Conecteaza-te cu noi

LIFESTYLE

Ce sentimente trădează anumite dureri din diferite părţi ale corpului nostru

Publicat

in

Corpul nostru ne transmite zilnic semnale atunci când buna funcţionare a organismului nostru este în pericol, însă puţini dintre noi le dăm atenţie şi credem că sunt dureri normale.

În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, fiecare semnal trimis de părţi ale corpului nostru sunt extrem de importante, şi nu transmit doar semnale ale neplăcerilor fizice, dar şi anumite stări sufleteşti negative sau sentimente referitoare la oameni sau situaţii.

„De multe ori, stările noastre sufleteşti dezechilibrate pot provoca, în timp, boli psihosomatice. Adică energiile negative produc stări chimice în corp, pe care le vom resimţi la un moment dat şi ca neplăceri fizice. Fiecare parte a corpului – precum gâtul, umerii, braţele, coatele, mâinile, degetele sau spatele (care centre importante ale sistemului nervos) transmite un semnal specific, deoarece este arondat unor stimuli psihologici”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.

Cele 7 părţi ale corpului care ne trimit sistematic semnale de alarmă

Gâtul

Din punctul de vedere al psihicului, problemele fiziologice apărute în zona gâtului se constituie într-o metaforă care ne atrage atenţia asupra flexibilităţii de a vedea situaţiile, persoanele, soluţiile posibile din mai multe perspective.

În opinia psihologului, această capacitate ne ajută să înţelegem care este abordarea cea mai potrivită, atât situaţiei, cât şi personalităţii noastre. Dacă rămânem „fixaţ” asupra unei singure perspective, asupra unui singur punct de vedere, atunci gâtul nostru are de suferit, manifestând dureri, „înţepeniri”.

„Manifestările fiziologice interioare de la nivelul gâtului au legătură cu limbajul verbal şi nonverbal, cu capacitatea noastră de a spune ce ne doare, de a refuza, de a riposta atunci când suntem abuzaţi, cu capacitatea de a ne exprima nevoile, de a cere, cu capacitatea de a ne exprima verbal emoţiile si cu creativitatea de a găsi cea mai utilă modalitate de comunicare. Noi comunicăm, atunci când rostim cuvinte, cât şi când tăcem, deci nu se pune problema existenţei unei stopări a comunicării, ci este vorba despre a menţine un echilibru între comunicarea verbală şi cea nonverbală (prin care transmitem oricum o parte mult mai mare din mesaj).

Dacă în zona capului iau naştere credinţele noastre despre sine, despre viaţă, se conturează visurile noastre, sunt analizate şi puse în aplicare deciziile şi paşii necesari obiectivelor noastre, gâtul este expresia capacităţii şi deschiderii noastre mentale către a explora mai multe aspecte ale obiectivului nostru, de a comunica cu cei din jur, în vederea înţelegerii tuturor factorilor, de a cere ajutorul atunci când este necesar”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Umerii

Umerii sunt în strânsă legătură cu capacitatea noastră de a purta responsabilitatea dezvoltării şi atingerii obiectivelor de viaţă. Atunci când umerii sunt afectaţi în vreun fel sau au o postură ”căzută”, arată că ne simţim împovăraţi de responsabilităţi, că avem tendinţa să preluăm şi din responsabilităţiile altora sau că, pur şi simplu, ne încărcăm singuri cu prea multe sarcini de făcut.

Braţele

Braţele au legătură cu capacitatea noastră interioară de a primi sau a îmbrăţisa oamenii şi situaţiile, provocările, schimbările, în sensul de acceptare prin şi cu iubire.

„Totodată braţele simbolizează metaforic aripile noastre, adică ne arată câtă dorinţă de zbor, respectiv de creştere, de evoluţie personală, învăţare şi schimbare avem, câtă forţă, echilibru şi libertate interioare simţim şi ne acordăm pentru a înainta în viaţă”, este de părere psihologul.

Coatele

Coatele reprezintă o parte fiziologică care flexibilizează braţul, deci arată şi flexibilitatea noastră interioară de a schimba în viaţă, atunci când este necesar, direcţiile, credinţele, comportamentele, ”uneltele” (resursele interioare şi exterioare) pe care le folosim”, spune specialistul.

Mâinile

Mâinile vorbesc despre sentimentul nostru de utilitate legat de o situaţie sau o persoană. Un sentiment de neputinţă legat de capacitatea de a duce la bun sfârsit ceva anume, de a ajuta, de a susţine ceva sau pe cineva, se reflectă în zona mâinilor, prin dureri, tremurat, moleşeală – ”scăpăm lucrurile din maini” şi la propriu şi la figurat – sau alte aspecte chiar mai grave.

Degetele

Degetele ne amintesc de micile detalii cotidiene pe care avem tendinţa să le trecem cu vederea, centrându-ne pe lucrurile mari.

„Doar că lucrurile mari sunt mai rare şi viaţa este alcătuită din miliarde de momente mici care înseamnă fundaţia pe care se construiesc cele mari, de aceea este bine să ţinem cont de ”lucurile mărunte” si să ne bucurăm de ele”, explică specialistul.

Spatele

În opinia psihologului, spatele este în legătură cu trecutul, cu a ”căra în spate” greutăţile vieţii (reale sau interpretate ca fiind greutăţi), cu sentimentul de a fi ”atacaţi pe la spate” şi cu nevoile noastre de susţinere emoţională şi de securitate.

„Neplăceri în partea de sus a spatelui ne indică existenţa unor aşteptări exagerate ca alte persoane să ne susţină din punct de vedere afectiv şi acumularea unor stări de furie reprimată atunci când aceste aşteptări nu ne sunt împlinite. Zona lombară ne vorbeste despre refuzul de a ne detaşa emoţional sau faptic de trecut. Partea de jos a spatelui ne arată o frică prezentă sau de viitor legată de insecuritatea financiară şi, în general, de tot ce ţine de latura materială a vieţii”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements

NATIONAL

Psihiatrul Gabriel Diaconu: ‘Semnele idioțeniei sunt ca un șirag de mărgele. Vaccinurile anti-Covid-19 nu dau tromboze’

Publicat

in

De

Medicul psihiatru Gabriel Diaconu a transmis a lansat un mesaj public persoanelor care refuză să se vaccineze împotriva COVID-19, din cauza temerii că vor dezvolta tromboze.

Semnele idioțeniei sunt ca un șirag de mărgele. Oamenii tind să le poarte la vedere, ba să se mai și laude cu ele, ori să aștepte complimente. Noi, românii, avem o vorbă frumoasă care însumează aceste trăsături: fudulie.

E timpul să lămurim, o dată pentru totdeauna, o chestiune. Asta pentru că oamenilor le frică, spaimă, îi terorizează (la limită) ideea de a se vaccina anti-COVID. De ce le este lor frică?

De tromboze.

Rog cititorul să facă, aici, o pauză, și să caute în propria conștiință, pe cât de simplu se pricepe, o definiție a trombului. Înainte, deci, de-a continua lectura, omul ar face bine să își pună problema: știu, sau nu, ce este acela un tromb?

Risc o speculație că, deși e un cuvânt pe buzele tuturor, majoritatea zdrobitoare habar nu are ce este acela un tromb. Ar putea să fie un fel de mâncare, ar putea fi o specie de ferigă, ar putea fi un pește exotic sau un extraterestru. Totuna.

Drept urmare se desprinde o concluzie intermediară: oamenilor le este frică de ceea ce nu știu. De necunoscut.

Nu pretind că, odată citite aceste rânduri, oamenii vor ”știi” sau vor ”înțelege” trombul, respectiv tromboza. Dar mă simt obligat să ofer o explicație.

Ca să pricepi ce este un tromb, trebuie să înțelegi sângele.

Sângele nu este un lichid roșu și-atât. Sângele este o minunăție, un fluid inteligent, plin de viață și dătător de viață, a cărui rețetă poate fi rezumată la două mari categorii de elemente: unele lichide (plasma), respectiv unele solide (celule, proteine care ”cară” diverse lucruri pe ele, minerale).

Părțile solide ”umblă” prin plasmă. Dar nu umblă oricum. Umblă prin plasmă, în curgerea lor prin vase, de-o manieră deșteaptă și, de cele mai multe ori, ordonată. Ca să înțelegeți, există o ramură întreagă a biofizicii dedicată curgerii fluidelor inteligente numită ”reologie” (de la ”rhea”, curgere în greacă).

Acest umblet al celulelor prin plasmă, prin vase, spunem că este ”laminar” într-o situație obișnuită, fiziologică, respectiv ”turbulent” la diverse răspântii, intersecții anatomice (unde ies artere, unde există valve, unde există curbe anatomice făcute de vase). Curgerea laminară e ca mersul pe autobahn-ul nemțesc: fiecare pe banda lui. Turbulent e ca în rond la Miorița.

Infrastructura pe unde umblă sângele NU este perfectă. Se mai strică. Mai mor celule. Mai apar leziuni mecanice. Se mai rup vase. Se mai înfundă vase din diverse motive.

Sângele, care se află în COMUNICARE permanentă cu vasul prin care curge, are o abilitate spectaculoasă: anume de-a ”repara”, de partea lui, stricăciuni pe drum.

Cum face el asta? Păi are două lucruri foarte șmechere, dedicate procesului (un fel de ”forță de intervenție rapidă”): trombocite (sau plachete), respectiv niște proteine dedicate, numite ”factori de coagulare”, pe de o parte, fibrinogen și enzime speciale, pe de altă parte.

Deci, ca în bancul cu evangheliștii care erau trei, Luca și Matei, unul dintre ei: trombocite, factori de coagulare, fibrinogen și enzime. Sau ”acul și peticul”.

TROMBUL este aglomerarea de fibrină (care se face din fibrinogen), plachete și alte elemente figurate (celule roșii și albe) care ”petecește” leziunea.

Trombul e și el o chestie foarte șmecheră, pentru că nu e un dop tâmpit și-atâta tot. Orice om care s-a tăiat vreodată la deget, sau s-a julit, a văzut cum arată un tromb (mai e numit și cheag): la început e moale, după aia e tare.

Petecul acesta trece printr-un proces de evoluție în sine. Cât timp stă acolo, ca schelele pe clădire, în spate alte celule lucrează frenetic și de zor să ”refacă” stricăciunea. Când se termină ”lucrarea” are loc ”liza” (sau ”topirea” lui), care ar merita și ea o poveste dar asta e altceva.

Sângele, trebuie iarăși afirmat clar și răspicat, se coagulează/ anti-coagulează MEREU. E într-un echilibru, spunem noi, dinamic. Dar cascada coagulării, sau momentul inițierii formării trombului, este dependent de leziune. De bubă. De rană. De disfuncție – în mod obișnuit – a membranei cele mai intime a vaselor (îi spunem endoteliu).

Prin excepție la afirmația de mai sus, în situații particulare, excepționale sau/ și severe, această cascadă de formare a trombilor, sau coagulare, poate începe fără o leziune endotelială.

Îi spunem ”coagulare INTRA-vasculară”, cu sau fără diseminare (împrăștiere).

Cum e cazul în COVID-19, unde aberația inflamatorie cauzată de virus strică echilibrul dinamic al sângelui în a doua fază de boală, când de fapt COVID, dintr-o infecție respiratorie, devine o boală a sângelui, și apoi mori din două una: ori de pneumonie, ori de tromboză diseminată.

Vaccinurile anti-COVID NU dau tromboze. Repet: vaccinurile anti-COVID NU dau tromboze. Toate cazurile de tromboză observate după vaccinarea cu două vaccinuri (Astra Zeneca respectiv Johnson&Johnson) au avut loc la persoane care aveau o formă rară de tulburare a coagulării, deci o PREDISPOZIȚIE (vulnerabilitate) anterioară foarte rară, anume o mutație a factorului 4 plachetar de coagulare. Dintre aceștia, majoritatea avuseră și ANTERIOR fenomene trombotice.

Cazurile raportate au avut o frecvență de apariție de un caz la un milion de doze.

Prin comparație, majoritatea zdrobitoare a persoanelor cu probleme de coagulare NU au avut urmări trombotice. Dimpotrivă, acești oameni TREBUIE vaccinați.

De ce? Pentru că, dacă fac COVID, șansa de a face – din pricina bolii – complicații de tip tromboză e mare. De ordinul 15 – 20% șanse, posibil și mai mult dacă oamenii au și alte boli, că vorbim de insuficiență venoasă, diabet, hipertensiune, antecedente de infarct miocardic sau accidente vasculare.

Deci RISCUL de a face tromboză din cauza vaccinului, comparat cu boala (”hai să ne imunizăm natural”) este de milioane de ori MAI MIC.

Am colegi hematologi, cardiologi, specialiști în dermatologie, reumatologie etc (unde problemele ”de sânge” sau ”de vase” sunt frecvente) și care, spre stupoarea mea, ezită să recomande vaccinarea anti-COVID.

N-am învățat toți aceeași biofizică, aceeași fiziologie și fizio-patologie? N-am memorat toți aceeași cascadă a coagulării? Nu practicăm toți aceeași medicină? Nu citim toți aceleași cărți, aceleași studii?

Măi om bun: dacă te știi cu varice ale membrelor, sau cu insuficiență venoasă, sau cu hipertensiune sau diabet, du-te măi și vaccinează-te. COVID-19 omoară. Vaccinul nu. Fă-ți acest pustiu de bine.

Iar tu, dacă ești hematolog sau oncolog sau dermatolog, judecă medical până la capăt vremurile acestea pe care le trăim, și întoarce-te la judecata medicală de fond, nu bazaconiile care circulă pe buzele tuturor impostorilor.

Riști să-ți moară pacientul de COVID, cum deja s-a întâmplat atât de mult.

Vreți să știți care sunt principalele ”comorbidități” pe care le tot anunță autoritățile la cei decedați de COVID, toți cei peste 40 de mii de români MORȚI de corona până acum?

boli ale inimii și vaselor (vezi mai sus): hipertensiune, istoric de cardiopatie ischemică, infarct miocardic, accident vascular, insuficiență venoasă cronică) diabet zaharat (vezi mai sus), plus minus consum cronic de alcool

boli ale sângelui care apar în afecțiuni cronice ale ficatului, sau alte boli sistemice (de plămâni, dar și cancere, leucemii)

În rândul celor morți de COVID, predomină MASIV cei care aveau probleme de coagulare secundare bolilor lor primare.

Acesta este principalul motiv pentru care vaccinul SALVEAZĂ VIEȚI. Pentru că previne performant coagulopatia COVID. Pentru că previne tromboza COVID. Pentru că previne moartea prin afectarea multiplă a organelor corpului, pe lângă plămâni.

Să mă ierte istoria, dar suntem datori, în fața ei, să afirmăm toate aceste adevăruri, și să facem asta până răgușim în fața omului de rând. Viața lui e în joc, nu știința noastră”, a scris Gabriel Diaconu pe Facebook.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult

NATIONAL

Medicul Octavian Jurma: ‘Sărbătorile de iarnă, de bine de rău, vor fi un pic mai ‘luminoase’. Acum noi am intrat în scenariul imunizării de turmă’

Publicat

in

De

Octavian Jurma, medic și cercetător, precizează că numărul de infectări va scădea spre sfârșitul anului, dar sistemul medical tot va fi sub presiune.

În luna decembrie mă aștept să vedem o scădere mai accelerată a numărului de cazuri și a numărului de internări și să se îmbunătățească situația mai rapid. Astfel că sărbătorile, de bine de rău, vor fi un pic mai ”luminoase”. Dar aceasta este doar o supoziție teoretică. De ce mă tem? Acum noi am intrat în scenariul imunizării de turmă. Este clar că nu se iau măsuri, prin urmare infecția se va duce până arde tot ce poate în calea ei.

Aceasta înseamnă că avem, fie scenariul indian, când s-a dus foarte rapid în sus și a coborât, dar coborârea abruptă din India s-a datorat unor măsuri care s-au luat când s-au depășit 400.000 de cazuri pe zi. Ar mai fi un scenariu ca în Rusia, în care avem rata de vaccinare și opacitate similare. Acolo, aparent, numărul de cazuri nu a crescut foarte mult însă, vedem că numărul de decese se menține pe o pantă constantă și ascendentă, de trei luni.

Această situație poate fi un pericol enorm și pentru noi, în sensul în care o plafonare sau un platou prea lent descendent să ne ducă la un număr mare de cazuri, iar la noi aceasta înseamnă peste 6.000 de cazuri zilnice, care este pragul la care se saturează numărul de paturi alocate COVID. Noi avem cam 1.500 de paturi alocate Covid în programul de reziliență. Dintre acestea, aproximativ 800 se pot mobiliza ușor din zona patologiei normale în zona COVID. Dar peste acest număr, nu mai putem mobiliza rapid.

Vedem ce lent crește acum numărul de locuri la terapie intensivă deși necesarul ar fi mult peste 2.000 deja. Nu avem, nu putem. Trebuie să închidem secții întregi de chirurgie pentru 2-3 paturi”, a mai spus cercetătorul.

”Pentru noi, 4.000 de cazuri noi este un motiv de sărbătoare”

Conform calculelor doctorului Octavian Jurma, săptămâna viitoare vom avea un vârf, urmat de o scădere.

Săptămâna viitoare am putea avea un vârf, să sperăm, urmat de o scădere. Însă, în funcție de cât de rapidă va fi scăderea, poate fi determinată situația din decembrie.

Presupunând că mergem pe scenariu indian și vom avea o coborâre abruptă, atunci, am putea coborî sub 6.000 de cazuri pe la mijlocul lunii lunii noiembrie. Asta înseamnă că la aproximativ două săptămâni după, vom asista la o scădere reală și la o ușurare a presiunii de pe spitale. Vom reveni la o presiune suportabilă a presiunii COVID în România. Din păcate însă pentru noi, un număr de 4.000 de cazuri pe zi este un motiv de sărbătoare”, a spus Jurma, conform ziare.com.

Vezi și:

Se complică situația! OMS trimite o delegație specială pentru a vedea de ce românii refuză vaccinarea anti-Covid-19

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend