Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Ce reprezintă mărţişorul? Care sunt originile acestui simbol al primăverii, speranţei şi norocului?

Avatar

Publicat

in

Mărţişorul, un mic obiect prins într-un şnur alb cu roşu, este oferit persoanelor apropiate, pe 1 Martie, ca vestitor al sosirii primăverii, primind însă, în ultimii ani, semnificaţii diverse, de la podoabă aducătoare de noroc la simbol al renaşterii naturii.

În general, femeile şi fetele primesc mărţişoare şi le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. În Moldova însă, obiceiul este ca fetele să dăruiască mărţişoare băieţilor. Împreună cu mărţişorul se oferă adesea şi flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul.

Publicitate

Arheologii au descoperit obiecte cu o vechime de mii de ani care pot fi considerate mărţişoare. Ele au forma unor mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu, înşirate pe aţă, pentru a fi purtate la gât. Cele două culori sunt deschise interpretărilor: roşul poate semnifica vitalitatea femeii, iar albul – înţelepciunea bărbatului. Astfel, şnurul mărţişorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii.

Semnificaţia firelor alb şi roşu ce se împletesc într-un şnur de care este prins un mic obiect este relevată şi de unele legende. Astfel se spune că Soarele ar fi coborât pe pământ în chip de fată frumoasă şi ar fi fost ţinut prizonier de un zmeu. Pentru a-l elibera, un voinic s-a luptat cu zmeul vărsându-şi sângele în zăpadă. Soarele a urcat din nou pe cer şi, în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.

Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieşit la marginea pădurii şi a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel. Iarna a chemat vântul şi gerul să distrugă floarea şi ghiocelul a îngheţat, însă Primăvara a dat la o parte zăpada, rănindu-se la un deget din cauza mărăcinilor.O picătură de sânge fierbinte a căzut pe floare făcând-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărţişorului fac trimitere la sângele roşu pe zăpada albă.

Se spune că, în vechime, mărţişorul era confecţionat din două fire răsucite de lână colorată – albă şi neagră sau albă şi albastră – şi era dăruit în prima zi din luna martie. Obiceiul mărţişorului este de fapt o secvenţă dintr-un scenariu ritual de înnoire a timpului – primăvara, la moartea şi renaşterea simbolică a Dochiei.

Unele tradiţii spun că firul mărţişorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia, în timp ce urca turma la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia torcea firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic. De aceea, mărţişorul este numit de etnologul Ion Ghinoiu “funia zilelor, săptămânilor şi lunilor anului, adunate într-un şnur bicolor”.

Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că ea a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această dualitate este remarcată în culorile mărţişorului, albul însemnând pace, iar roşul – război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.

Răspândit în toate zonele ţării, mărţişorul este pomenit pentru prima dată de Iordache Golescu, iar folcloristul Simion Florea Marian relatează în cartea “Sărbătorile la români” că în Moldova, Muntenia, Dobrogea şi unele părţi ale Bucovinei exista obiceiul ca părinţii să lege, la 1 martie, copiilor lor o monedă de argint sau de aur la gât sau la mână. Moneda, legată cu un şnur roşu, un găitan din două fire răsucite din mătase roşie sau albă sau mai multe fire de argint şi aur se numeşte mărţişor, mărţiguş sau marţ. Mărţişorul era pus la mâinile sau la gâtul copiilor pentru a le purta noroc în cursul anului, pentru a fi sănătoşi şi curaţi ca argintul la venirea primăverii. În unele zone, copiii purtau mărţişorul 12 zile la gât, iar apoi îl legau de ramura unui pom tânăr. Dacă în acel an pomului îi mergea bine însemna că şi copilului îi va merge bine în viaţă. În alte cazuri, mărţişorul era pus pe ramurile de porumbar sau păducel în momentul înfloririi lor, copilul urmând să fie alb şi curat ca florile acestor arbuşti.

Folcloristul Simion Florea Marian scrie că mărţişorul serveşte celor care îl poartă “ca un fel de amuletă”, dar cine doreşte ca acesta să aibă efectul dorit “trebuie să-l poarte cu demnitate”.

În prezent, mărţişorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belşug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atârnă mărţişorul de pom, aceasta se va împlini. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României şi Moldovei, pomii sunt împodobiţi de mărţişoare. În Transilvania, mărţişoarele se atârnă de uşi, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se vor speria duhurile rele.

Mărţişorul este o tradiţie în România, Republica Moldova şi teritoriile învecinate locuite de români sau aromâni. Obiceiuri similare sunt întâlnite în Bulgaria, Albania, Macedonia.

Comenteaza cu profilul de FB
Publicitate

ACTUAL

Schimbări la foc continuu făcute de Klaus Iohannis! (surse)

Avatar

Publicat

in

De

Președintele României, Klaus Iohannis, se pregătește să făcă o mutare de proporții.

Preşedintele Klaus Iohannis a întocmit o listă de 32 de ambasadori care urmează să fie supuşi procedurii de aprobare în următoarea perioadă. 14 dintre cei 32 de diplomaţi sunt femei, informează Știripesurse.ro.

Publicitate

Deocamdată, de pe listă lipsesc ambasadorii în SUA şi UE. Dan Mihalache, fostul ambasador la Londra, urmează să plece în Cipru. Pentru Ambasada SUA, potrivit unor surse, era în cărţi Ana Birchall, însă această variantă pare tot mai improbabilă. Ambasadorul României la NATO, Stelian Stoian, ar putea să preia ambasada de la Viena, fiind în cărţi şi pentru Washingon, însă decizia nu este luată încă, potrivit unor surse diplomatice. Ambasadorii la Paris şi la UE şi-ar dori să facă rocada, iar soarta ambasadei de la Berlin este în mâinile lui Klaus Iohannis. Incertă e şi situaţia ambasadoarei din Belgia, Andreea Păstârnac, care ar fi rămas fără certificat ORNISS.

Lista ambasadorilor, în ordinea alfabetică a ţărilor în care vor fi trimişi:

Albania – Octavian Şerban. Un diplomat mai puţin cunoscut.

Argentina şi Paraguay – Dan Petre. Este fiul Zoei Petre, fostă consilieră a preşedintelui Emil Constantinescu, decedată în urmă cu trei ani. Dan Petre a fost directorul Institutului Diplomatic, dar şi fostul soţ al prinţesei Brianna Caragea.

Australia, Noua Zeelandă, Kitibati, Fiji, Solomon, Vanuatu, Samoa, Tuvalu, Nauru – Radu-Gabriel Safta. Fost consul general la Istanbul. Fost ambasador în Africa de Sud. Este cunoscut ca un apropiat SIE.

Bosnia şi Herţegovina – Anton Păcureţu. Fost ambasador în Bulgaria. Acuzat că a colaborat cu Securitatea, a câştigat definitiv la Curtea de Apel Bucureşti. O înlocuieşte pe Manuela Constantinescu, o fostă apropiată a lui Băsescu.

Bulgaria – Brânduşa-Ioana Predescu, fostă ambasadoare în Olanda, fostă purtătoare de cuvânt MAE. A fost şi consul general la Munchen. Este soţia producătorului Mişu Predescu (Pro TV). Îl înlocuieşte pe Ion Galea, apropiat al lui Aurescu, care ar putea primi o funcţie mai importantă.

Canada – Bogdan Mănoiu. Fost consilier al lui Băsescu, însărcinat cu afaceri în Canada. A fost numit secretar de stat la data de 3 februarie 2017, în cadrul structurii din Ministerul Afacerilor Externe coordonate de ministrul delegat pentru afaceri europene Ana Birchall.

Cehia – Maria Antoaneta Barta. Secretar în MAE, apropiată de fostul ministru George Ciamba.

Cipru – Sorin-Dan Mihalache. Retras de la Londra, a fost şeful Cancelariei Prezidenţiale la începutul mandatului lui Klaus Iohannis. Fost parlamentar PSD, a trecut ulterior la PNL, ocupând funcţia de secretar general adjunct al Guvernului Ponta.

Finlanda – Maria Ligor. A fost numită ministru delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni în Guvernul Cioloş. A fost ambasador în Canada şi Spania. Porecla sa în MAE este „Infanta”.

Georgia – Răzvan Rotundu. Diplomat de carieră, fost ambasador în Finlanda, apropiat de fostul ministru Titus Corlăţean, dar şi de Bogdan Aurescu.

India, Maldive, Bangladesh, Nepal – Daniela-Mariana Sezonov-Ţane. O necunoscută chiar şi pentru diplomaţii de carieră. Pasionată de cultura indiană, este în MAE din anii 90, a lucrat în India, apoi la Crucea Roșie Internațională în zone de conflict. Este autoarea unei cărți despre experiențele personale, intitulată „De la India la indiile Africii”.

Indonezia, Timorul de Est – Dan-Adrian Bălănescu. Fost consilier al lui Băsescu, a fost ambasador în Lituania şi Letonia.

Iran – Mirela-Carmen Grecu. Director în MAE, apropiată de fostul ministru Baconschi. A fost căsătorită cu SPP-istul lui Adrian Năstase, din perioada în care acesta era ministru de Externe.

Liban – Radu-Cătălin Mardare. Fost prefect de Bacău şi fost senator PSD, considerat apropiat al lui Hrebenciuc. A fost consul la Sevilla. Este prieten cu Vlase, șeful SIE.

Macedonia de Nord – Adela-Monica Axinte. Mai puţin cunoscută, a fost director la Direcţia Neproliferare.

Malaezia, Brunei – Nineta Bărbulescu. Fostă ambasadoare în Australia, a fost secretar de stat în perioada lui Adrian Năstase şi fost preşedinte ANCEX.

Marea Britanie – Daniela Laura Popescu. A fost consilieră a lui Klaus Iohannis, apropiată de fostul ministru George Ciamba. Căsătorită cu avocatul Antonie Popescu.

Maroc, Mauritania – Maria Ciobanu. Fostă consilieră a lui Băsescu, a fost reprezentantul permanent al României pe lângă Oficiul Națiunilor Unite de la Geneva.

Mexic, Nicaragua, El Salvador, Costa Rica, Guatemala, Honduras – Marius-Gabriel Lazurca. Omul cu acelaşi nume de familie ca al părinţilor lui Carmen Iohannis, fost ambasador la Vatican, Chişinău, Budapesta. Apropiat de Teodor Baconschi. Familist convins, are o reputaţie bună, iar trimiterea în Mexic este considerată sub potenţialul său.

Muntenegru – Matei-Viorel Ardeleanu. Diplomat de carieră. Fost ambasador în Danemarca. Fost diplomat la UE.

NATO – Dan Neculaescu. Actual secretar de stat în MAE, colaborator apropiat al ministrului Aurescu, la fel ca soţia sa. A intrat în MAE în perioada lui Adrian Năstase. Este fiul lui Sache Neculaescu, jurist reputat, bun prieten cu Adrian Ţuţuianu.

Olanda – Lucian Fătu. Un diplomat cu experienţă, fost ambsador în Finlanda, Lituania, Grecia. A fost chemat din Grecia pentru ca în locul său să fie trimis fostul ministru George Ciamba. În centrala MAE a ocupat mai multe funcţii de conducere.

Peru, Bolovia, Ecuador – Camelia Ion-Radu. A fost şef secţie consulară la Ambasada României la Santiago de Chile (2010-2016) şi consilier diplomatic, respectiv ministru-consilier la Direcţia America Latină şi Caraibi din cadrul MAE (2016-prezent).

Rusia – Cristian Istrate. Fost procuror la Parchetul Judecătoriei Sector 5. Diplomat de carieră, fost ambasador la Viena, la organizaţiile internaţionale şi în Norvegia.

Senegal, Guineea, Mali, Coasta de Fildeş, Capul Verde, Burkina Faso, Gambia, Guineea Bissau – Nicolae Năstase. Fost ambasador în Tunisia şi fost adjunct al ambasadorului de la Strasbourg.

Serbia – Silvia Davidoiu. Diplomat de carieră, fostă ambasadoare în Austria. Soţul său este ambasador în Norvegia.

Turcia – Ştefan-Alexandru Tinca. Este fiul lui Gheorghe Tinca, fost ministru al Apărării în Guvernul Văcăroiu. A fost secretar de stat în MApN în mandatul lui Mihnea Motoc, este apropiat şi de Teodor Meleşcanu, care l-a propulsat în funcţia de director general. Soţia sa, Ana Tinca, a activat la Ambasada de la NATO. A mai ocupat funcţia de ambasador al României în Belgia.

UNESCO – Simona Mirela Miculescu. Diplomat de carieră, fostă ambasadoare la ONU. A fost consiliera lui Ion Iliescu pe politică externă. Căsătorită cu Ovidiu Miculescu, fostul şef Radio România.

Ungaria – Gabriel-Cătălin Şopandă. Diplomat de carieră. Fost ambasador în Turcia. A fost şef de cabinet al lui Adrian Cioroianu, Cristian Diaconescu şi Lazăr Comănescu.

Uruguay – Ana Voicu. Fost ambasador în Mexic. Fost director Direcţia Generală UE din MAE.

Uzbekistan – Daniel Cristian Ciobanu. Fost ambasador în Azerbaidjan, fost director la Direcţia pentur Republica Moldova din MAE, considerat apropiat de SIE.

Vietnam, Cambodgia – Cristina Romila. Directorul Direcției Asia-Pacific din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Vezi și

Ultimă oră! Protestatarii și-au pus corturile în Piața Victoriei: De azi înainte, rămânem în protest maraton

EXCLUSIV Document. Lovitură pentru un șef din Poliție! DNA îl anchetează pentru dare de mită

Acuze devastatoare la adresa USR: ‘Oameni din echipa de campanie consumă droguri și se mândresc cu asta’

Comenteaza cu profilul de FB
Publicitate
Citeste mai mult

ACTUAL

Șeful Jandarmeriei Române răspunde la marea acuzație: ‘Această atribuție revine altor structuri’

Avatar

Publicat

in

De

În spațiul public au apărut informații conform cărora șeful Jandarmeriei Române, colonelul Bogdan Enescu, ar urma să fie audiat la DNA, după ce și-ar fi pontat ore suplimentare în plină pandemie, pentru a primi sporuri.

Sâmbătă, colonelul Enescu a vorbit despre această acuzație, la Antena 3.

Publicitate

Enescu spune că este exclus ca el să-și fi acordat drepturi ilegale, precizând că această atribuție revine altor structuri din instituție.

„Trebuie să vă precizez că există o obligaţie de rezervă din partea mea vis-a-vis de activităţile şi cercetările desfăşurate în acest dosar, întrucât se află în faza de urmărire penală care nu este publică şi ceea ce impune din partea mea o reticenţă cu privire la date şi informaţii de interes în soluţionarea dosarului.

La acest moment nu există o informaţie certă cu privire la ceea ce dumnevoastră afirmaţi (…) Nu am informaţii oficiale cu privire la această situaţie. Nu am primit nicio citare printr-una din formele legale prevăzute de lege.

Este exclus ca eu să îmi fi acordat drepturi sau beneficii suplimentare sau nelegale, întrucât această atribuţie revine altor structuri din cadrul unităţii în care activez în momentul de faţă. Este exclus ca această situaţie să se întâmple în realitate”, a spus în exclusivitate la Antena 3, şeful Jandarmeriei Române, colonelul Bogdan Enescu.

Șeful Jandarmeriei și foștii șefi au fost puși sub urmărire penală pentru infracțiunea de uzurpare a funcției din Codul penal coroborate cu articolul 13 indice 2 din legea 78/2000 privind sancționarea faptelor de corupție.

Uzurparea funcţiei este „fapta funcţionarului public care, în timpul serviciului, îndeplineşte un act ce nu intră în atribuţiile sale, dacă prin aceasta s-a produs una dintre urmările prevăzute în art. 297, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă”.

Vezi și

Ultimă oră! Protestatarii și-au pus corturile în Piața Victoriei: De azi înainte, rămânem în protest maraton

EXCLUSIV Document. Lovitură pentru un șef din Poliție! DNA îl anchetează pentru dare de mită

Acuze devastatoare la adresa USR: ‘Oameni din echipa de campanie consumă droguri și se mândresc cu asta’

Comenteaza cu profilul de FB
Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend