Conecteaza-te cu noi
(function (document, window) { var a, c = document.createElement("script"); c.id = "CleverCoreLoader48572"; c.src = "//scripts.cleverwebserver.com/9fa80e175795759b2749da4ab953784d.js"; c.async = !0; c.type = "text/javascript"; c.setAttribute("data-target", window.name); c.setAttribute("data-callback", "put-your-callback-macro-here"); try { a = parent.document.getElementsByTagName("script")[0] || document.getElementsByTagName("script")[0]; } catch (e) { a = !1; } a || (a = document.getElementsByTagName("head")[0] || document.getElementsByTagName("body")[0]); a.parentNode.insertBefore(c, a); })(document, window); ">

NATIONAL

Ce trebuie să știi despre schiatul în România (dacă te pasionează sporturile de iarnă): ponturi despre pârtii, prețuri și sfaturi de la schiori profesioniști

Publicat

in

​Am rugat mai mulți monitori și instructori de schi să dea câteva sfaturi utile pentru cei care vor să meargă să schieze în această perioadă. Aceștia au făcut și o listă cu plusuri și minusuri pentru unele dintre cele mai importante pârtii din România.

România are multe locuri amenajate pentru pasionații de schi și snowboarding sau pentru cei care-și doresc să învețe un sport de zăpadă. Există multe stațiuni cu pârtii bune și de intensități diferite, însă nu toate sunt aproape de Capitală, motiv pentru care Valea Prahovei rămâne cea mai aglomerată dintre ele, dar poate și cea mai scumpă.

Subiectul rămâne unul sensibil printre pasionați, deoarece statul român este rămas în urmă cu investițiile în acest gen de turism, iar numărul celor care aleg stațiunile din afară (sau chiar din apropierea țării noastre, cum ar fi Bansko în Bulgaria) este în continuă creștere.

Cu toate astea, nu putem spune că avem destul de multe opțiuni locale, mai ales pentru cei care sunt dispuși să iasă din zona de confort și să meargă puțin mai departe în căutarea pârtiilor înzăpezite.

Am stat de vorbă cu monitori și instructori de schi și snowboard din România, pentru a vedea care sunt preferințele lor în materie de pârtii de schi românești și de ce. Plus de asta, i-am rugat să ne ofere și câteva ponturi și sfaturi, astfel încât experiența să fie cât mai plăcută.

„În țara noastră sunt puține pârtii omologate pentru concursuri internaționale, nu doar interne”


Călin Țipter. FOTO: Arhiva personală

Călin Țipțer, fost schior de performanță, actual monitor de schi la Straja, spune că este foarte păcat că nu se investește mai mult în acest gen de turism, motiv pentru care românii aleg să schieze foarte mult în afara țării.

În ceea ce privește pârtiile de la noi, el crede că depinde foarte mult de schior, dorințele sale, dar mai ales bugetul de care dispune. „Cei care vor să facă schi adevărat merg pe pârtii mai adânci, mai lungi, competitive, dar în țara noastră sunt puține pârtii omologate pentru concursuri internaționale, nu doar interne. Depinde de bugetul omului”, spune Țipțer.

În general, tarifele pe care trebuie să le ai în vedere sunt pe gondole, telecabine, teleschiuri, cât și pachetele care se fac pe zi. Călin lucrează la Straja, loc pe care-l recomandă și pentru faptul că funcționează seara, până la ora 21:00.

El spune că mulți bucureșteni ajung în zonă, deși e departe de Capitală, dar recomandă și Transalpina, Parâng sau Vatra Dornei, cu mențiunea că aici nu vei găsi o pârtie competițională de performanță, ci una de agrement, ușoară.

„Dacă ar fi să ne ghidăm folosind internetul, sunt peste 100 de pârtii întreținute ca cele din Austria si Elveția”


Echipa Fresh Meat. FOTO: Arhiva personală

Instructorii și monitorii de schi și snowboarding din cadrul echipei Fresh Meat confirmă faptul că pârtiile de schi din România reprezintă un subiect sensibil. „Fiecare stațiune susține că pârtiile ei sunt cele mai întreținute și pregătite pentru schi și snowboard. Dacă ar fi să ne ghidăm folosind internetul în România, sunt peste 100 de pârtii întreținute ca cele din Austria si Elveția.

Realitatea diferă destul de mult pentru că, oricât de bine ar fi intenționați administratorii de pârtii, altitudinea scăzută și încălzirea globală pun din ce în ce mai des bețe în roate celor care se ocupă de menținerea domeniilor schiabile de la noi”, explică profesioniștii.

Ei povestesc despre pârtiile pe care au fost și care le-au plăcut de-a lungul timpului. Valea Prahovei și județul Brașov rămân în top, deoarece sunt aproape de București și le-au învățat secretele, iar Sinaia este magică, mai ales când ai suficientă zăpadă să cobori de la cota 2000 până în oraș.

Despre Azuga, echipa Fresh Meat spune că este poate cea mai puțin aglomerată din zonă, în timp ce Predealul rămâne una dintre stațiunile cu cele mai mari șanse de funcționare când sunt condiții de vreme vitregă (viscol, ceață, etc.).

Poiana Brașov oferă un relief variat, ușor accesibil, mai ales pentru cei un pic mai experimentați și care vor să dea câteva ture faine înainte să se apuce de treabă”, continuă ei.

Lista monitorilor de schi continuă cu alte stațiuni faine cu potențial enorm, în special când este zăpadă suficientă: Domeniul Schiabil Transalpina, Arena Platoș Păltiniș, Muntele Mic, Straja, pârtiile de la Cavnic și Șuior, Buscat, Borșa, Șureanu.

„Toate administrate de oameni care vor să dezvolte cât mai mult sporturile de iarnă de la noi, chiar dacă unele sunt mai orientate spre business și altele mai spre clienți. Mai sunt și alte pârtii mici cum ar fi: Văliug, Wolfsberg Ski, etc care sunt suficiente să-ți satisfacă pofta de dat pe schiuri sau snowboard”, adaugă experții.

În ceea ce privește răspunsul la întrebarea „care este cea mai bună pârtie de schi din România”, echipa explică: „Este cea la care ajungi cel mai ușor, e acoperită cu zăpadă, este întreținută și ai un contact local de la care poți afla direct starea zăpezii sau cea care are un webcam de unde poți verifica chiar tu cum stă situația.”

Sfaturi de care să ții cont, indiferent de unde alegi să schiezi


FOTO via Fresh Meat

Echipa Fresh Meat are o serie de sfaturi de care este bine să ții cont înainte de a merge la schi, indiferent de stațiunea pe care o alegi:

  • Informează-te de starea vremii și echipează-te corespunzător – de la haine și până la mașină
  • Dacă mergi cu mașina personală, interesează-te cum sunt condițiile de acces și de parcare, să nu pierzi jumătate de zi doar cu asta
  • În stațiunile populare, cel mai bine este să ajungi la ora deschiderii instalațiilor, iar la ora 12:00 să te retragi în glorie la „apres-ski” sau la cazare. Așa te vei bucura de cele mai bune condiții de pârtie, cea mai mică aglomerație și o economie la skipass, dacă există variante cu număr de ore
  • Este important să vezi câte ture reziști sau faci pe zi și poate e mai rentabil să cumperi o cartelă cu puncte, decât să-ți iei schipass pe toată ziua
  • Ai grijă de tine pe pârtie și respectă-i pe toți participanții la zăpadă
  • Dacă ești începător, ia-ți câteva ore cu un instructor, așa mai scutești câteva trânte.

Plus de asta, adaugă ei, ia în vedere și câteva reguli de bun simți pe care ar fi bine să le respecți odată ce te-ai hotărât să mergi pe pârtie:

  • Nu arunca pe pârtie gunoaie sau mucuri de țigară
  • Poartă casca, îți poate salva viața mai ales dacă ești începător sau înconjurat de începători teribiliști
  • Evită opririle pe mijlocul pârtiei! Stai la selfie-uri și la discuții pe marginea ei, așa scad șansele să intre cineva în tine
  • Dacă te-ai decis să explorezi la pas pârtia, urcă pe marginea ei, nu pe mijloc
  • Dacă te dai cu sania caută locul special amenajat pentru asta. Săniușul poate fi extrem de periculos dacă îl practicăm pe pârtie printre schiori și snowboarderi
  • Dacă te dai cu placa sau cu schiurile, asigură-te în deal înainte să pornești la vale, iar dacă te afli deja în mișcare este responsabilitatea ta să îi ocolești pe cei care sunt în vale față de tine, pentru că ei poate nu au un ochi la ceafă să te vadă, mai ales când vii rachetă

Ai grijă pe unde mergi, încearcă să te dai pe pârtiile pentru nivelul tău și evită să te dai mai tare decât poți opri sau ocoli în siguranță.

Monitor de schi din Parâng: „Important este sentimentul cu care rămânem pe pârtie”


Izabela Apostu. FOTO: Arhiva personală

Izabela Apostu este asistent universitar la Universitatea din Petroșani, dar și monitor schi și organizator tabere și evenimente sportive în Stațiunea Parâng, loc pe care-l recomandă iubitorilor de munte și sporturi de alunecare pe zăpadă.

Pasionații, spune ea, vor găsi aici o gamă variată de trasee on și off piste, de la pârtii amenajate până la trasee freeride și trasee destinate schiului de tură.

„Într-o vacanță de câteva zile un aventurier poate încerca toate tipurile de pârtii și, chiar dacă nu deține echipamente specifice, centrul de închirieri Apres Ski Parâng pune la dispoziție echipamentul necesar, atât pentru copii cât și pentru adulți”, continuă Izabela.

Tânăra de 30 de ani povestește cum stațiunea este cunoscută pentru priveliștea minunată pe care o oferă (întreaga vale a Jiului, munții Retezat, Vâlcan, Șureanu, iar de pe creasta masivului Parâng vederea se lărgește astfel că în zilele senine se văd chiar și Munții Făgăraș), pentru pârtiile de schi cu diferite grade de dificultate, deservite de instalații de transport pe cablu (telescaune, teleskiuri, babyski, bandă rulantă), printre care se numără și pârtia B, pârtie de competiție, pentru condițiile de cazare, căldura și ospitalitatea gazdelor.

Aici, ea recomandă pensiuni precum Cabana La Răzvan, Cabana La Iulian, Cabana La Mario, Cabana Alpin, Vila Parâng, Pensiunea Kristian, Cabana Rusu, Vila Hope sau Chalet Weinkeller.

Prețurile, continuă Izabela, sunt semnificativ mai mici decât cele existente în stațiunile populare din țară: schipass-ul variază între 60 și 80 lei/zi, cu mențiunea că nu există schipass unitar pe toate instalațiile, cazările pornesc de la 120 lei/cameră de două persoane, iar lecțiile de zi pornesc de la 100 lei/zi/persoană.

„De un serviciu deosebit pot avea parte turiștii curajoși și anume: zbor cu parapanta cu Toma Coconea. Recomand o ieșire în Stațiunea Parâng, deoarece sunt sigură că vor urma multe altele”, adaugă monitorul de schi.

Din experiența avută în alte stațiuni din țară, ea recomandă Sinaia, mai precis pârtiile de pe Valea Dorului și Valea Soarelui, cât și Ski Resort Transalpina pentru deschiderea și frumusețea zonelor.

„Toate stațiunile din țară au plusuri și minusuri, dar important este sentimentul cu care rămânem și pe baza acestuia recomandăm sau nu și altora”, încheie ea.

Plusurile și minusurile stațiunilor din România

Echipa Fresh Meat a creat o listă cu plusuri și minusuri ale stațiunilor menționate de ei la începutul materialului. Oricum ar fi, important este să urmezi regulile de schi și să te distrezi, după cum menționează și ei.

„Nu uita că mergi la zăpadă să te simți bine, să te deconectezi și să te încarci cu energie. Lasă-i pe alții să se enerveze în puținele zile de concediu pe care le au.”

Stațiunea Sinaia

Plus:

  • cel mai aproape de București
  • domeniu mare, cu pârtii pentru toată lumea de la începători la avansați
  • zonă de freeride ușor accesibilă
  • zonă de snowkite usor accesibilă când este suficientă zăpadă te poți da pe schiuri sau pe placă până în oraș

Minus:

  • domeniul este mereu expus la vânt și sunt șanse ca instalațiile să se oprească în mjlocul zilei
  • zona de freeride este expusă pericolului de avalanșă. Nu te aventura dacă nu ești echipat corespunzător și nu cunoști zona și pericolele ascunse
  • din când în când te mai întâlnești cu ursul pe pârtia de la 1400 la 1000.
  • doi furnizori de transport pe cablu pe același munte. Trebuie să te informezi pe unde te dai ca să poți folosi doar un skipass

Stațiunea Predeal

Plus:

  • poți să ajungi ușor cu trenul și să eviți traficul de pe DN
  • când bate vântul puternic și nu merg instalațiile pe valea Prahovei și nici în Poiana Brasov, la Predeal sunt cele mai mari șanse ca scaunul să funcționeze.
  • șanse mari să fie deschise complet toate pârtiile cu zăpadă artificială chiar dacă nu au fost precipitații

Minus:

se mai plimbă ursul pe pârtie domeniul e destul de mic în comparație cu Sinaia și Poiana

Stațiunea Azuga

Plus:

  • au o pârtie olimpică
  • de obicei e mai liber decât în celelalte stațiuni
  • au și o pârtie doar pentru schiori care este bine întreținută

Minus:

  • pârtiile cele mai lungi sunt de dificultate peste medie
  • partea superioară este expusă vântului.
  • printre singurele domenii care are o pârtie unde este interzis snowboarding-ul.

Poiana Brașov

Plus:

  • domeniu variat atât ca pârtii cât și ca opțiuni de mers pe lângă pârtie.
  • două căi de acces principale: Râșnov și Brașov cabana Postăvarul
  • există un autobuz care face transferul din parcare la gondolă

Minus:

  • prea popular domeniul și destul de aglomerat mai tot timpul.

Stațiunea Straja

Plus:

  • domeniul schiabil pentru toată lumea
  • acces ușor în offpiste și în mare parte ferit de avalanșe
  • în ultimii ani au avut un mini snowpark pentru cei care vor să învețe freestyle
  • exista câteva cazări ski-in / ski-out

Minus:

  • există doi furnizori de servicii de transport pe cablu și trebuie să fii atent ce cartelă îți cumperi.
  • există un teleschi doar pentru schiori
  • proastă organizare a unităților de cazare

Transalpina

Plus:

  • domeniul schiabil pentru toată lumea
  • acces ușor în offpiste și în mare parte ferit de avalanșe
  • parcare supraetajată fix lângă gondolă

Minus:

  • foarte puține cazări în apropiere și majoritatea trebuie să conducă 30 de km la dus și încă 30 la întors
  • nu există transport public până la gondolă

Muntele Mic

Plus:

  • domeniul schiabil pentru toată lumea
  • acces ușor în offpiste și în mare parte ferit de avalanșe
  • majoritatea cazărilor sunt ski-in / ski-out
  • se poate face si snowkite se poate face și heliski

Minus:

  • mai mult de trei furnizori de transport pe cablu, nu există un skipass comun
  • majoritatea instalațiilor pe cablu sunt teleski-uri
  • parcările sunt destul de mici și lumea parchează pe marginea drumului când e foarte aglomerat.

Arena Platoș Păltiniș

Plus:

  • stațiune foarte prietenoasă pentru cei care vor să petreacă un concediu în familie.
  • pârtii pentru nivel mediu și începător
  • snowpark permanent pentru începători și avansați
  • toate serviciile sunt la baza instalațiilor la distanțe de mers pe jos (închirieri, parcare, mâncare, grădiniță, etc.)
  • domeniul poate fi deschis 100% doar cu zăpadă artificială dacă este nevoie

Minus:

  • prea popular și în vacanțe este mult prea aglomerat
  • pârtii scurte

Harghita Madarași

Plus:

  • temperaturi scăzute încă din noiembrie și până în aprilie,
  • probabil zona cu cel mai lung sezon de iarnă din România
  • exista snowpark
  • majoritatea cazarilor ski-out

Minus:

  • cele mai scăzute temperaturi din țară
  • instalațiile pe cablu sunt doar teleskiuri

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Despre Anunnaki, Nibiru și alți demoni

Publicat

in

De

Anii `70 au fost unii dintre cei mai prolifici din punct de vedere științific din întregul secol al XX-lea. Ei ne-au adus nouă primele telefoane mobile, de la care făceai lejer hernie dacă le luai după tine, calculatoarele de buzunar, fibrele optice, walkman-ul și multe alte lucruri bune și folositoare pentru oameni.

extraterestriiFoto: Discovery

Pe lângă asta, anii `70 au fost deosebit de prolifici pentru toți cei care au decis să scrie tot felul de tâmpenii, transformându-i peste noapte în milionari căci, se pare, pe măsură ce crește gradul de tehnologizare, scade direct proporțional spiritul critic al omenirii.

Despre un astfel de individ vom vorbi noi astăzi. Numele lui a fost Zecharia Sitchin, și lui îi datorăm propagarea unor idei greu de digerat, dar care au prins ceva de speriat la publicul larg. Spre exemplu, extratereștrii pe nume Anunnaki, care ar fi venit pe Pământ încă de pe vremea lui Homo erectus, ca să scoată aur și alte minerale, că nu știu ce treabă aveau ei cu astea, iar pe la ei nu se găseau de nici unele. Unde la ei? Păi, pe planeta Nibiru, care vine periodic în sistemul nostru solar, la câteva mii de ani, numai bine ca să facă Anunnaki numai nasoale pe aici.

E simplu, ca să priceapă tot prostul ce a vrut să spună autorul. De unde a descoperit Sitchin treburile astea? Ei bine, aici vine partea cu adevărat interesantă. Sichin ăsta s-a născut în Azerbaidjan, prin 1920. Ai lui au emigrat în Israel, unde tipul a lucrat o vreme ca jurnalist. S-a mutat ulterior în SUA, unde a făcut el ce-a făcut și a ajuns director la o companie de transport maritim. Toate bune și frumoase până aici, dar recomandăm să vă țineți bine de scaune, că acum urmează grozăvia.

Ei bine, zicea taica Sitchin că, în timpul liber de după program, și-ar fi descoperit pasiunea vieții, adică scrierea sumeriană. Nu a explicat niciodată de unde ar fi avut el acces la tăblițe cuneiforme, căci ar fi intrat lesne la trafic și posesie ilegală de bunuri de patrimoniu. Apoi, nici nu a oferit vreodată o explicație despre cum a reușit el, în pauzele de lucru, să descifreze o scriere pe care doar câțiva oameni de pe planeta asta o știau la vremea respectivă. Iar ăia, cu tot respectul, erau indivizi care munciseră o viață în domeniul cu pricina.

Ce a făcut el, ce n-a făcut, treaba este că în 1975 a publicat o carte, numită „A 12-a planetă”, unde s-a apucat să ne explice nouă, muritorilor de rând, ce a descoperit el traducând scrierea cuneiformă. Respectiv, tot ce am spus mai sus, cu extratereștrii uriași, cu furtul de aur pământesc, cu planeta aia dubioasă care vine la fiecare 3.600 de ani în sistemul nostru solar, și alte chestii de genul ăsta.

Trecem peste faptul că volumul cu pricina abundă în non-sensuri științifice, imposibilități fizice sau tehnologii extraterestre care seamănă izbitor cu cele din al doilea Război Mondial. Publicul lui Sitchin se pare că trecut ușor peste astfel de paradoxuri, ca dovadă că nici nu și-a bătut capul vreodată să le priceapă. În fond, Sitchin era expertul, iar cu experții nu te pui.

Cartea a fost un succes uriaș, căci s-a vândut în zeci de milioane de exemplare peste tot în lume. Asta l-a făcut pe Sitchin nu doar foarte bogat, ci și foarte prolific, că a mai scris încă vreo duzină de cărți pe aceeași temă. Și toate s-au vândut la fel de bine. Acum, sincer, voi nu ați fi făcut la fel dacă dădeați peste așa sursă facilă de făcut bani? Omul a devenit peste noaptea un guru al conspiraționiștilor și al adepților ipotezei extratereștrilor antici, și așa a rămas chiar și după moarte, căci mulți îi susțin ideile crețe și azi. Ba se poate spune că l-a depășit chiar și pe tăticul acestor ipoteze, Erich von Däniken, individ care, de asemenea, făcuse un porcoi de bani vânzând pielea extratereștrilor din… galaxia cosmică.

În zadar s-au chinuit jurnaliștii de peste tot, specialiștii în istoria Sumerului, lingviștii și alții să afle cum și pe ce materiale descifrase ăsta scrierea sumeriană dar, mai ales, unde găsise informațiile alea, căci ele nu se regăseau în niciun izvor cunoscut. Omul a refuzat cu obstinație, după cum spuneam mai devreme, să vorbească despre așa ceva. Asta a fost un motiv suficient de credibil ca lumea să îl citească într-o veselie pe Sitchin și să le sară în cap istoricilor veritabili că, vezi Doamne, ascund intenționat istoria reală a omenirii. Vi se pare cunoscut? Publicul ăsta există și azi, și este servit constant cu tot felul de conspirații, de către indivizi puși pe căpătuială. Căci, dacă nu ar fi, nu s-ar povesti.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Procurorii și ofițerii SIS din Republica Moldova au descins la Igor Dodon, vizat în dosarul ‘săcoșă’

Publicat

in

De

Ofițerii Serviciului de Informații și Securitate, în comun cu procurorii anticorupție, au descins cu percheziții la domiciliul fostului președinte al R.Moldova și președintele de onoare al PSRM Igor Dodon.

Potrivit surselor Deschide.MD, perchezițiile au loc în cadrul dosarului „kuliok” (săcoșă). Mai exact, este vorba de imaginile video din anul 2019 de la sediul PDM în care Vlad Plahotniuc i-a transmis o pungă, în care ar fi bani, președintelui Igor Dodon. În imaginile video prezentate Dodon refuză să ia sacoșa și îi spune lui Plahotniuc să i-o dea lui Costea (n.r. Botnari), care la rândul său o va transmite lui Cornel (n.r. Corneliu Furculiță, membru PSRM). Din imaginile video rezultă că banii pe care îi ia Dodon de la Plahotniuc sunt pentru salarizarea celor din PSRM.

Aceleași surse au menționat că acțiunile de urmărire penală vor avea loc pe mai multe adrese.

De precizat că săptămâna trecută procurorul general interimar, Dumitru Robu, a semnat ordonanța privind repornirea urmăririi penale în dosarul „kuliok”, după ce în mai 2020, Procuratura Generală condusă pe atunci de Alexandr Stoianoglo a dispus neînceperea urmăririi penale, menționând că nu cunoaște cât de veridice sunt imaginile, în ce circumstanțe au fost făcute, dar și alte detalii inerente unor astfel de înregistrări.

Știre în curs de actualizare!

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend