Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Cazul Karcher – Electroargeș | CUM A AJUNS GUVERNUL LIBERAL PENTRU UNII MUMĂ, PENTRU ALȚII CIUMĂ

Publicat

in

Investitii straine directe in Romania pe timp de pandemie – CER Cleaning Equipment SRL (subsidiara a Karcher) va deschide o noua unitate de productie la Curtea de Arges. Investitia este singura din Europa de Est a grupului Karcher care a continuat in anul 2020, o investitie pentru care a fost accesat ajutor de stat in suma de 7,18 milioane EUR.

Romania are o strategie coerenta de sprijinire a marilor investitii straine, sau a propus si propune si in continuare o strategie care poate sa fie in contra intereselor companiilor locale, in contratimp cu trendul actual?

In luna septembrie a anului curent BNR anunta ca investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 3.962 milioane euro (comparativ cu 1.222 milioane euro în perioada ianuarie – iulie 2020), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3.353 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 609 milioane euro. Ca atare, in anul 2021 cifrele arata ca investiţiile străine directe au crescut cu 320% (1,674 miliarde de euro), în primele cinci luni din 2021, faţă de perioada similară din 2020.

Intr-un studiu publicat de catre EY Romania se arata ca “Investitorii revin în 2021” si ca 66% dintre investitori plănuiesc să înființeze sau să își extindă operațiunile din România în următoarele 12 luni (peste media europeană de 41%), față de doar 27% în 2020 aratandu-se ca “Atractivitatea României va crește după pandemie, dar țara noastră trebuie să se pregătească pentru un mediu de afaceri reconfigurat, pentru a ține pasul cu noile tendințe la nivel internațional.”.

Desi trendul global al investitiilor a fost afectat grav de pandemia COVID-19, gestiunea pandemiei fiind unul dintre factorii care au influentat deciziile investitorilor in alte parti ale lumii, apare in mod bizar ca Romania nu s-a situat in acest trend, cu atat mai mult cu cat pandemia nu a avut cea mai buna gestiune, si ca a atras, in continuare, investitii straine directe in crestere, desi, la o prima vedere, nu exista argumentele economice pentru o crestere exponentiala.

In luna iunie a anului 2021 o analiza a Ziarului Financiar viza optiunea strategica a Romaniei, respectiv “dăm 100 mil. euro unei multinaţionale care crează 1.500-2.000 de locuri de muncă sau câte 100.000 de euro către 1.000 de firme mici care strigă după investiţii?”

Care este rolul ajutorului de stat?

Analiza sublinia faptul ca Guvernul a anulat o masura de sprijin ce presupunea granturi nerambursabile în valoare de până la 200.000 de euro pentru companiile locale lansand, in acelasi timp, prin intermediul Ministerului de Finante, în dezbatere publică, o nouă schemă de ajutoare de stat pentru investiţii de peste 500 mil. lei (100 mil. euro), vizând atragerea a 15 proiecte de mari dimensiuni. Bugetul maxim al schemei este de 3,75 mld. lei (750 de milioane de euro), din care suma anuală este de 750 mil. lei (150 mil. euro).

Reprezentantul Ministerului de Finante – dna. Irina Avram, director general, directia ajutor de stat în cadrul Ministerul Finantelor, declara in analiza mai sus citata a ZF ca este vorba de o schemă creată anume pentru acei investitori cu anvergură continentală, globală (n.n adica investitorii straini), care urmăresc să se localizeze în Europa, în spaţiul estic.

In aceste circumstante se poate spune ca de fapt atractivitatea Romaniei, care se estima ca va creste in si dupa pandemie, si reconfigurarea mediului de afaceri, despre care vorbeste analiza EY mai sus citata, “pentru a ține pasul cu noile tendințe la nivel internațional”, este de fapt influentata semnificativ de politicile guvernamentale in materia ajutorului de stat sau de alte politici publice, si ca aceasta reconfigurare presupune un singur obiectiv – de favorizare a investitiilor straine?

Cu alte cuvinte, in prezent Statul Roman este cel care reactioneaza la cerintele impuse de mediul de afaceri international, si incearca a se adapta pe orice cale acestor cerinte, inclusiv in dauna investitorilor sau producatorilor locali, prin preocuparea exclusiva si exagerata pentru investitiile straine, si acordarea oricaror facilitati care ar determina aceste investitii, prin relocari de unitati si alte asemenea, precum sprijin financiar prin intermediul ajutorului de stat? Este aceasta cea mai eficienta politica publica, din moment ce aceste programe apar ca nu sunt la indemana investitorilor locali si, pe termen lung, acestia pot sa fie afectati iremediabil?

Programele publice care vizeaza investitiile straine au fost reanalizate in contextul actual global al pandemiei, si a crizei logistice si de materii prime, considerandu-se ca nu este cea mai buna optiune a se sprijini investitori straini in dauna firmelor locale, pentru a nu se crea dependenta de producatorii si capitalul extern, si ca sprijinul statului trebuie sa vizeze in primul rand productia si investitorii locali.

In acest sens, in luna februarie a anului 2021 Presedintele SUA Joe Biden emitea “Executive Order on America’s Supply Chains” in care se mentiona in mod expres ca Statele Unite au nevoie de lanturi de aprovizionare reziliente, diverse si sigure “pentru a ne asigura prosperitatea economică și securitatea națională. Pandemiile și alte amenințări biologice, atacuri cibernetice, șocuri climatice și evenimente meteorologice extreme, atacuri teroriste, concurență geopolitică și economică și alte condiții pot reduce capacitatea de producție critică și disponibilitatea și integritatea bunurilor, produselor și serviciilor critice.Lanțurile de aprovizionare americane reziliente vor revitaliza și reconstrui capacitatea de producție internă, vor menține avantajul competitiv al Americii în cercetare și dezvoltare și vor crea locuri de muncă bine plătite. De asemenea, vor sprijini întreprinderile mici, vor promova prosperitatea, vor promova lupta împotriva schimbărilor climatice și vor încuraja creșterea economică a comunităților de culoare și a zonelor aflate în dificultate economică.”

Desi acesta apare ca este adevaratul trend global, Romania, ca si in alte cazuri, apare ca are o pozitie speciala, in contratimp, prin care nu sprijina in primul rand companiile locale si capitalul autohton mai mic cu aceeasi determinare cu care sprijina investitiile straine mai mari ca si anvergura, ci prefera, in continuare, a se expune riscurilor lipsei lanturilor de productie locale, calificate chiar de catre SUA ca tinand de “securitatea națională”.

In analiza Ziarului Financiar mai sus citata este prezentata pozitia dnei. Lilia Sedlar, preşedinte regional Kärcher în Europa de Est, ca si exemplu pentru care investitorii straini aleg Romania:

Există mai multe motive pentru care a fost selectată piaţa locală pentru dezvoltare: competenţele oamenilor din oraş, costurile bune prin comparaţie cu alte ţări şi poziţia geografică favorabilă. România este singura ţară din Europa de Est unde avem fabrici. O să deschidem anul viitor şi în Rusia”, spunea recent Lilia Sedlar, preşedinte regional Kärcher în Europa de Est. Grupul german are pe plan local o fabrică la Curtea de Argeş şi va deschide o a doua unitate de producţie în acelaşi oraş în 2021, investiţiile totale sărind de 35 mil. euro. Compania a primit ajutor de stat pentru dezvoltare.”

Ce se poate intampla in situatia Karcher – Electroarges?

Intr-adevar dupa cum rezulta din informatiile publice, Karcher va deschide la sfarsitul lunii octombrie o noua unitate de productie la Curtea de Arges, prin intermediul subsidiarei CER CLEANING EQUIPMENT SRL, pentru care a accesat un ajutor de stat de 7,18 milioane EURO, dupa cum rezulta de pe site-ul Ministerului Finantelor, in temeiul shemei de ajutor de stat prevazuta de HG 807/2014, aceasta fiind una dintre schemele de ajutor de stat pentru proiecte de mare anvergura. Mentionam ca din datele publice, apare ca CER CLEANING EQUIPMENT S.R.L a mai accesat un ajutor de stat de 7,65 milioane EURO in trecut pentru constructia primei unitati de productie din Curtea de Arges, proiectul fiind finalizat in prezent.

Reprezentatul Karcher a subliniat “competenţele oamenilor din oraş”, si faptul ca “România este singura ţară din Europa de Est unde avem fabrici, sugerand ca acestea sunt elementele esentiale luate in calcul pentru locatia unitatilor de productie, in conditiile in care cele doua unitati de productie sunt situate in Curtea de Arges, o locatie care, la prima vedere, nu ar sugera niciun interes pentru un investitor de talia Karcher in productia de electrocasnice.

Insa, de fapt, apare ca locatia nu a fost aleasa de acest investitor in mod intamplator, sau “pentru competentelor oamenilor” ci, in principal, pentru faptul ca in acest oras activa si activeaza si in prezent Electroarges SA, situatie care, alaturi de accesarea ajutoarelor de stat, a determinat de fapt interesul Karcher de a investi in aceasta locatie, si nu interesul deosebit pentru Romania sau pentru Curtea de Arges.

Electroarges a fost infiintata in anul 1971, urmand ca in anul 1973 sa inceapa activitatea de productie electrocasnice la unitatea de productie din Curtea de Arges. În anul 1991, Electroargeș a devenit societate pe acțiuni, cu capital majoritar de stat. Activitatea societății consta in trecut în producția de aparate electrocasnice, aparate de uz gospodăresc, aparate profesionale pentru dotări hoteliere și industriale, unelte electrice portabile, dispozitive, scule și truse de scule, vibratoare pentru compactat beton și echipamente auto, conform datelor de pe BVB.

Potrivit investigatiei cuprinse in ziarul Romania Libera, la care chiar Karcher a inteles sa expuna un drept la replica cel putin bizar, in anul 2004 Electroarges incepe a produce electrocasnice la fabrica din Curtea de Arges pentru grupul Karcher, parteneriatul intre cele doua societati devenind vital pentru Electroarges, societate care ulterior produce aproape exclusiv pentru acest client.

In anul 2006 Kärcher constituie o societate proprie, care insa nu are activitate de productie, Electroarges continuand a produce electrocasnice marca Karcher pana in anul 2016, cand Karcher reloca o parte din productia realizata de Electroarges(aspiratoarele profesionale) la propria unitate de productie, construita cu ajutor de stat, aflata pe un teren situat in Curtea de Arges, in vecinatatea directa a Electroarges, in spatele acesteia.

In anul 2017 Kärcher – prin subsidiara CER Cleaning Equipment SRL, colaboratorul vital al ELECROARGES SA, si cea care in 2016 a inaugurat o prima fabrica de aspiratoare pe platforma industriala de nord a orasului Curtea de Arges, cumpara o noua locatie – fosta cladire a IPEE, cea in care functionase ani buni, cu chirie, o alta companie germana, anume Steinel, aceasta cladire fiind situatia de asemenea in vecinatatea directa a Electroarges, respectiv la numarul postal alaturat, in municipiul Curtea de Arges. Si in aceasta locatie se dezvolta o noua unitate de productie, tot cu ajutor de stat, care urmeaza a se inaugura in luna octombie a anului curent.

Interesant este faptul ca in replica Karcher la investigatia ziarului Romania Libera din primavara anului 2020 se incearca a se arata ca de fapt beneficiara ajutorului de stat ar fi o companie romaneasca, probabil in incercarea de a se minimiza beneficiarul real al investitiei: “Kärcher nu a primit niciun ajutor de stat în România. In fapt, o societate românească constituită cu 14 ani în urmă, respectiv CER Cleaning Equipment SRL a primit două ajutoare de stat în cadrul procedurii publice guvernate de Hotărârea Guvernului nr. 807/2014 care reglementează schemele de ajutor de stat pentru investițiilor cu impact major în economie („HG 807/2014”)”, desi se arata contradictoriu ca “CER Cleaning Equipment SRL a fost constituită în anul 2006 ca o societate românească de servicii și logistică. Asociații CER Cleaning Eqipment SRL sunt Alfred Kärcher SE & CO. KG și Kärcher Beteiligungs Gmbh.”

In aceasta investigatie se sustine in esenta ca prin intermediul ajutorului de stat Karcher a inteles sa afecteze activitatea Electroarges, deschizand doua noi unitati de productie la care va fi transferata intreaga productie, inclusiv productia aspiratoarelor de la Electroarges(casa si gradina), inchizand activitatea similara pe care o desfasura la Electroarges, fapt care ar constitui o incalcare a conditiilor impuse de H.G. nr. 807/2014 pentru accesarea ajutoruluui de stat, din moment ce una dintre aceste conditii era de a nu se reloca productie, de a nu se inchide activitati ca urmare a accesarii ajutorului de stat, si de a nu fi afectat astfel mediul concurential.

Punctul de vedere al Karcher este ca “Chiar dacă producția de aspiratoare pentru Kärcher va fi executată de CER începând cu 2021, încasările și taxele vor rămâne în România. În plus, CER a angajat peste 300 de lucrători în ultimii ani și este un angajator de încredere” – cu alte cuvinte nu se exclud semnele de intrebare, si se afirma in mod senin ca nu este nicio problema daca se efectueaza o relocare de productie de la Electroarges si astfel este riscul sa se inchida Electroarges, dupa ce aceasta a dainuit inca din anul 1973, ca si efect al ajutoarelor de stat si a deciziei Karcher de a reloca productia la propriile unitati, dupa ce a beneficiat de sprijinul Statului Roman pentru ambele fabrici Karcher din Romania.

Electroarges concediaza sute de angajati ? Karcher angajeaza aceste sute de angajati ?

Dincolo de aspectele legale, care pun mari semne de intrebare daca va fi posibila si legala decizia Karcher de a inceta colaborarea in aceste conditii cu Electroarges, aspectul de sesizat este ca insasi Karcher confirma ca va inceta a oferi comenzi Electroarges incepand cu anul 2021, datorita faptului ca a deschis propriile unitati de productie in curtea vecina cu Electroarges, dupa ce a beneficiat pe deplin de parteneriatul cu aceasta societate, parteneriat pe care a inteles sa il submineze prin constructia propriilor unitati de productie. Inainte de inaugurarea primei fabrici Karcher in anul 2016, ridicata cu ajutor de stat, subsidiara Karcher isi desfasura activitatea in curtea Electroarges, intr-un spatiu inchiriat de la Electroarges cu 10 ani inainte.

Karcher a beneficiat de specialistii si cunostintele Electroarges, de resursele companiei romanesti, ascunzand care sunt intentiile sale reale, directorul general al Karcher in Romania de 15 ani fiind domnul Ion Bican, acesta avand o experienta anterioara de 14 ani in cadrul Electroarges.

Aceste unitati au beneficiat si au fost deschise cu ajutor de stat, confirmandu-se si faptul ca Karcher a ales locatia Curtea de Arges tocmai pentru ca in aceasta locatie se regasea activitatea si sediul Electroarges, si pentru ca in aceasta locatie a putut beneficiat de un ajutor de stat, aprecierea noastra fiind ca nu este intamplator ca doar in aceasta locatie, din intreaga Europa de Est, Karcher a inteles sa deschida unitati de productie – România este singura ţară din Europa de Est unde avem fabrici.

Ca atare competenţele oamenilor din oraş”, la care se facea referire in pozitia dnei. Lilia Sedlar, preşedinte regional Kärcher în Europa de Est,au fost de fapt competentele angajatilor Electroarges, activitatea acestei companii romanesti, si ajutorul de stat, acordat poate fara temei de Statul Roman, aparand ca sunt determinante pentru decizia Karcher de a investi in Romania, aceasta investitie fiind poate una dintre investitiile raportate ca si succes al statului in atragerea investitorilor straini.

Tocmai fata de aceste situatii se pune intrebarea daca Statul Roman are o strategie prin care intelege a sustine investitorii straini, prin programe posibil a fi complet inadecvate, sau, dupa caz, daca, in mod opus, si mai grav, are o strategie de a nu sustine productia locala (desi alte state au strategii axate strict pe aceasta componenta in contextul pandemic), care face explicabila situatia cresterii investitiilor straine directe in situatia Romaniei.

De asemenea, se pune si intrebarea legitima de ce companii precum Karcher au preferat Romania, in dauna altor state din Europa de Est, pentru a deschide unitati de productie doar in tara noastra, si cum aceste tari, care majoritatea au un mediu de business mult mai avansat, au ratat oportunitatea de a beneficia de investitii directe substantiale, daca acestea sunt asa de avantajoase, in conditiile in care majoritatea statelor sunt, de departe, mult mai abile decat Romania in atragerea investitiilor straine.

Posibil ca strategia Romaniei de stimulare a investitiilor straine directe, fata de care sunt raportate cifrele in crestere, sa fie de fapt o strategie gresita, de neimaginat in alte state, mai ales in contextual actual, prin care statul sprijina, sau este parte, la prabusirea companiilor locale, autohtone sau cu capital national, prin politici precum acordarea de ajutor de stat. Poate in alte state este de neimaginat ca statul sa investeasca in programe avand ca obiectiv doar investitii ale unor companii straine, daca acestea pot prelua activitatile productiei locale, si fara a se verifica impactul acestora in legatura cu companiile locale.

De asemenea, poate ca si cifrele cu valoarea absoluta a investitiilor straine, de neexplicat in prima instanta, sunt de fapt explicabile, dar doar daca sunt puse intr-un context practic, precum cel al investitiilor derulate de catre Karcher in Romania.

Cifrele pot sa ateste si in acest caz ca Romania este in contratimp – daca restul tarilor se concentreaza cum sa isi sustina si sa protejeze productia locala, motiv pentru care nu se deschid usor la investitii straine, Romania se concentreaza cum sa nu sustina productia locala, si sa atragem, in orice conditii si imprejurari, investitii straine directe, strict pentru a raporta cifre in crestere la acest capitol, indiferent de posibilele efecte adverse ale acestora.

Desi in SUA exista preocupare pentru productia autohtona, si s-a aratat ca in cauza “concurență geopolitică și economică și alte condiții pot reduce capacitatea de producție critică și disponibilitatea și integritatea bunurilor, produselor și serviciilor critice, apare ca Romania intelege a face caz de investitiile straine directe, privite ca fiind cifre determinante ale succesului economic al statului, insa desprinse total de mediul in care acestea se desfasoara, respectiv situatia investitiilor se invoca de cele mai multe ori ca si cand Romania nu ar avea niciodata o posibila concurenta geopolitica sau economica cu niciun alt stat, pentru care sa aiba nevoie de capacitati de productie proprii, locale, dupa cum alte state se pregatesc intens sa aiba, desi este evident ca in toate cazurile aceasta concurenta exista.

De asemenea, aceste presupuse cifre nu comporta o analiza de efecte adverse – daca investitiile directe si cresterea acestora pot afecta productia interna si capitalul autohton – analiza care se impune in contextul protectiv generat de pandemie, si pe care restul tarilor o faceau si in trecut, si o fac si in prezent, in mod mult mai extensiv, analiza care sa justifice de ce companii precum Karcher aleg Romania si nu alte tari.

Singurul care castiga este Karcher, isi construieste fabrici la jumatate de pret, preia angajati deja instruiti ?

Situatia propunerii unei strategii viitoare a statului de sprijin a unor investitii de valori si mai mari, de ordinul miliardelor de Euro, la care investitorii romani cu siguranta nu au acces, deoarece nu dipsun de asemenea capitaluri, presupunand ca s-ar califica in aceste programe, deci utilizarea resurselor publice in dauna unor investitii in mediul de afaceri local, pune alte semne de intrebare asupra modului in care statul intelege sa gestioneze situatia investitiilor straine directe in contextul actual de pandemie – castigam un investitor pe termen scurt, dar poate ca pierdem un investitor local care produce inca din anul 1973, precum Electroarges, si care, la nevoie, poate asigura populatiei si statului servicii critice in cazuri precum pandemia, si care nu se va axa, la nevoie, pe asigurarea serviciilor pentru alt stat decat statul din care face parte.

Electroarges este singura companie cu capital autohton care a reusit sa reziste pe piata productiei de electrocasnice, ceilalti mari jucatori fiind doar societati internationale (Arctic, DeLonghi, Philips, Electrolux, Karcher, etc.)

Nu in ultimul rand, Electroarges este compania care a incercat inclusiv sa se implice in situatia pandemiei, sens in care a colaborat cu Dacia Renault şi cu Universitatea din Piteşti la productia unui ventilator mecanic pentru spitale.

Evident ca nu este cazul sa sublinem ca nu sustinem ca investitiile straine directe nu ar fi benefice pentru economia unui stat precum Romania, si ca acestea nu ar trebuie stimulate. Ceea ce sustinem este ca nu trebuie stimulate orbeste, si ca Romania trebuie sa fie atenta si sa isi adapteze politicile publice, precum politicile privind ajutorul de stat, la mediul de afaceri care se prefigureaza dupa pandemie, care va fi marcat de un protectionism excesiv pentru companiile locale, exemplul SUA fiind doar un exemplu care se va propaga si mai amplu in viitor.

Or, Romania apare ca are o strategie prin care nu a intentionat si nu intentioneaza sa se situeze in trendul actual, croind atat in trecut, cat si in prezent, programe publice complet deconectate de mediul de afaceri international, situatie care poate ca explica de ce investitorii straini “profita” de situatia Romaniei, de programele de stimulare care poate sa sunt in dezavantajul statului, si de ce se inghesuie sa faca investitii “generoase” Romania si nu in alte tari din regiune sau din lume.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

ACTUAL

Ministrul Economiei, Florin Spătaru, a făcut anunțul! Acești angajați își vor primi banii de salarii. ‘Cei responsabili pentru situația asta ar trebui să răspundă’

Publicat

in

De

Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Florin Spătaru, a anunțat că bugetele majorității operatorilor economici cu capital de stat din industria de apărare au fost deblocate, astfel încât plățile salariale aferente nucleului industriei de apărare să poată fi realizate până la sfârșitul anului.

Potrivit unui comunicat al ME, ministrul de resort, Florin Spătaru, a avut o întrevedere cu membrii Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA) pentru a găsi soluţii la problemele urgente ale acestui sector industrial. Cel mai important aspect ridicat în cadrul întâlnirii a fost neaprobarea de la începutul anului a bugetelor de venituri şi cheltuieli a majorităţii operatorilor economici din portofoliul Ministerului Economiei, fapt ce a dus la zero investiţii şi, mai grav, la imposibilitatea plăţii salariilor.

„Am decis ca, imediat după întâlnirea cu liderii sindicatelor, să semnez aprobarea bugetelor care erau blocate fără niciun motiv întemeiat, de la începutul acestui an. Nu putem cere performanţă de la oameni care nu-şi primesc nici măcar salariile. Fără bugete aprobate, banii pentru nucleu, adică banii prevăzuţi prin lege pentru personalul din industria naţională de apărare, nu puteau să ajungă la oameni. Astfel de situaţii nu sunt admisibile şi cei responsabili pentru situaţia asta ar trebui să răspundă. Anul 2021 este primul an din istoria acestui minister când în industria de apărare s-au făcut ZERO investiţii. A fost cu adevărat un an negru pentru industria naţională de apărare”, a spus ministrul Economiei.

Florin Spătaru a subliniat că industria naţională de apărare reprezintă un capitol important din noul program de guvernare şi a anunţat că, în urma analizării capabilităţilor acesteia, va propune Guvernului un plan investiţional strategic.

Totodată, acesta a adăugat că va demara discuţii cu MApN pentru a identifica noi oportunităţi de colaborare.

„Industria de apărare din România este supusă unor provocări şi probleme stringente, în această perioadă, fără precedent. Finanţarea acestui sector lăsat până acum în eşalonul doi este esenţială, dacă ne dorim o industrie de apărare competitivă şi performantă”, a susţinut şeful de la Economie.

La rândul lor, liderii sindicatelor au subliniat necesitatea unei strategii de atragere de forţă de muncă tânără şi specializată în industrie, precum şi crearea unei grile de salarizare, în conformitate cu condiţiile speciale de muncă.

„Veniturile din industria de apărare trebuie corelate cu oportunităţile de dezvoltare pe care aceste companii le pot oferi tinerilor, astfel încât aceştia să fie motivaţi să rămână şi să se specializeze pe domeniile lor de activitate”, este de părere ministrul.

De asemenea, întâlnirea a evidenţiat necesitatea unui cadru legislativ special dedicat industriei de apărare. În plus, Florin Spătaru s-a pronunţat în favoarea unui plan sustenabil de atragere de comenzi din partea statului român.

„Avem nevoie de o schimbare de atitudine în relaţiile parteneriale şi o mai strânsă colaborare între companiile româneşti din industria de apărare şi instituţiile statului român care beneficiază de aceste produse”, a afirmat ministrul Economiei, conform agerpres.ro.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

ACTUAL

ARGEȘ | Accident grav în Pitești

Publicat

in

De

Pompierii au intervenit, in urma cu putin timp, la un accident rutier în Pitești, zona Craiovei cu victimă un pieton. Victima este un bărbat in varsta de 81 de ani găsit cu funcții vitale, este conștient și transportat la spital de către echipajul SMURD de terapie intensivă mobilă.
Din verificările preliminare efectuate de polițiștii din cadrul Biroului Rutier Pitești s-a stabilit că, un bărbat de 24 de ani, din Pitești, care conducea un autoturism pe strada Calea Craiovei, din direcția Centru către Bradu, în împrejurări ce vor fi stabilite în urma cercetărilor, a accidentat un bărbat de 81 de ani, din Pitești, care se angajase în traversarea străzii, pe marcajul pietonal.
În urma accidentului, pietonul a fost rănit și transportat la spital de către echipajele medicale, cu diagnostic preliminar de traumatism cranio-cerebral.
Conducătorul autoturismului a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind zero.
În cauză, va fi întocmit dosar penal pentru vătămare corporală din culpă, iar verificările continuă pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care evenimentul s-a petrecut.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend