Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Ce mașini au scos românii la vânzare pe internet în prima jumătate a anului

Publicat

in

Piața auto din România arată o revenire spectaculoasă, nu doar prin prisma cifrelor și volumelor tranzacționate, ci și prin constanța evoluției înregistrate la finalul anului trecut și în prima jumătate din 2021. În aceste 6 luni, românii au înmatriculat un număr record de mașini second-hand pe plan intern, dar au adus și aproape 200.000 de mașini rulate din import. Pe Autovit.ro numărul anunțurilor a crescut cu 22% față de prima parte din 2020, iar cele mai căutate au fost mașinile diesel. Passat, Golf, A4, Seria 3 și Octavia au fost cele mai căutate modele.

Piața mașinilor noi

Piața mașinilor noi a scăzut cu 4% în prima parte a lui 2021, față de aceeași perioadă a anului trecut. Cea mai bună lună a fost iunie, cu aproape 12.000 de unități vândute, datorită programului Rabla. Cea mai slabă lună pentru piața mașinilor noi a fost ianuarie, cu doar 6.000 de unități tranzacționate.

Complet diferit față de luna ianuarie a anului trecut, care înregistra 12.489 de mașini noi vândute pe piața internă. A fost una dintre cele mai bune perioade, pentru că odată cu instituirea stării de urgență și a restricțiilor, piața auto din România scădea drastic, înregistrând în aprilie 2020 doar 4.321 de mașini noi vândute.

Piața mașinilor second-hand

Reînmatriculările (tranzacții cu mașini second-hand pe plan intern) au înregistrat un nou record și au salvat piața auto din România, înregistrând o creștere de 41% față de jumătatea anului trecut – echivalentul a 100.000 de unități. Martie a fost cea mai bună lună de când există statistici, cu aproape 64.000 de mașini tranzacționate și chiar și cea mai slabă lună a adus volume mari de mașini tranzacționate (iunie, cu peste 51.000 de mașini).

Totalul de aproape 335.000 de unități este unul destul de mare pentru această jumătate de an, ceea ce poate face posibilă stabilirea unui nou record anual. Până acum, 2019 a fost cel mai bun an pentru reînmatriculări, cu 625.000 de mașini. Cifrele au crescut și datorită celor care au început să evite mijloacele de transport în comun pentru a reduce riscurile de infectare cu noul coronavirus și au decis să-și ia mașină, deși înainte de pandemie nu considerau esențială această achiziție.

Piața mașinilor second-hand din import a crescut cu 10% în primul semestru față de anul trecut, la aproape 200.000 de unități tranzacționate. Cea mai bună lună a fost martie, cu peste 36.000 de mașini vândute, dar pragul de 30.000 a fost depășit în fiecare din cele 6 luni ale începutului de an. Cea mai mare creștere față de anul trecut a fost în aprilie: +70%.

Mașinile de pe Autovit.ro

Pe Autovit.ro în șase luni au fost 124.000 de anunțuri, în creștere cu 22% față de prima parte din 2020. Cele mai multe au fost în martie. Cele mai populare mărci au fost Volkswagen, BMW, Mercedes – Benz, Audi și Ford, care s-au regăsit în jumătate dintre anunțurile de pe platformă. Dintre anunțurile postate, 73% au fost pentru mașini diesel și 23% pentru modele pe benzină.

Dieselul a fost tipul de combustibil cel mai căutat, cu 67%, iar benzina a avut 27% din căutări. Electricele au o pondere mică. La categoria tip de caroserie preferat, SUV-urile au avut aproape 31%, sedan-urile 30% și combi, 13%. Cele mai multe căutari pe Autovit.ro, în perioada ianuarie – iunie 2021, s-au facut pentru mașinile cu valoare între 10.000 și 25.000 euro.

“Primul semestru al acestui an a adus cu sine o creștere importantă, valoarea mașinilor puse la vânzare pe Autovit.ro fiind de 1.65 miliarde euro, cu 40% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, numărul anunțurilor a fost mai mare, comparativ cu primele șase luni ale anului anterior. Au fost publicate peste 124.000 anunțuri auto pe Autovit.ro, cu 27% mai multe față de 2020 si la un nivel similar cu anul 2019. Luna care a înregistrat cea mai vizibilă creștere a fost luna martie, numărul utilizatorilor depășind 3.5 milioane pe platforma noastră. Cu toate acestea, ne așteptăm în perioada următoare la o stagnare a pieței din cauza problemelor de producție ale mașinilor noi.”, spune Andrei Dumuța, General Manager Autovit.ro.

Ce ar putea urma

Piața mașinilor noi a scăzut ușor (4%), însă numărul mașinilor înmatriculate va fi mai mare în lunile de vară datorită faptului că vor fi resimțite efectele programului Rabla. Anul se va încheia cu mai mult de 110.000 de mașini noi înmatriculate și va fi cel mai bun an pentru mașinile pur-electrice, cu un total ce ar trebui să depășească 3.000 de unități.

Piața mașinilor second-hand din import a avut o jumătate foarte bună de an, cu aproape 200.000 de unități tranzacționate. Piața are toate șansele să depășească totalul din 2020: 381.000 de unități.

Tranzacțiile cu mașini second-hand pe plan intern au avut cel mai bun semestru de până acum, iar 335.000 este un total deosebit de ridicat ce poate face posibilă stabilirea unui nou record anual. Până acum, 2019 a fost cel mai bun an pentru reînmatriculări, cu 625.000 de mașini. Cifrele au fost mari și datorită celor care, de teama infectării, au decis să-și ia mașină, deși înainte de pandemie nu considerau esențială această achiziție.

A crescut interesul publicului față de programul Rabla, la care prima de casare a urcat de la 6.500, la 7.500 lei, iar bugetul s-a dublat la Rabla Plus și a crescut cu 35 milioane lei la Rabla Clasic. Se menține ecobonusul de 45.000 de lei pentru cei care cumpără mașini 100% electrice, printre cele mai ridicate din Europa.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Cine a fost Stepan Bandera: erou pentru Ucraina, terorist pentru Rusia / Pomenit de Putin în discursul de Ziua Victoriei

Publicat

in

De

În discursul anti ucrainean al rușilor apare foarte des un nume cunoscut din istoria Ucrainei. Este vorba de Stepan Bandera, lider al mișcării naționaliste din această țară înaintea și în timpul celui de-al doilea război mondial.

Statuia lui Stepan Bandera din TernopilFoto: Wikipedia

Bandera este demonizat de către ruși, fiind catalogat drept terorist, sau criminal de război. Numele sau a fost amintit inclusiv în discursul lui Putin, ținut anul acesta pe 9 mai, cu ocazia aniversării zilei victoriei. Astfel, dictatorul rus a vorbit despre „lupta dreaptă pe care o duce cu neo-naziștii ucraineni, banderisti”!

În același timp, în Ucraina părerile sunt împărțite. Mare a populației îl consideră un erou național, animat de spirit patriotic, deși asupra sa planează și destule controverse.

Stepan Bandera, biografie și acțiuni

Pe bună dreptate se pune întrebarea cine a fost personajul care a născut asemenea trăiri și controverse. Ca de obicei, adevărul este undeva la mijloc și vom încerca să privim evenimentele istorice pentru a încerca să-l aflăm.

Stepan Bandera s-a născut în anul 1909, în vestul Ucrainei, în regiunea Galiției, în familia unui preot. El va urma cursurile Universității Politehnice din Liov alegând să studieze agronomia, aceasta fiind printre puținele facultăți care aveau predarea în limba ucraineană.

Ca student, acesta a făcut parte din grupuri naționaliste, cum ar fi Organizația de cercetași Plast, sau Organizația Naționaliștilor Ucraineni.

El va deveni rapid unul dintre liderii mișcării naționaliste ucrainene, fiind un militant fervent anti polonez. De menționat că, în acea perioada, Polonia își exercita controlul asupra unor zone din vestul Ucrainei.

Pentru aceste acțiuni, el a și primit o condamnare la moarte, comutată ulterior în închisoare pe viață. Naționaliștii ucraineni au încercat să-i organizeze evadarea, însă fără succes. Nu se cunosc detaliile exacte ale eliberării sale, unele surse afirmând că cei care l-au eliberat au fost gardienii ucraineni.

Marș comemorativ pentru Bandera (captura AFP)

Organizația Naționaliștilor Ucraineni (OUN) se va scinda în două facțiuni, OUN-M, condusă de Andrei Melnik și OUN-B, condusă de Bandera.

Cea de-a două facțiune era mult mai radicală. Bandera va forma Armata Insurecțională Ucraineană, aripa militară a OUN-B. Va colabora strâns cu autoritățile germane, oamenii săi fiind chiar instruiți în tabere de pregătire naziste.

După invadarea URSS-ului de către Germania, Stepan Bandera va proclama independența Ucrainei, la 30 iunie 1941, profitând de prezența trupelor germane.

Din păcate pentru el, o dată cu ocuparea Ucrainei, Hitler va decide că nu are nevoie de o mișcare ucraineană naționalistă și va decide arestarea sa. Bandera va fi trimis într-un lagăr de concentrare, însă aici a avut parte de un regim blând.

Germanii îl vor elibera abia în 1944, sperând că Bandera își va organiza oamenii în vederea unor sabotaje contra Armatei Roșii care se află în plină ofensivă.

După război, Bandera va trăi în Republica Federală Germană, până în 1959, când va fi otrăvit, la ordinul direct al lui Nikita Hrușciov.

Controverse privind activitatea lui Stepan Bandera

Spre deosebire de alți lideri naționaliști ai perioadei, Bandera nu a fost un antisemit în adevăratul sens al cuvântului. Atitudinea sa față de evrei a fost una oscilantă, mai degrabă, în funcție de interesele momentului.

Retorica să era mai repede îndreptată împotriva etnicilor polonezi, din estul Ucrainei, și, bineînțeles, a rușilor. De altfel, membrii Armatei Insurectionale Ucrainene sunt acuzați că ar fi luat parte la numeroase crime împotriva populației de origine poloneză, mai ales în regiunea Voliniei.

De asemenea, după cel de-al doilea război mondial, Bandera a fost considerat că făcând parte din categoria liderilor naționaliști care au colaborat cu regimul nazist.

Deși aceste acuzații vin cu precădere din partea rușilor, la fel de adevărat este că, într-una din variantele Constituției ucrainene elaborate în 1940 la proclamarea independenței, apare fragmentul: “ucrainenii vor colabora strâns cu Germania Național Socialistă, sub conducerea lui Adolf Hitler, care creează nouă ordine în Europa și în lume”. Ulterior, acest fragment a fost cenzurat de organizațiile ucrainene din diaspora.

Personalitatea lui Stepan Bandera în mentalul ucrainean de astăzi

Așa cum am spus, Bandera este un personaj destul de controversat astăzi, în Ucraina. În vestul Ucrainei, memoria sa este venerată, existând numeroase statui ale sale. Pe de altă parte, în estul țării, în regiunile Luhansk și Donbas, el este considerat un criminal și etichetat ca un colaborator al regimului nazist.

În 2005, președintele pro european ucrainean de atunci, Viktor Iușcenko îi va acorda, postum, titlul de Erou al Ucrainei. Mai târziu, succesorul sau, prorusul Viktor Yanukovici, va revoca acest decret.

Bandera este venerat de diaspora ucraineană, iar numeroase străzi din multe orașe ucrainene poartă numele său. Astfel, în capitala Kiev, „Bulevardul Moscova” a devenit Bulevardul Bandera. De asemenea, suporterii săi defilează cu torțe, anual, la aniversarea nașterii sale.

Chiar și părerile istoricilor sunt destiul de împărțite în privința sa. Astfel, există un curent care afirmă că Stepan Bandera a colaborat cu regimul nazist doar pentru a-și vedea obiectvul atins, formarea unui stat independent ucrainean, acesta practic folosindu-se de conjunctura momentului istoric.

De asemenea, există voci care susțin, că, deși Bandera era un veritabil patriot, al cărui țel suprem era formarea unei Ucraine independente, viziunea sa era un stat fascist, pe modelul Germaniei sau al Italiei.

Parte din aceste subiecte sunt tabu în Ucraina, în contextul războiului de astăzi contra invaziei ruse. Astfel, susținătorii sau detractorii lui Bandera au o opinie pro, sau contra sa, fără însă a face o cercetare corectă a surselor, fiind un subiect mult prea încărcat emoțional pentru asta. Privind din exterior, este clar că ambele tabere folosesc imginea lui Stepan Bandera pentru promovarea propriilor interese.

Referințe:

– Anna Reid, Borderland: a journey through the history of Ukraine

– David Marples, Heroes and villains: creating national history in contemporary Ukraine

– Grzegorz Rosollinski-Liebe, Stepan Bandera – The Life & Afterlife of a Ukrainian Nationalist

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Se dau lupte grele pentru cucerirea Luganskului! Pas strategic făcut de Moscova: soldații au intrat în oraşul Lisiceansk

Publicat

in

De

Forţele ruse şi proruse au intrat sâmbătă în oraşul Lisiceansk din estul Ucrainei, unde au loc în prezent lupte de stradă, au afirmat separatiştii, transmite AFP, informează Agerpres.

‘Miliţia populară a Republicii Populare Lugansk şi armata rusă au intrat în oraşul Lisiceank. Anumite întreprinderi din oraş au fost cucerite deja. Acolo se desfăşoară în prezent lupte de stradă’, a scris într-o postare pe Telegram un reprezentant al separatiştilor proruşi, locotenent-colonelul Andrei Marociko, informează Agerpres.

Forţele ruse şi aliaţii lor separatişti au câştigat teren în ultimele zile în această zonă, care este de mai multe săptămâni teatrul unor puternice confruntări, mai ales de artilerie.

Forţele ucrainene au primit ordin vineri să se retragă din Severodoneţk, etapă crucială pentru Moscova, care vrea să cucerească tot bazinul industrial Donbas, aflat deja parţial sub controlul separatiştilor proruşi din 2014.

Forţele Moscovei au înaintat de asemenea în această săptămână în apropiere de Lisiceank, oraşul geamăn al Severodoneţk, de care este despărţit de râul Doneţk.

Cucerirea acestor două bastioane ar aduce sub controlul Moscovei şi al separatiştilor întreaga regiune Lugansk, unul din cele două teritorii separatiste din estul Ucrainei, şi le-ar permite să înainteze mai facil spre oraşele Sloviansk şi Kramatorsk, spre vest.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend