Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Cea mai mare transformare prin care trebuie să treacă și orașele din România

Publicat

in

​​E foarte posibil ca atunci când cineva zice „oraș inteligent” să ai în minte un scenariu similar acțiunii din filmul „Al cincilea element”. Și nu-i greșit, e posibil să ajungem cândva acolo, dar vor mai fi necesari ani buni de dezvoltare. Un oraș inteligent nu-i doar un oraș hipertehnologizat de dragul tehnologie, ba din contră. E un oraș tot mai tehnologizat ca cei care îl locuiesc să simtă că trăiesc mai bine în el. Cu soluții în zona asta se lucrează de ceva ani.

Există definiții care pot explica ce-i un oraș inteligent, dar explicația nu înseamnă că trebuie să se traducă direct în realitate printr-o implementare similară și cu un rezultat similar. Ce se întâmplă într-un oraș inteligent, pe scurt, e că sunt folosite tehnologii disponibile care pot îmbunătăți felul în care, ca cetățean, îți desfășori viața în el. Poți avea, de exemplu, un sistem de camere inteligente care identifică: infracțiuni, mașini parcate aiurea, șoferi care circulă cu o viteză mult prea mare sau probleme de infrastructură. Poți avea apoi senzori care monitorizează calitatea aerului și îți „spun” unde trebuie să intervii. Ideea, pe scurt, e de eficientizare.

Totodată, una e definiția pe hârtie, alta e implementarea. Există însă o certitudine: orașele se dezvoltă tot mai mult, ca populație și necesități, iar această urbanizare rapidă se traduce și prin provocări pentru primării și alte autorități ale statului. Astfel, administrația trebuie să ia în calcul nu dacă face pasul, ci când și cum începe. Câmpia Turzii, de exemplu, o face printr-un sistem avansat de supraveghere video. Alba-Iulia, pe de altă parte, a început cu iluminat inteligent. Pe listă intră câteva zeci de orașe din România, fiecare cu altă soluție în funcție de nevoie. Mobilitatea urbană e însă una dintre provocările care pot fi abordate direct. Iar orașele trebuie transformate în sensul în care pot răspunde provocărilor sociale, economice, de inginerie și mediu.

Independent de nevoi și provocări, orașul inteligent e caracterizat de câteva coordonate: internet – mai ales cu Wi-Fi 6 și 5G, big data (să colectezi, dar mai ales să ai capacitatea de-a analiza), dezvoltare susținută și de sisteme cloud, și tehnologie evidențiată prin senzori capabili să monitorizeze eficient diverși parametri. Independent de definiția de care pomeneam mai sus, poți evalua „inteligența” unui oraș prin eficiența cu care gestionează resursele și calitatea vieții locuitorilor. Mai mult, un oraș inteligent poate fi privit ca un efort colectiv de a prospera în condiții dificile, oricare ar fi acelea. Un astfel de centru urban integrează mai multe componente necesare atât prezentul, cât mai ales viitorului, de la infrastructură modernizată prin tehnologie până la servicii inovatoare ca smart parking sau monitorizarea sănătății. În fine, un concept care încearcă să acopere coordonatele unui oraș smart sună așa: SMELTS – Social, Management, Economic, Legal, Technology și Sustainability. Și, da, aici intră și administrare inteligentă, dependentă, firesc, de administrație și factorii de decizie.

Demersuri care pot servi sursă de inspirație pentru viitoarele orașe inteligente ale României

Abordarea la nivelul Uniunii Europene, ca un set de reguli de inspirație, arată că orașele inteligente sunt caracterizate de rețele și servicii a căror eficiență e crescută prin soluții digitale în interesul cetățenilor și activităților economice. Merită amintite aici pilonii pe care UE încearcă să consolideze această abordare. Astfel, e vorba de sustenabilitatea mobilității urbane, de sustenabilitatea construcțiilor și împărțirii zonelor, procese de eficientizare a infrastructurii, comunicației, informației și energiei, focus pe nevoile cetățeanului și strategie integrată de planificare și administrare. Totodată, conceptul de open data pentru administrare și standardizare sunt pe listă, dar și distribuția informației în sensul de-a face schimbă de expertiză între orașe și diverse administrații locale.

Ai putea spune, la o privire rapidă asupra situației europene, că încă nu discutăm de orașe cu adevărat inteligente. Aici contează și ce așteptări ai, dar și ce soluții sunt la îndemână. Orașele nu se vor „deștepta” peste noapte, ci de la an la an. În acest sens, trebuie amintit un demers făcut de Huawei în urmă cu, deja, trei ani, când a anunțat +AI Digital Platform. Scopul acelui demers a fost de-a facilita dezvoltarea orașelor inteligente. Platforma e gândită să aducă într-un singur loc informații de la senzori, de la centrul de control și din rețea. Poți vedea ideea asta ca în organism: „senzorii” reprezentați de terminațiile nervoase transmit informații la creier care interpretează datele și fac lumea un loc care poate fi înțeles și la care individul se poate adapta. Sau, după cum a caracterizat demersul Ma Yue, vicepreședinte Huawei Enterprise Business Group și președinte Global Sales Department of Huawei Enterprise Business Group, sistemul e capabil să creeze un „geamăn” digital al orașului. „+AI Digital Platform e construită pe ideea unei platforme open care poate susține transformarea digitală a orașelor viitorului. La fel ca un sistem de operare, este compatibilă cu diverși senzori și generează un geamăn digital al orașului și susține aplicațiile diverse ale acestuia”.

Aceste cuvinte ar suna bine într-o prezentare, dar cum arată realitatea? În acest sens, poate fi evidențiat cazul orașului Shenzhen în a cărui dezvoltare către a fi unul inteligent s-a implicat și Huawei. Astfel, aeroportul orașului tranzitat în medie, în perioade normale, de circa 50 de milioane de pasageri pe an, a reușit să reducă timpul de așteptare la diversele cozi cu 15% odată cu implementarea sistemelor video de recunoaștere facială și a analizei big data. În afara acestuia, a fost eficientizat timpul de debarcare cu circa 20% (către o medie de doar 15 minute) datorită unui sistem inteligent de iluminat care să ajute piloții. Nu în ultimul rând, pentru îmbarcare, s-a ajuns ca o medie de circa 4 milioane de pasageri să călătorească mai puțin prin aeroport, și implicit să piardă timp, datorită unui sistem inteligent de alocare a porților de îmbarcare.

La nivelul orașului, administrația are un centru de control și supraveghere care colectează date de la 82 de sisteme prin 100 de tipuri diferite de servicii de date și de la peste 380.000 de camere video. Sistemul este atât de eficient, încât poate identifica dacă în oraș un coș de gunoi a fost distrus, dacă îi lipsesc componente sau dacă un angajat cu o anumită sarcină încalcă regulile. Totodată, există o platformă digitală prin care cetățenii pot avea acces la documente și departamente ale administrației doar prin telefon. Poate gestiona circa 7.700 de tipuri diferite de servicii publice și formate de cereri.

Pentru transport în oraș sunt interconectate mijloacele necesare pentru acesta, de la trenuri și porturi până la ce se întâmplă pe șosele. Astfel, la orele de vârf, pot fi oferite în timp real soluții pentru decongestionare și fluidizare. Iar poliția rutieră din Shenzhen beneficiază de o soluție bazată pe AI care îi permite să analizeze rapid situații cu posibile încălcări ale legii.

În sistemul medical schimbările au fost făcute în sensul în care să poată fi făcute consultații de la distanță. Mai bine de 20 de spitale au deja acces la sistem. La acestea se adaugă și posibilitatea de-a da rețete online sau de-a afla mai rapid ce servicii medicale sunt necesare, fără deplasare la spital sau la medic. Există o fluidizare și la nivelul schimbului de informație, astfel încât să nu fie necesară o deplasare, și consum de timp, pentru a obține radiografii sau alte informații necesare pentru investigarea stării unui pacient. Aproape 90 de centre medicale comunitare și cinci spitale dintr-un singur district din Shenzhen pot avea acces rapid la astfel de informații și să ofere suport medical mai rapid. Compania susține că are astfel de proiecte, de digitalizare a orașelor, în circa 40 de țări și pentru mai bine de 700 de orașe.

Ideea unui oraș inteligent e că nu există un șablon, există însă unelte. Ce face fiecare cu ele depinde fix de acel oraș. De ce ar avea nevoie București, Cluj sau Timișoara? Înainte de toate, de o imagine clară asupra a ce vrea să eficientizeze. Transportul, fără îndoială, e pe primul loc. În acest sens, au fost deja dezvoltate și implementate sisteme ample care se descurcă în alte orașe din lume, și care includ module de semaforizare, pentru parcare, iluminat inteligent sau informare. E apoi chestiunea convenienței, de-a parcurge și de-a te descurca într-un oraș fără probleme, cu minimul de timp irosit. Un oraș inteligent are nevoie și de conectivitate, prin sisteme Wi-Fi sau 5G, inclusiv în subteran. Iar sustenabilitatea n-ar trebui să fie niciodată prea departe, de la sporirea sistemelor alternative pentru energie până la încălzire mai eficientă a locuințelor. Sigur, pentru toate acestea ar fi nevoie ca cetățenii să simtă schimbarea și să vadă de ce e necesară. Iar în acest sens lucrurile nu trebuie reinventate, ci doar găsite cele care pot fi optime pentru fiecare stradă, cartier, sector sau oraș în parte.

Articol susținut de Huawei România

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

Impozitarea multinaționalelor nu întârzie în România! Ministrul de Finanțe: ‘Este un obiectiv prioritar și vom pregăti toate măsurile necesare’

Publicat

in

De

Adoptarea și implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare pentru grupurile multinaționale din UE este un obiectiv prioritar și pentru România, urmând să fie aplicată de la 1 ianuarie 2023, a declarat ministrul Finanțelor Adrian Câciu la reuniunea miniștrilor de Finanțe din UE, informează Mediafax.

Propunerea de Directivă privind nivelul minim de impozitare pentru grupurile multinaționale din UE a fost cel mai important subiect al reuniunii Consiliului Afaceri Economice și Financiare (Ecofin), desfășurată marți, 18 ianuarie 2022, la Bruxelles.

Miniștrii de Finanțe au fost invitați să confirme, la nivel politic, prioritatea acestui dosar și necesitatea transpunerii în legislația UE, până la 1 ianuarie 2023, a regulilor internaționale agreate în Cadrul Incluziv al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Directiva asigură o cotă minimă efectivă de impozitare de 15% pentru activitățile globale ale multinaționalelor. Regulile vizează toate grupurile mari, naționale sau internaționale, inclusiv din sectorul financiar, care au venituri financiare combinate de peste 750 milioane de euro pe an și care au compania-mamă sau o filială situată într-un stat membru al UE.

„România susține toate măsurile de combatere a planificării fiscale. Apreciem că acest proiect va contribui la asigurarea unei competiții echitabile în cadrul pieței interne a UE. Adoptarea și implementarea directivei este un obiectiv prioritar și pentru România, de aceea vom pregăti toate măsurile necesare implementării acesteia chiar de la 1 ianuarie 2023”, a precizat Adrian Câciu.

Miniștrii au discutat despre stadiul implementării Mecanismului de Redresare și Reziliență și au aprobat Concluziile cu privire la Raportul privind Mecanismul de Alertă 2022, Concluziile Analizei Anuale a Creșterii Durabile 2022 și Recomandarea pentru politica economică a zonei euro 2022. De asemenea, cei 27 au avut un schimb de opinii pe marginea mandatului UE pentru viitoarea reuniune G20, din februarie 2022.

La prima reuniune Ecofin organizată sub președinția sa, Franța și-a prezentat prioritățile în domeniul economic și financiar.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Fernando Alonso a suferit o nouă operaţie. I s-au scos plăcile de titan ca i-au fost puse atunci în maxilar

Publicat

in

De

Victima unui accident de bicicletă în februarie 2021, pilotul spaniol al echipei Alpine, Fernando Alonso, a dezvăluit că a suferit recent o nouă operaţie, la Berna (Elveţia), pentru a i se scoate plăcile de titan care i-au fost puse atunci în maxilar, conform news.ro.

O operaţie care a mers bine conform spaniolului, care se odihneşte înainte de a-şi începe pregătirea pentru următorul sezon de Formula 1.

Primele teste de iarnă vor avea loc în perioada 23-25 ​​februarie la Barcelona.

În februarie 2021, Alonso, care se afla pe bicicletă, a fost lovit de o maşină în apropiere de Lugano. El a stat atunci două zile în spital şi a fost operat la maxilar.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend