Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

CCR amână o decizie pe moțiunea de cenzură până după Congresul PNL

Publicat

in

Curtea Constituțională a stabilit joi ca judecata conflictului constituțional dintre Parlament și Guvern pe tema moțiunii de cenzură să se desfășoare pe data de 28 septembrie. Astfel, amânarea unei decizii a judecătorilor CCR blochează dezbaterea moțiunii de cenzură depusă de USR-PLUS și AUR. Cu sprijinul larg al PSD, miza premierului Florin Cîțu și a susținătorilor acestuia se poate îndeplini: Cîțu va putea candida la șefia PNL, din postura de premier și cu drepturi depline, ceea ce îi conferă un avantaj în fața contracandidatului său Ludovic Orban.

Judecătorii au decis ca ședința de judecată pentru conflictul formulat de prim-ministru să se desfășoare pe data de 28 septembrie ora 10.00, au anunțat surse oficiale. Ședința se va transmite pe site-ul instituției.

Reamintim că pentru a bloca dezbaterea și votul moțiunii de cenzură, premierul Florin Cîțu a sesizat săptămâna trecută CCR pe motiv că există un conflict de natură constituțională între Parlament și Guvern.

Curtea Constituțională a solicitat ambelor părți împlicate în sesizare să prezinte un punct de vedere până miercuri, 15 septembrie. După ce vor primi pozițiile scrise ale Parlamentului și Guvernului, judecătorii CCR stabilesc un termen de judecată a cauzei.

În urmă cu o zi, președinții celor două Camere ale Parlamentului, Anca Dragu și respectiv Ludovic Orban au depus la Curtea Constituțională câte un punct de vedere în legătură cu sesizarea Guvernului privind moţiunea de cenzură.

Surse din Curtea Constituțională au declarat pentru HotNews.ro că judecătorii nu vor lua o decizie până după congresul PNL din 25 septembrie. Cel mai probabil se va da un termen de judecată a conflictului după alegerile interne ale PNL.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements

NATIONAL

ATENȚIE la pliculețele cu prafuri anti răceală sunt pline de E-uri. Lista aditivilor alimentari ascunși în compoziția lor

Publicat

in

De

Un pliculeț cu prafuri anti răceală poate conține până la 9 E-uri. Enorm, arată specialiștii, care atrag atenția și asupra cantității mari de zahăr din aceste produse cu care românii își fac stocuri în fiecare sezon gripal.

Conform unui studiu făcut de InfoCons, în medie, un plic cu prafuri anti răceală conține o cantitate de 4 E-uri.

Cel mai des întâlniți aditivi în plicurile împotriva răcelii sunt E100, E104 (galben de quinoleină), E110 (aditiv alimentar din categoria coloranţilor sintetici azoici), E330 (aditiv alimentar din categoria regulatorilor de aciditate), E331 (citrat de sodiu), E950 (aditiv alimentar sintetic cu rol de îndulcitor) și E951 (aditiv alimentar sintetic, cu rol de îndulcitor şi potenţiator de aromă).

Pliculețele, pline pline de zahăr

De asemenea, într-un singur pliculeț de prafuri anti răceală poate exista o cantitate de până la 87% de zahăr.

Studiul demarat de InfoCons în 2018, repetat în 2019 și continuat în acest an pe baza etichetelor a 20 de produse tip plic de răceală (soluție pulbere pentru suspensie orală), arată că procentajul la care poate ajunge cantitatea de zahăr dintr-un asemenea plic este covârșitoare.

Media de zahăr este de 36%, în condițiile în care unele etichete nu furnizează informații cu privire la cantitatea de zahăr conținută de produs, arată sursa citată.

Câte infecții respiratorii au fost înregistrate

La nivel național, numărul total de cazuri de infecții respiratorii acute (gripă clinică, IACRS și pneumonii) a fost de 47.900, comparativ cu 38.761 înregistrate în S 40/2020.

În săptămâna 04.10.2021 – 10.10.2021 au fost raportate la nivel național 29 cazuri de gripă clinică comparativ cu 10 cazuri înregistrate în aceeași perioadă a anului 2020.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult

NATIONAL

Reuters confirmă că România e CIMITIR: Un român moare de COVID-19 la fiecare 5 minute. Numărul infectărilor din Europa de Est se apropie de 20 de milioane

Publicat

in

De

Numărul cazurilor de coronavirus din Europa de Est va depăşi în curând pragul de 20 de milioane, potrivit unui bilanţ publicat duminică de agenţia de presă Reuters, în contextul în care această regiune se confruntă cu cea mai gravă situaţie epidemiologică de la începutul pandemiei de COVID-19, iar campaniile de vaccinare se desfăşoară într-un ritm lent. Conform jurnaliştilor de la Reuters, în România o persoană moare de COVID-19 la fiecare cinci minute.

Ţările din estul Europei au cele mai mici rate de vaccinare de pe continent şi mai puţin de jumătate dintre locuitorii lor au primit până în prezent cel puţin o doză a unui vaccin anti-COVID-19, potrivit Agerpres.

Ungaria se află pe primul loc în topul vaccinărilor din Europa de Est, cu 62% din populaţie inoculată cu cel puţin o doză, iar la polul opus se află Ucraina, unde doar 19% dintre rezidenţi au primit o primă doză de vaccin, potrivit platformei online Our World in Data.

Numărul infectărilor noi din această regiune a crescut constant în ultimele săptămâni şi înregistrează în prezent o medie de peste 83.700 de cazuri noi în fiecare zi, cel mai ridicat nivel constatat după noiembrie 2020, potrivit unui bilanţ realizat de Reuters în baza statisticilor oficiale publicate până vineri. Deşi deţine doar 4% din populaţia mondială, Europa de Est înregistrează 20% din numărul total al cazurilor de COVID-19 raportate la nivel mondial.

Conform analizei Reuters, trei ţări din Topul 5 al statelor lumii care au raportat cele mai multe decese în ultimele săptămâni se află în Europa de Est: Rusia, Ucraina şi România.

Creşterea interacţiunilor sociale în spaţii închise după relaxarea restricţiilor antiepidemice şi apropierea iernii sunt factorii care au determinat creşterea numărului de infectări în multe ţări din întreaga Europă, a declarat joi Mike Ryan, directorul departamentului pentru situaţii de urgenţe din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Pe măsură ce valul infectărilor se intensifică, mulţi locuitori din Europa de Est au atitudini care pendulează între sfidare şi regretul de a nu se fi vaccinat.

Sute de persoane au protestat la Sofia şi în alte oraşe din Bulgaria faţă de obligativitatea certificatelor COVID-19, o măsură care a intrat în vigoare joi şi care limitează accesul în multe spaţii publice închise pentru persoanele nevaccinate.

Un sondaj al Comisiei Europene, denumit Eurobarometru, a arătat că cel puţin o persoană din trei din majoritatea ţărilor din Europa de Est nu are încredere în sistemul de sănătate, în comparaţie cu media de 18% înregistrată la nivelul întregului bloc european.

Peste 40% din totalul infectărilor noi raportate în estul Europei provin din Rusia, unde 120 de persoane sunt testate pozitiv cu noul coronavirus la fiecare cinci minute, potrivit unei analize realizate de Reuters. Sistemul medical din această ţară funcţionează sub o presiune uriaşă, a declarat miercuri ministrul rus al Sănătăţii, Mihail Muraşko. Vineri, Rusia a raportat un număr record de decese asociate COVID-19 pentru a patra zi consecutivă.

Până în prezent, Rusia a vaccinat 36% din populaţia sa de 144 de milioane de locuitori cu cel puţin o doză a unui vaccin anti-COVID-19.

Moscova, capitala şi cel mai populat oraş al ţării, va închide de săptămâna viitoare toate magazinele cu excepţia celor esenţiale, precum supermarketuri şi farmacii, pentru a limita răspândirea virusului.

Slovacia a raportat 3.480 de cazuri noi de COVID-19 pe 19 octombrie, cel mai ridicat bilanţ zilnic înregistrat după luna martie, conform cifrelor comunicate miercuri de Ministerul Sănătăţii din această ţară. Slovacia are una dintre cele mai mici rate de vaccinare din Uniunea Europeană: doar puţin peste 50% din populaţia adultă a ţării a fost vaccinată cu schemă completă în această ţară cu 5,5 milioane de locuitori.

Ratele mici de vaccinare anti-COVID-19 au contribuit la creşterea rapidă a infectărilor şi în alte ţări din regiune.

În Romania, spitalele funcţionează în regim de suprasolicitare, iar toate paturile din secţiile de terapie intensivă din întreaga ţară sunt deja ocupate. Morgile operează la rândul lor la capacitate deplină. România a raportat marţi cifre record de infectări şi de decese asociate COVID-19. Noul coronavirus a ucis un român la fiecare cinci minute, în medie, în luna octombrie, iar rata de vaccinare este foarte scăzută, România ocupând penultimul loc în clasamentul vaccinărilor din Uniunea Europeană.

La rândul ei, Ucraina a înregistrat un nou record de infectări şi de decese asociate COVID-19 vineri, pentru a doua zi consecutivă. Această ţară a extins starea de urgenţă pentru a permite autorităţilor să impună restricţii până la sfârşitul anului cu scopul de a limita numărul infectărilor.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend