Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

CE Tenis de masă: Elizabeta Samara și Andreea Dragoman, în finală la dublu feminin – România și-a asigurat o medalie de aur

Publicat

in

Perechea formată din româncele Elizabeta Samara și Andreea Dragoman s-a calificat în finala probei de dublu feminin de la Campionatele Europene de tenis de masă de la Munchen. Astfel, România va avea cu siguranţă o medalie de aur la CE.

Andreea Dragoman si Elizabeta SamaraFoto: Christian Kolbert / AFP / Profimedia

Elizabeta Samara şi Andreea Dragoman au trecut de luxemburghezele Xia Lian Ni/Sarah de Nutte, scor 3-1 (6-11, 11-6, 11-9, 11-6).

În finală, perechea din România va evolua contra echipei învingătoare din meciul dintre echipele Adina Diaconu/Maria Xiao (Spania) şi Bernadette Szocs/Sofia Polcanova (Austria).

Astfel, România va avea sigur o medalie de aur, precum şi una de argint şi una de bronz, scrie News.ro.

Finala va avea loc tot joi, de la ora 20:00.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Google respinge ideea împărţirii costurilor reţelelor cu operatorii europeni de telecomunicaţii

Publicat

in

De

Google, divizie a companiei americane Alphabet, a respins luni solicitarea operatorilor europeni de telecomunicaţii ca giganţii din domeniul tehnologiei să suporte unele costuri ale reţelei de telecomunicaţii a Europei, spunând că ideea care se vehiculează de zece ani este în defavoarea consumatorilor, iar compania investeşte deja milioane în infrastructura pentru internet, transmite Reuters.

Comentariile lui Matt Brittin, preşedintele Google pentru zona EMEA (Europa, Estul Mijlociu şi Africa) vin în contextul în care Comisia Europeană se pregăteşte să solicite opiniile ambelor părţi înainte de a face o propunere legislativă care ar putea forţa companiile din domeniul tehnologiei să ajute la plata implementării 5G şi a cablurilor din fibră optică în cele 27 de state membre ale blocului comunitar.

Deutsche Telekom, Vodafone, Orange, Telefonica şi alţi 12 operatori europeni de telecomunicaţii susţin că giganţii americani din domeniul tehnologiei, cum ar fi Google, Meta şi Netflix, sunt responsabili pentru mai mult de 50% din tot traficul internet şi ar trebui să suporte o parte din costul modernizării infrastructurii.

Ideea ar putea perturba neutralitatea Europei în domeniul internetului sau accesul deschis la internet, a declarat Brittin. Acesta a adăugat: „Introducerea principiului „cel care trimite plăteşte” nu este o idee nouă şi ar schimba semnificativ principiile accesului deschis la internet. Aceste argumente sunt similare cu cele pe care le-am auzit în urmă cu zece ani sau mai mult, şi nu vedem noi date care să schimbe situaţia”.

„Ar putea avea un impact negativ asupra consumatorilor, în special într-o perioadă de creştere a preţurilor”, a avertizat Brittin.

El a explicat că Google, proprietarul YouTube, şi-a îndeplinit sarcina de a deveni mai eficient pentru furnizorii de servicii de telecomunicaţii prin investiţii de milioane de euro.

„În 2021, am investit peste 23 milioane de euro în cheltuieli de capital, majoritatea în infrastructură”, a explicat oficialul Google.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

O treime din lemnul brut recoltat este utilizat pentru încălzire – studiu PwC România

Publicat

in

De

F. Barbuta • HotNews.ro

Aproximativ o treime din lemnul brut recoltat este utilizat drept combustibil pentru încălzire, ceea ce situează România printre țările cu un consum mare de lemn de foc pentru încălzire, fiind devansată doar de Franța dintre țările cu o producție mai mare ca România, se arată într-un studiu realizat de PwC România, la cererea Asociației Industriei Lemnului – Prolemn.

Lemn taiatFoto: Markusvolk | Dreamstime.com

Reamintim că prețul lemnului de foc ar putea fi plafonat, iar exportul va fi interzis pentru anumite sortimente.

Conform statisticilor europene, operatorii economici din România recoltează un volum comercial de 33% din creșterea totală anuală a pădurii, în timp ce media europeană se situează în jur de 63%. Totuși, sunt și alte țări sub medie, precum Grecia (37%), Italia (41%), Spania (49%), Bulgaria (50%), Lituania (54%). La polul opus se situează Cehia cu 111%, Țările de jos (96%), Germania (94%) ori Slovacia (75%).

Statistica activităților de silvicultură prezintă un volum de cca. 20 milioane metri cubi (volum brut) de lemn recoltat în 2021, cu 342.000 metri cubi mai mult față de anul anterior, România fiind a șaptea cea mai importantă țară producătoare de la nivelul UE-27.

Totuși, spune PwC, producția totală de masă lemnoasă este de doar 2,3 metri cubi lemn rotund brut comercial la hectar înregistrată în 2019, printre cele mai mici din Europa, țări cu condiții similare României având un indice de recoltă mult mai ridicat.

Peste 1,5% din PIB este generat în mod direct de către sectorul silvic și industriile bazate pe lemn, aportul cumulat ajungând la aproximativ 4,5% din PIB considerându-se și efectele indirecte și induse asupra economiei.

Cele peste 14.900 companii active din sectorul silvic și al industriilor bazate pe lemn au generat o cifră de afaceri de peste 9,7 miliarde euro în 2021 (peste 20 pp față de anul anterior, în principal pe fondul creșterilor de preț) și exporturi de peste 7% din totalul exporturilor României, cu un aport valutar net total de circa 2,2 miliarde euro în cazul sectoarelor de prelucrare a lemnului și respectiv a mobilei, cu ponderi relativ egale.

Schimbările climatice și pădurile

Dincolo de impactul economic, sectorul forestier contribuie la atingerea obiectivelor asumate de România pentru reducerea emisiilor nete de CO2.

Impactul sectorului pădure lemn în combaterea schimbărilor climatice este anual echivalentul a peste 50 de tone CO2 reținute sau evitate a fi emise, dacă se iau în calcul emisiile salvate din evitarea folosirii combustibililor fosili la încălzirea rezidențială, utilizarea produselor din lemn și, prin urmare, evitarea utilizării altor materiale cu amprentă de carbon mai mare, cum sunt

plasticul, ambalajele care nu sunt biodegradabile, betonul sau oțelul.

Astfel, măsuri precum împăduririle terenurilor agricole neutilizate, creșterea ratei de colectare a deșeurilor pe bază de lemn și folosirea biomasei sunt soluții care pot crește acest procent și, în același timp, pot fi o soluție la criza energetică declanșată în actualul context geopolitic, în care furnizarea de gaz natural este incertă, iar prețul gazului este peste dublul celui pentru biomasă, se mai arată în raport.

“Predicțiile pentru România arată o scădere în absorbții de CO2 în următorul deceniu. Structura actuală pe clase de vârstă a stocului de lemn pe picior relevă excedent mare de arborete în clasele de vârstă a III-a și a IV-a, ceea ce explică existența unui fond de producție destructurat (aproximativ 60% din păduri conform Inventarului Forestier Național, 2018) și un deficit în clasa I de vârstă”, spune PwC.

Sursă foto: DreamStime.com

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend