acută, politraumă, etc) reabilitate și dotate;
  • 10 unități sanitare publice care tratează pacienți cardiaci critici reabilitate și dotate;
  • 2 unități sanitare publice care tratează pacienți critici (ex. mari arși etc) reabilitate și dotate;
  • 16 unități sanitare publice unde se realizează îngrijirea pacienților cu boli rare reabilitate și dotate;
  • 785 persoane formate.

Investiții în infrastructura spitalicească: 3 spitale regionale și cel puțin 7 spitale județene

Bugetul alocat acestei priorități este de 1,25 miliarde euro pentru construcția celor 3 spitale regionale de la Iași, Cluj, Craiova (faza a II- a), dar și pentru construcția și dotarea 7 spitale județene/ județene de urgență: spitale monospecialitate/centre de transplant acreditate localizate în centre universitare.

Abordări inovative în cercetarea din domeniul medical

Acest tip de investiții cu un buget alocat de 386 milioane de euro contribuie la dezvoltarea domeniului cercetării prin finanțarea atât a unor operațiuni predefinite (vaccinuri, combaterea cancerului și genomică), cât și a soluțiilor de cercetare cu aplicabilitate în domeniul medical care vor fi selectate prin aplicarea unui mecanism competitiv de selecție a proiectelor.

Rezultatele așteptate:

  • 3 operațiuni strategice de cercetare implementate în domeniile: vaccinuri, combaterea cancerului și genomică în cadrul cărora se vor crea 118 locuri de muncă, 11 cereri de brevete si 183 de articole științifice publicate;
  • 128 IMM-uri sprijinite care vor introduce inovații în materie de produse sau procese;
  • 22 locuri de muncă nou create;
  • 22 articole științifice.

228 milioane euro pentru digitalizarea sistemului medical

Această prioritate include investiții care vizează digitalizarea sistemului de sănătate medical în cadrul a două măsuri: Observatorul național pentru date în sănătate (ONDS) și Dezvoltarea integrată a unor soluții de e‑sănătate.

Măsuri care susțin domeniile oncologie și transplant

Cu un buget de 570 milioane euro, această prioritate este dedicată investițiilor în domeniile oncologie și transplant.

Rezultate așteptate în domeniul oncologiei:

  • 1 centru de excelență în protonoterapie construit și dotat;
  • 2 institute oncologice/ 2 unități sanitare publice de interes național care diagnostichează și tratează cancer dotate;
  • 4 unități sanitare publice de interes regional/ județean care diagnostichează și tratează cancer dotate;
  • 5 laboratoare de genetică și de anatomie patologică pentru diagnosticul cancerului dotate;
  • Institutul de Oncologie București – (construcție și dotare);
  • 724 persoane formate în domeniul oncologiei.

Rezultate așteptate în domeniul transplantului:

  • 1 unitate care coordonează activitatea de transplant (ANT) construită/reabilitată și dotată;
  • 2 bănci de multițesut construite/reabilitate și dotate;
  • 8 unități sanitare acreditate pentru prelevare organe dotate cu sisteme ECMO;
  • 6 centre de transplant dotate cu laboratoare acreditate HLA (laborator de biologie moleculară pentru imunologia transplantului);
  • 890 peroane formate în domeniul transplant;
  • 303 campanii de informare/educare/conștientizare;
  • Un centru de formare în domeniul transplantului dezvoltat;
  • Institutul Clinic Fundeni – clădire nouă (construcție și dotare).

Investiții în domeniul sănătății prin Planul Național de Redresare și Reziliență

Separat de Politica de Coeziune, prin Componenta 12 dedicată sănătății, prin Planului Național de Redresare și Reziliență vor fi alocate 2,45 miliarde de euro pentru:

  • Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice în sănătate (70 mil. euro)
  • Dezvoltarea capacității pentru realizarea investițiilor în sănătate (30 mil. euro)
  • Creșterea capacității pentru managementul serviciilor și resurselor umane din sănătate (80 mil. euro)
  • Investiții în infrastructura prespitalicească (314 mil. euro);
  • Infrastructură în infrastructura spitalicească (1,9 mld euro).

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Lucian Heiuș: ‘Noi, ANAF-ul, suntem într-un plin proces de modernizare. Îmi doresc predictibilitate fiscală, pentru că și noi suntem o victimă a schimbărilor legislative’

Publicat

in

De

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Lucian Heiuş, a declarat că îşi doreşte o predictibilitate fiscală, pentru că şi ANAF este o victimă a schimbărilor legislative, şi nu îi este uşor tot timpul să se modifice legile şi să fie obligată, astăzi, să analizeze o speţă într-un mod, iar mâine în alt mod.

Noi, ANAF-ul, suntem într-un plin proces de modernizare. Digitalizarea de care se vorbeşte foarte mult este doar o mică parte din ceea ce vrem să facem la ANAF, din viziunea pe care o avem pe termen mediu şi lung şi cred că drumul pe care ANAF-ul a pornit este drumul corect şi pe care trebuie să îl continuăm. Dar pentru a face acest lucru am nevoie de sprijinul dumneavoastră (mediul de afaceri, n.r.), agenţii economici oneşti, a fi alături de noi, a ne sprijini, a ne spune unde greşim şi să încercăm să realizăm într-adevăr acest parteneriat pe care îl dorim cu toţii.

S-a vorbit aici foarte mult şi nu numai aici, de fiecare dată când ne întâlnim, de predictibilitate, că e fiscală sau că e de altă natură. Da, şi eu îmi doresc o predictibilitate fiscală, pentru că suntem şi noi o victimă, la fel cum sunteţi şi dumneavoastră, a schimbărilor legislative.

Să nu credeţi că nouă ne este uşor tot timpul să se modifice legile şi să fii obligat, astăzi, să analizezi o speţă într-un mod, mâine în alt mod. Dar tot împreună putem să realizăm şi această deziderat la care dorim toţi să ajungem, la un Cod fiscal, un Cod de procedură fiscală care să nu se schimbe cel puţin doi ani de zile. Dumneavoastră trebuie să aveţi un plan de business corect, noi să ştim exact ce să urmărim şi ce să facem„, a afirmat Heiuş, într- dezbatere de specialitate.

Acesta a menţionat, totodată, că mediul de afaceri din România corect trebuie să colaboreze cu autorităţile pentru a preîntâmpina concurenţa neloială a altor firme care creează prejudicii prin evaziune fiscală sau muncă „la negru”.

De multe ori, noi, ANAF-ul, suntem analizaţi doar din punctul de vedere al colectării de venituri bugetare, dacă asigurăm sau nu asigurăm sursele de venituri pentru funcţionare a statului, un lucru important de altfel, dar în acelaşi timp cred că noi, ANAF, alături de alte instituţii ale statului, trebuie să creăm un climat economic favorabil pentru mediul de afaceri şi trebuie să protejăm şi piaţa concurenţială românească.

Dacă 93% dintre contribuabilii români îşi declară la timp impozitele şi taxele, dacă 86% din contribuabilii îşi plătesc impozitele şi taxele la timp, din păcate, există şi alt gen de agenţi economici care fie fac evaziune fiscală, fie folosesc muncă la negru, fie fac contrabandă sau alte lucruri incorecte şi ilegale şi care produc o concurenţă neloială dumneavoastră, cei care vă luptaţi să păstraţi business-urile corecte, să vi le dezvoltaţi, să vă achitaţi la timp impozitele şi taxele. Şi aici trebuie să lucrăm împreună, noi în special, dar cu ajutorul dumneavoastră, pentru a elimina, pentru a asana piaţa concurenţială de asemenea oameni, pentru că ei vă fac o concurenţă neloială şi vă creează prejudicii importante în business-urile dumneavoastră„, a spus Lucian Heiuş, conform agerpres.ro.

Afacerile româneşti în noul context economic, dar şi programele de redresare economică adresate firmelor, au fost pe agenda subiectelor abordate, marţi, în cadrul celei de-a VI-a ediţii a evenimentului „Forumul Capitalului Românesc”.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend