Conecteaza-te cu noi
(function (document, window) { var a, c = document.createElement("script"); c.id = "CleverCoreLoader48572"; c.src = "//scripts.cleverwebserver.com/9fa80e175795759b2749da4ab953784d.js"; c.async = !0; c.type = "text/javascript"; c.setAttribute("data-target", window.name); c.setAttribute("data-callback", "put-your-callback-macro-here"); try { a = parent.document.getElementsByTagName("script")[0] || document.getElementsByTagName("script")[0]; } catch (e) { a = !1; } a || (a = document.getElementsByTagName("head")[0] || document.getElementsByTagName("body")[0]); a.parentNode.insertBefore(c, a); })(document, window); ">

NATIONAL

Ce măsuri propune PSD pentru scăderea facturilor la energie / Cîțu se opune reducerii TVA și vrea ca reducerile de taxe să se aplice unitar

Publicat

in

În plin scandal al facturilor la energie, PSD și PNL se reunesc luni, în ședința Coaliției. Cu câteva ore înaintea întâlnirii, PSD a anunțat că a pregătit un pachet de măsuri menite să scadă facturile românilor la electricitate și gaze. Social democrații propun scăderea TVA-ului și creșterea plafonului de consum care ar duce implicit la compensarea facturilor la energie. Banii necesari vor veni, spun social-democrații, din supra-taxarea companiilor din energie și din dividendele plătite de aceștia la bugetul de stat. De partea cealaltă, Florin Cîțu respinge ideea reducerii TVA-ului și pledează ca reducerile de taxe să se aplice unitar pentru toată economia.

PSD propune reducerea valorii plafonului la gaze şi la energie electrică cu aproape 45% şi în dublarea volumului care este compensat şi la energie, şi la gaze. De asemenea, social -democrații vor reducerea TVA de la 19% la 5% pentru consumatorii casnici de la 1 februarie la energie electrică și gaze

Măsuri pentru consumatorul casnic:

  • plafonarea prețurilor la energie și gaze la un nivel mult mai mic decât cel existent – cu până la 46% ( aprox 42% la gaz și 45.05% la energie) (până la 1 mai 2022);
  • TVA redus la 5%
  • plafonarea prețului la energia electrica activă la 0,308 lei/kwh, acordarea unei compensații de 0,29 lei/kwh și TVA redus la 5%
  • plafonarea prețului la gaze la 0,2 lei/kwh, acordarea unei compensații de 0,06 lei/kwh și TVA redus la 5%

Plafonul de consum lunar pentru consumatorii casnici va fi majorat:

  • pentru energie electrică: 500 kwh/lună
  • pentru gaz: 400 mc/lună

Măsuri pentru IMM-uri:

  • Pentru IMM-uri, infrastructură critică (CFR; metrou etc), instituții publice (școli, spitale, etc) se aplică o plafonare a prețurilor și TVA 5%; iar pentru cele care au deja contracte noi de 10 ori mai mari se vor restructura în termen de 60 de zile la un nivel care să nu permită o marjă comercială mai mare de 15% peste prețul pieței la termen la 31.12.2022 (așa cum este ea valabilă la data de 15 ianuarie 2022).
  • Plafonarea prețurilor finale la energia electrică la 0,700 lei/kwh (preț care include si TVA redus de 5%)
  • Plafonarea prețurilor finale la gaze la 0,300 lei/kwh (preț care include si TVA redus de 5%)

Măsuri pentru companiile mari:

  • se încheie contracte bilaterale în termen de 60 de zile.
  • instituirea unei proceduri de contestare care să conducă la suspendarea plăților datorate de consumator până la decizia asupra contestației.
  • toate facturile greșite se stornează și se recalculează
  • se interzice debranșarea consumatorilor pe perioada stării de alertă
  • se aplică marje comerciale pe lanț pentru descurajarea speculei.

PSD va propune în coaliție ca măsurile să se aplice de la 1 februarie, pentru a include şi consumul din luna ianuarie, astfel încât ”toţi consumatorii casnici precum şi instituţiile publice, IMM-uri, companii, să beneficieze de scăderi substanţiale la facturile la energie şi gaze”.

Impactul bugetar estimat de PSD este de 6 miliarde de lei, bani care vor fi folosiți dintr-un Fond care va fi alimentat din dividentele și supraimpozitarea companiilor din energie.

Potrivit surselor HotNews.ro, Guvernul a estimat că va colecta în 2022 la bugetul de stat aproximativ 9 miliarde de lei din banii plătiții de companiile din energie pe redevențe.

De partea cealaltă, președintele PNL, Florin Cîțu a declarat luni, la Parlament că nu este de acord să se reducă TVA-ul doar pentru un anumit sector. Liderul PNL a mai spus că va susţine orice reduceri de taxe care se aplică unitar în toată economia pentru că prin astfel de măsuri ”nu vom face decât să creştem profiturile unor companii” şi că ”va fi foarte greu să vedem o scădere a preţurilor”.

”Nu sunt de acord să reduci TVA doar pentru un anumit sector, pentru că atunci creezi un avantaj necompetitiv, necinstit unui anumit sector, versus alte sectoare şi eu nu sunt de acord”, a spus Cîţu, la Parlament.

Președintele PNL a arătat că el nu este de acord să se vină cu măsură doar pentru un anumit sector, pentru că atunci se creează ”tot felul de distorsiuni în economie” şi economia nu poate să funcţioneze aşa pe termen lung, iar acest lucru s-a văzut în ultimii ani.

Liderii Coaliției se reunesc în ședință la Parlament la ora 17.00 pentru a discuta despre măsuri în domeniul energiei.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Raport PwC: Vânzările de mașini verzi își continuă creșterea în Europa, în pofida problemelor de aprovizionare și a prețurilor mari la materii prime, în special din Rusia

Publicat

in

De

Vânzările de mașini verzi (hibride, BEV/electrice și PHEV/ hibrid plug-in) din Europa și-au accelerat creșterea în primul trimestru din 2022, la 13%, de la 6% în ultimele trei luni ale anului trecut, producătorii confruntându-se în continuare cu lipsa componentelor, reiese dintr-o analiză realizată de Strategy&, departamentul de strategie globală din rețeaua PwC.

Daniel Anghel, Partener și Liderul serviciilor fiscale și juridiceFoto: PwC România

”România urmează această tendință europeană, vânzările de automobile electrice crescând în primul trimestru cu peste 400%, potrivit datelor Asociației Constructorilor Europeni de Automobile. Evoluția vânzărilor din România și Europa confirmă impactul stimulentelor guvernamentale și reorientarea strategică a producătorilor către fabricare de mașini electrice. Întreruperile lanțurilor de aprovizionare vor continua însă să le pună probleme. În plus, pe lângă penuria de semiconductori, producătorii se confruntă acum și cu un blocaj în aprovizionarea cu metalele utilizate pentru fabricarea bateriilor pentru vehicule electrice – litiu, nichel și cobalt. Aceste dificultăți au fost cauzate în mare parte de creșterea globală a cererii pentru BEV și exacerbate de războiul Rusiei din Ucraina, precum și de lockdown-ul Covid din China”, a declarat Daniel Anghel, Partener și Lider pentru industria Auto în cadrul PwC România.

Spre exemplu, în 2021, Rusia a fost al treilea mare furnizor mondial de nichel. Ca urmare a sancțiunilor aplicate Rusiei, prețul nichelului a crescut vertiginos, de patru ori într-o singură o săptămână la începutul lunii martie 2022, arată raportul strategy&. Efectele inevitabile în lanț pot fi observate în creșterile de preț pentru anumite modele de BEV, care devin inaccesibile pentru anumiți clienți și amenință creșterea pe termen lung a pieței, notează raportul. De exemplu, Tesla a majorat prețul modelului 3 de bază în Germania cu 7.000 euro (16 %).

Pentru a obține un mai mare control asupra lanțului de aprovizionare și pentru a introduce mai multă stabilitate în planificarea pe termen lung, producătorii auto încheie parteneriate cu producătorii de materii prime și investesc în instalații care produc substanțe chimice pentru baterii. General Motors și Tesla au anunțat astfel de proiecte.

Consumatorii de orientează în special spre mașinile BEV. Companiile pregătesc investiții uriașe în dezvoltare și producție

Creșterea din primul trimestru a fost susținută de vânzările BEV, care au urcat cu 55% comparativ cu perioada similară din 2021. În același interval, mașinile hibrid au avut un avans de doar 7%, în timp ce cele plug-in au scăzut cu 8%.

O mare parte din declinul raportat de plug-in poate fi explicat prin lipsa de disponibilitate a produselor, producătorii de echipamente originale acordând prioritate producției de BEV-uri, care se bucură de o cerere crescută din partea clienților și care promit o rentabilitate mai mare. Iar acest lucru se reflectă în planurile de investiții de miliarde de euro anunțate de marii producători auto. Numai Renault, Nissan și Mitsubishi au anunțat un plan de investiții de 23 de miliarde de euro în dezvoltarea BEV.

Unele companii, precum Ford și Renault, au anunțat chiar crearea unor entități diferite pentru BEV, anticipând creșteri semnificative de producție până în 2030.

La nivel global, în primul trimestru din 2022, au fost vândute peste 1,4 milioane BEV, cu 108% peste vânzările din perioada similară a anului trecut. O mare parte din această creștere este atribuită Chinei, care a fost responsabilă pentru două treimi din totalul vânzărilor. Și în SUA vânzările au crescut cu 100%.

Articol semnat de Daniel Anghel, Partener și Lider pentru industria Auto în cadrul PwC România

Articol susținut de PwC România

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Explicație de esență a CAB pentru patronii de localuri care subînchiriază: Tot răspund de îndeplinirea standardelor legale de siguranță la incendiu al localului

Publicat

in

De

Un detaliu cu titlu general se desprinde din vasta motivare a CAB în cazul deciziei definitive din dosarul incendiului de la clubul bucureștean Colectiv, și anume faptul că patronul unui local este răspunzător în fața legii inclusiv în cazul subînchirierii acestuia către terți și în baza unui contract clar definit.

Mai precis instanța atrage atenția că nu contează forma contractuală ci starea efectivă a localului iar acest atribut cade exclusiv în sarcina deținătorului oficial a dependinței.

În cadrul motivării din cazul Colectiv judecătorii CAB arată că „și dacă ar fi predat în totalitate spațiul subînchiriat organizatorului spectacolului, inculpații răspundeau de îndeplinirea standardelor legale de siguranța la incendiu al acelui spațiu”

„Nici organizatorul SC Digidream SRL, nici coinculpații Niță Daniela, Moise Marian, Zaharia Viorel nu pot fi făcuți răspunzători de amenajările ilegale și inadecvate din perspectiva siguranței la incendiu ale clubului Colectiv, nici nu li se poate reproșa acestora inexistența căilor de ieșire libere și în număr corespunzător cu numărul participanților la spectacol”, punctează instanța care a decis condamnarea la pedepse definitive cu executare în cazul celor trei patroni ai clubului Colectiv.

„Culpele sunt concurente, fără a se impune stabilirea vreunui procent de culpă, actiunile și inacțiunile imputate se întrepătrund, urmând ca fiecăruia să i se impute întreg rezultatul reprezentat de moartea a 64 de persoane și vătămarea altor 64 de persoane urmare a incendiului produs”, mai notează judecătorii CAB legat de acest aspect”, potrivit motivării din dosarul Colectiv.

65 de morți – Achitări și pedepse la jumătate pentru inculpați

Magistrații Curții de Apel București au decis joi pedepsele pentru inculpații în dosarul Colectiv. În mare parte este vorba de pedepse înjumătățite față de decizia din fond.

Cristian Popescu Piedone, fost primar al Sectorului 4, a fost condamnat la 4 ani, față de 8 ani și 6 luni cât a fost pedeapsa pe fond.

Alin Anastasescu, patronul clubului Colectiv a fost condamnat la 11 ani și 8 luni de închisoare, la fel ca și pe fond.

Pentru Paul Gancea, alt patron Colectiv, Curtea de Apel București (CAB) a decis 6 ani și 4 luni de închisoare, față de 11 ani și 8 luni pe fond. În cazul lui Costin Mincu, al treilea patron, el va petrece 8 ani după gratii, față de 11 ani și 8 luni, pe fond.

Administratorul firmei de artificii, care a și decedat între timp, Daniela Niță, pedeapsa este de 12 ani și 8 luni. Cristian Niță, patronul firmei de artificii are, însă, de executat, 2 ani și 6 luni cu suspendare, față de 3 ani și 6 luni pe fond.

Și pirotehniștii au mai puțin de executat.

Pedeapsa în cazul lui Viorel Zaharia scade la 6 ani și 10 luni față de 9 ani și 8 luni pe fond. În cazul lui Marian Moise scade la 6 ani și 10 luni față de 10 ani, cât a luat pe fond.

Și în cazul pompierilor sunt pedepse reduse. George Petrică Matei are de executat 8 ani și 8 luni fațe de 9 ani și 2 luni, iar Antonina Radu are de executat 8 ani și 8 luni față de 9 ani și 2 luni.

Fostele angajate ale Primăriei Sectorului 4, Aurelia Iofciu și Larisa Luminita Ganea au fost achitat, după ce, pe fond au luat 8 ani, respectiv 7 ani.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend