Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Ce cred românii despre schimbările climatice

Publicat

in

​Care este percepția românilor despre viitor, tehnologie și schimbări climatice face obiectul unor studii anuale Social Innovation Solutions, realizate de iZidata în luna august 2021 cu peste 1000 de respondenți la nivel urban și rural. Atât rezultatele studiului despre schimbările climatice cât și precepțiile românilor despre abilitățile viitorului sau temeri despre tehnologie vor fi dezbăture în perioada 15-21 noiembrie în cadrul Future Summit 2021, cel mai mare eveniment dedicat trendurilor de viitor, sustenabilității și inovației.

Fără diferențe între categoriile de vârstă, genuri sau medii de rezidență, 92% dintre români sunt de acord cu faptul că schimbările climatice există. 84% dintre ei consideră că acestea există și că reprezintă o problemă reală și 6% consideră că există, chiar dacă nu reprezintă o provocare semnificativă.

Atunci când vine vorba despre gravitatea provocărilor climatice, poluarea aerului este pe primul loc ca gravitate percepută, 76% dintre respondenți declarându-se îngrijorați de aceasta, urmată de impactul negativ asupra agriculturii (72%) și de inundații (72%). Creșterea nivelului mării este pe ultimul loc, 1 din 2 respondenți declarându-se însă îngrijorați și de acest aspect. Pentru persoanele de peste 55 de ani însă, comparative cu cele între 15 și 24 de ani, diferențele de îngrijorare sunt mari: dacă impactul asupra agriculturii îngrijorează mult și foarte mult 81% dintre persoanele de peste 55 ani, doar 68% dintre tinerii sub 24 de ani sunt îngrijorați de acest aspect. Diferențe asemănătoare se pot observa și când vine vorba despre deșertificare sau pierderea biodiversității.

Ce influențează însă aceste schimbări și provocări climatice? La întrebarea ”care dintre următoarele acțiuni făcute de oameni crezi că influențează negativ mediul?”, felul în care sortăm, utilizăm și reciclăm deșeurile este văzut ca înfluențând foarte mult și mult mediul – cu peste 95% din respondenți alegând această acțiune ca cea mai importantă. 91% din români consideră de asemenea că felul în care sunt amabalate produsele influențează schimbările climatice (ambajalele), 87% modul în care ne deplasăm (transport) și 84% felul în care este produsă mâncarea și risipa alimentară.

Future Summit 2021 are loc între 15 și 21 noiembrie în platforma geneSIS și este organizat de Social Innovation Solutions, alături de Raiffeisen Bank România, eMAG și UNSAR, în parteneriat cu Romanian Business Leaders, Confederația Patronală Concordia, The Entrepreneurship Academy și Rethink Romania. Înscrierile se fac aici.

Articol susținut de Social Innovation Solutions

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

Victor Ponta, după ce un polițist a OMORÂT o fetiță: ‘Cumpărăm rachete, tancuri, ce-om face cu ele, în loc să învăţăm cum să fie condusă o maşină de poliţie’

Publicat

in

De

Fostul premier al României, Victor Ponta, a comentat cazul fetiței din București lovită mortal de un polițist pe trecerea de pietoni.

„Cumpărăm rachete, tancuri, ce-om face cu ele, în loc să învăţăm cum să fie condusă o maşină de poliţie sau ambulanţă. Dacă nu-i pregatim, atunci aceste tragedii se vor întampla în continuare”, a spus Victor Ponta, la România TV.

Polițistul care a comis accidentul rutier a fost pus sub control judiciar.

Vezi și: Ministrul de Interne: polițistul care a ucis o fetiță NU se afla în misiune de urgență. Nu era oricum scutit de legea penală .

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Vremurile s-au schimbat, recorduri surprinzătoare: Țara în care electricitatea s-a scumpit cu 345%

Publicat

in

De

Preţurile electricităţii din Estonia au atins noi şi surprinzătoare recorduri, relatează ERR.Potrivit companiei de transport de energie Elering din această ţară baltică, preţul mediu al electricităţii a crescut cu 345% în decembrie 2021 faţă de decembrie 2020.

În urmă cu 10 ani, Estonia se putea lăuda cu autosuficienţă energetică, fiind singura ţară din lume care folosea petrolul de şist ca materie primă pentru energia consumată. Dar vremurile s-au schimbat. Petrolul de şist este considerat o sursă de energie murdară şi nu este dorit în UE, la fel şi cărbunele. Acum Estonia importă de obicei aproximativ jumătate din necesarul de energie din Finlanda, care la rândul său este dependentă de energia din Suedia. Din cauza creşterii cererii din Germania şi Danemarca, nu rămâne suficientă electricitate pentru regiune, arată Kalev Kallemets, CEO al companiei Fermi Energia.

Ţara mai importa din Belarus şi Rusia, însă importurile de acolo au scăzut. Acum, din cauza creşterii preţurilor energiei, Estonia, îm­preună cu Letonia şi Lituania, ana­lizează creşterea acestor importuri, potrivit Euractiv.

Din exportator net de electricitate, Estonia este pe cale să devină importator net, avertizau recent autorităţile antitrust ale ţării, scrie ERR. Acest lucru slăbeşte şi mai mult reţeaua de electricitate a Estoniei şi provoacă îngrijorare pe termen lung în condiţiile în care, deşi sincronizarea reţelei cu UE până în 2025 va reduce dependenţa de electricitate din Bielorusia şi Rusia, lipsa de noi capacităţi de producţie, dublată de un declin al industriei de şisturi bituminoase pe care se bazează ţara, vor face Estonia dependentă de importuri.

Estonia a început să-şi dezvolte de-abia acum primele centrale eoliene, scrie Euractiv.

Preşedintele eston a făcut recent apel pentru o creştere a trupelor NATO în ţara sa pe fondul agresiunii în creştere a Rusiei pe flancul estic al Europei, notează Politico.

Desfăşurarea de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina este motiv de îngrijorare, iar NATO nu ar trebui să piardă timp pentru a-şi întări apărarea, a declarat preşedintele Alar Karis.

Creşterile de preţuri nu sunt o problemă doar pentru Estonia în regiunea baltică. Ţările din această regiune care au trecut la euro se confruntă cu rate ale inflaţiei alcătuite din două cifre, relatează Bloomberg.

În timp ce în Estonia, inflaţia a atins un maxim pe două decenii de 12,5% în decembrie, nici Lituania nu o duce mai bine, creşterea preţurilor fiind peste dublul ratei record de 5% din zona euro.

„Dacă am avea propria politică monetară, am face probabil ce face Polonia şi am majora dobânzile,“ afirmă Martins Abolins, economist la Citadele Banka din Riga.

În timp ce costurile de finanţare au fost „uşor prea scăzute“ pentru regiunea baltică ani la rând fără a genera probleme economice serioase, proporţia în creştere a salariilor în PIB este motiv de îngrijorare, potrivit acestuia.

Regiunea se confruntă de asemenea cu o penurie pronunţată de forţă de muncă.

Spre deosebire de ţări ca Germania, însă, în ţările baltice nemulţumirea publică privitor la creşterea actuală a preţurilor este mai redusă, după ce mulţi cetăţeni de acolo au supravieţuit hiperinflaţiei generate de prăbuşirea Uniunii Sovietice.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend