Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Cazul practicilor din secția ATI COVID a Spitalului Județean Sibiu: Încadrarea juridică a fost schimbată de la omor calificat la ucidere din culpă / 13 dosare penale deschise pentru tot atâţia pacienţi decedaţi

Publicat

in

Procurorii au decis schimbarea încadrării juridice a faptei în cazul scandalului de la Secţia ATI Covid a Spitalului Judeţean Sibiu, unde un fost angajat a acuzat că pacienţii sunt sedaţi şi legaţi de paturi, ceea ce, la starea gravă în care se află, ar duce la deces. Conform News.ro, procurorii au stabilit că nu se întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat, aşa cum a fost iniţial deschis dosarul, însă nu sunt excluse decese din culpă medicală. Au fost deschise 13 dosare pentru ucidere din culpă, pentru tot atâtea persoane care au decedat în secţia respectivă şi pentru care s-au înregistrat plângeri penale.

„Prin ordonanţa din data de 08.03.2021 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu s-a dispus începerea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de omor calificat, prev. şi ped. de art. 189 al. 1 lit. f din C.p. Astfel, din materialul probator administrat în cauză nu a rezultat că pacienţii internaţi pe secţia ATI Covid a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu au decedat ca urmare a unor acţiuni săvârşite cu intenţie directă sau indirectă de personalul medical al acestei instituţii”, a transmis, vineri, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu.

Sursa citată a precizat însă că, din materialul probator administrat până în prezent, nu a fost exclusă posibilitatea ca aceste decese să fi survenit ca urmare a unor neglijenţe medicale.

„Prin ordonanţa din data de 02.12.2021 procurorul de caz din cadrul Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei sesizate din infracţiunea de omor calificat, prev. şi ped. de art. 189 al. 1 lit. f din C.p. în infracţiunile de ucidere din culpă, prev. şi ped. de art. 192 al. 2 din C.p.. De asemenea, prin aceiaşi ordonanţă, s-a dispus disjungerea şi formarea unui număr de 13 dosare, câte unul pentru fiecare pacient decedat pentru care în cauză s-a formulat plângere penală”, a mai transmis Parchetul Sibiu.

Instituţia a precizat că în dosarele noi formate se vor efectua cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă.

În 8 martie, procurorii din Sibiu au demarat o anchetă, după ce un fost angajat al Spitalului Judeţean a acuzat că pacienţii din Secţia ATI Covid sunt sedaţi încă de la început şi sunt legaţi de paturi. La starea gravă în care se află, afirma cadrul medical, sedarea înseamnă deces.
Citește pe acest subiect:

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Cel puțin șase generali ruși au fost demiși de la începutul invaziei în Ucraina. Informații ale serviciilor secrete britanice

Publicat

in

De

Performanţa slabă a forţelor armate în timpul invaziei a costat scump conducerea militară rusă, ceea ce a dus la destituirea probabilă a cel puţin şase comandanţi ruşi, susține Ministerul britanic al Apărării în buletinul său zilnic despre frontul din Ucraina, în baza informaţiilor serviciilor sale secrete.

Președintele rus Vladimir Putin, ministrul rus al apărării Serghei Șoigu și comandantul-șef al marinei ruse, amiralul Nikolai EvmenovFoto: Mikhail Klimentyev / AP / Profimedia

Ca exemple, ministerul britanic amintește că în districtul militar Est a fost concediat general-colonelul Aleksandr Ceaika în luna mai. General-colonelul Aleksandr Juravliov, care a comandat Districtul militar Vest din 2018, nu a mai participat la festivităţile dedicate Zilei Marinei Ruse din Sankt Petersburg la 31 iulie.

Potrivit serviciilor de informaţii britanice, cel mai probabil Juravliov a fost înlocuit de general-locotenentul Vladimir Kocetkov.

De asemenea, generalul Aleksandr Dvornikov a fost demis din funcţie la scurt timp după ce a preluat comanda generală a campaniei ruse în Ucraina.

Generalul Serghei Surovikin a preluat comanda Grupului Sud al forţelor ruse de la generalul Ghennadi Jidko, potrivit serviciilor secrete britanice.

În plus, cel puţin 10 generali ruşi au fost ucişi pe câmpul de luptă din Ucraina, se arată în raportul britanic.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Sorin Grindeanu: ‘Gabriela Firea are cele mai mari şanse de a reveni în fruntea Primăriei București!’

Publicat

in

De

Prim-vicepreşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat duminică că rotativa guvernamentală din mai 2023, care îl va avea premier pe preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, se va produce, conform punctului său de vedere.

„Din punctul de vedere al meu, personal, eu cred că se va se va produce, de ce nu? Noi am avut experimente în care inclusiv eu am făcut parte din asemenea experiment, şi nu doar PSD-ul, ci şi PNL-ul (în care preşedintele de partid nu era şi premier n.r.). Apare o zonă bicefală, dacă vreţi, de conducere, ceea ce nu e productiv şi atunci cred că e corect ca preşedintele partidului (Marcel Ciolacu n.r.) să fie prim-ministru”, a precizat Grindeanu, la Prima TV, relatează News.ro.

Întrebat dacă va merge după rotativa guvernamentală la şefia Camerei Deputaţilor în locul lui Marcel Ciolacu sau va rămâne la conducerea Ministerului Transportului, Grindeanu a răspuns că este greu să facă o proiecţie în acest moment.

„E o proiecţie pe care în acest moment mi-e greu s-o fac. Pe o parte, am început (…) nu, nici măcar nu spun că le-am început eu, dar cel puţin am făcut în aceste luni foarte mult pe proiecte care sunt foarte importante şi pe care mi-aş dori să le văd finalizate. Pe de altă parte, sigur, Camera Deputaţilor este extrem de importantă, sunt parlamentar, e o chestiune şi ar fi o onoare pentru mine ca toţi colegii mei să mă susţină pentru această poziţie, dar e speculaţie. Haideţi să vedem, pentru că asta nu înseamnă că nu pot să rămân, dacă Marcel Ciolacu e prim-ministru, sau vom avea varianta în care eu neapărat trebuie să plec de la Transporturi. Sunt şi alţi colegi de-ai mei care pot să meargă preşedinţi ai Camerei Deputaţilor. Nu, nu e vorba despre asta. Dacă voi performa, fac treabă ca ministru al Transporturilor, dacă colegii mei vor considera că mai bine rămân acolo să termin anumite proiecte, dacă vor fi alţii care pot să vină cu un suflu nou, n-am niciun niciun fel de problemă de acest tip”, a explicat el.

În legătură cu scenariul potrivit căruia PSD nu va prelua guvernarea în mai 2023, Grindeanu a subliniat că PSD este un partid loial, a dovedit acest lucru, iar clasa politică din România a câştigat „un pic de maturitate”.

„Suntem la guvernare şi ne asumăm lucrurile de la guvernare şi acum când prim-ministru este de la alt partid, nu de la noi. Nu fugim de deciziile pe care le ia Guvernul României. Nu, nu e guvernul PNL, nu e guvernul nici măcar PNL-PSD-UDMR. E Guvernul României. Noi facem parte din această majoritate şi ne asumăm deciziile pe care Guvernul României le ia, unele dintre ele luate de miniştrii PSD, altele de miniştrii UDMR sau PNL. Eu cred că totuşi clasa politică din România a câştigat un pic de maturitate. (…) cel puţin din partea noastră, din partea PSD, vă asigur că suntem, şi am dovedit acest lucru, suntem un partener loial, mergem înainte, e un protocol care e semnat”, a punctat Grindeanu.

Întrebat dacă Marcel Ciolacu va fi şi favorit pentru alegerile prezidenţiale din partea PSD, dacă va ajunge premierul României anul viitor, Sorin Grindeanu a spus că în general, la PSD, preşedintele partidului este cel care candidează la prezidenţiale.

„Şi dacă n-am fi la guvernare şi am fi în opoziţie şi dacă ar fi fost invers lucrurile, ar fi dat prima dată PSD primul ministru şi în mai anul viitor ar fi fost rotativă şi ar fi avut PNL prim-ministru, în general, la PSD, preşedintele partidului este cel care candidează. (…) Sunt cinci ani de când ar conduce (Marcel Ciolacu n.r.) şi eu cred că oricine ar fi, şi nu vorbim de Marcel sau de Gabi ( Gabriela Firea n.r.) sau de altcineva, oricine conduce Partidul Social Democrat, aşa cum e organizat PSD, şi îşi doreşte, pentru că e foarte important să-ţi doreşti acea funcţie, pleacă din postura de favorit în interior, ca şi candidat pentru această poziţie. Sigur, am văzut poziţia preşedintelui Marcel Ciolacu, o apreciez rezervată”, a subliniat prim-vicepreşedintele PSD, Sorin Grindeanu.

De asemenea, el a transmis că nu îşi doreşte să intre într-o astfel de competiţie şi nu lucrează în acest moment, „la acest profil”.

„Îmi fac treaba acolo unde sunt în acest moment, la Ministerul Transporturilor. Dacă la anul se va hotărî altceva, foarte bine, dacă nu, nimeni nu e de neînlocuit, şi ştiu foarte bine acest lucru pe propria piele. Suntem într-o chestiune care nu e foarte strictă”, a adăugat el.

În ceea ce priveşte şansele Gabrielei Firea de a reveni la Primăria Capitalei printr-o candidatură comună PSD-PNL, Grindeanu a spus că ea are cele mai mari şanse de a reveni în această postură.

„Eu cred că nemeritat a pierdut în 2020. Îşi doreşte, conform propriilor declaraţii, şi eu cred că în acest moment are cele mai mari şanse de a reveni în această postură, fie că e candidatură comună, fie că nu e candidatură comună”, a punctat Grindeanu.

În schimb, despre o candidatură comună PSD-PNL la parlamentare, prim-vicepreşedintele PSD a declarat că el nu este un susţinător al unui astfel de proiect şi nici nu a auzit pe cineva care să susţină acest proiect.

„Nu este un proiect care să aibă viitor, şi mă explic. Totuşi, vorbim de cele mai puternice partide din România în ultimii 25 de ani. Eu cred că, pentru dreapta, PNL este definitoriu, pentru stânga, PSD. Avem această conjunctură în care s-a format această alianţă. Nu trebuie să ne depărtăm totuşi de propriile bazine electorale, cel de stânga, cel de dreapta, şi ca principale forţe pe aceste zone cred că trebuie să şi delimităm foarte bine lucrurile. Eu nu văd în acest moment acest proiect ca unul viabil, cel de a avea candidaturi comune la parlamentare (…) şi nici la prezidenţiale. Nu văd lucrul acesta”, a transmis Sorin Grindenau.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend